Un nou ajutor pentru Grecia, discutat de lideri europeni

Miniştrii de finanţe ai zonei Euro urmează să se întâlnească pentru a decide dacă vor oferi Greciei al doilea pachet financiar care urmăreşte ca ţara să evite falimentul.

Grecia are nevoie de 130 de miliarde de euro până la jumătatea lunii martie, când trebuie plătită o tranşă imensă din datoria guvernamentală.

Întrebat într-un interviu dacă se va ajunge la o înţelegere luni şi Grecia va rămâne în zona euro, ministrul austriac de finanţe Maria Fektera a spus că "în acest moment se pare că lucrurile se îndreaptă exact în această direcţie".

"Nu cred că există o majoritate care să vrea altă cale, pentru că o altă evoluţie este foarte dificilă şi costă mulţi bani", a adăugat Maria Fekter.

Guvernul elen a aprobat sâmbătă un ultim set de măsuri de austeritate cerute de UE şi FMI drept condiţie pentru un pachet de ajutor extern de 130 de miliarde de euro, crescând astfel şansele pentru un acord prin care să evite un faliment dezordonat.

Astfel, Maria Fekter spune că "pentru ca acest al doilea pachet financiar să devină funcţional trebuie îndeplinite unele condiţii şi trebuie stabilită finanţarea. Aceste probleme sunt rezolvate acum".

În prezent troika formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional trebuie să discute dacă vor fi menţinute actualele instrumente de control

sau va fi creat unul nou.

Ieşirea Greciei din zona euro nu este o soluţie, pentru că ţara ar rămâne cu o datorie uriaşă în euro, care va fi şi mai dificil de plătit cu o monedă puternic depreciată, a concluzionat Maria Fekter.

Grecia nu poate părăsi uşor zona euro "pentru că a fost construită fără ieşiri"

Grecia va întâmpina probleme majore dacă încearcă să părăsească zona euro, iar una dintre acestea este că uniunea monetară a fost construită fără ieşiri, a declarat ministrul britanic de externe, William Hague.

Potrivit lui William Hague, citat de BBC, grecii "trebuie să fie pregătiţi să adopte măsuri pentru a împiedica sume în euro să iasă din ţară, posibil să apeleze la controale la graniţă. Nu au vechea monedă pregătită în seifuri gata să fie distribuită. Nu este atât de direct să ieşi din zona euro. A fost construită fără ieşiri".

Zona euro are nevoie de o integrare mai puternică pentru a funcţiona, a mai spus ministrul britanic.

"Este necesară o integrare fiscală mai amplă, este nevoie de integrare politică - nu poate funcţiona fără. Când Germania face parte dintr-o uniune monetară impune asupra celorlalţi disciplina germanică dacă vor să rămână membri mult timp", a adăugat William Hague.

Grecia începe în martie preschimbarea obligaţiunilor deţinute de investitorii privaţi

Potrivit unui oficial guvernamental elen, Grecia intenţionează să înceapă în prima parte a lunii martie procesul de preschimbare a obligaţiunilor deţinute de investitorii privaţi, parte a unui al doilea pachet de ajutor financiar, care ar trebui aprobat de miniştrii de finanţe din zona euro.

Potrivit Financial Times, operaţiunea va implica obligaţiuni în valoare de 200 de miliarde de euro şi ar trebui să se desfăşoare în perioada 8-11 martie, cu numai câteva zile înaintea scadenţei unor obligaţiuni în valoare de 14,4 miliarde de euro ale statului elen.

Un prim pas către finalizarea preschimbării obligaţiunilor este aprobarea de către Parlamentul elen, a legislaţiei privind impactul colectiv, pentru a forţa minoritatea investitorilor care nu a fost de acord cu schimbul să accepte pierderi de până la 70% din totalul portofoliilor deţinute.

Investitorii privaţi vor primi în bani, ca stimulent, 10-15% din valoarea obligaţiunilor, la care se vor adăuga obligaţiuni pe 30 de ani cu un cupon de circa 3,75%, care ar putea creşte, dacă Grecia va înregistra creştere economică peste aşteptări.

Un bancher elen informat asupra negocierilor privind preschimbarea de obligaţiuni a declarat că valoarea stimulentului în bani şi dobânda finală vor fi stabilite de oficialii zonei euro luni, înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Grecia a fost obligată să accepte reduceri suplimentare, de circa 300 de milioane de euro, a cheltuielilor pentru pensii, după ce Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au respins propuneri ce vizau diminuarea bugetelor alocate pentru apărare şi autorităţi locale.

Contribuţie mai mică a FMI la al doilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia

Fondul Monetar Internaţional va avea, probabil, o contribuţie minimă la al doilea pachet financiar pentru Grecia, care ar trebui aprobat luni de miniştrii de Finanţe din zona euro, lăsând guvernelor europene să asigure o parte mai mare a fondurilor faţă de ajutorul acordat ţării în 2010, notează publicaţia Wall Street Journal.

Contribuţia mai redusă a FMI reflectă temerile membrilor Fondului că instituţia devine prea puternic expusă la situaţia din zona euro.

Mai mult, Wall Street Journal notează că sprijinul mai redus al FMI evidenţiază, însă, problemele politice pe care le au de întâmpinat guvernele din zona euro, aflate într-o încercare disperată de a reduce la minim sumele necesare pentru a împrumuta Grecia.

FMI urmează să asigure 13 miliarde de euro, au declarat surse apropiate situaţiei, astfel că statele zonei euro vor fi nevoite să pună la dispoziţie aproape 120 miliarde de euro, faţă de cele 80 de miliarde de euro din primul pachet financiar pentru Grecia, de 110 miliarde de euro din 2010.

Un purtător de cuvânt al FMI a declarat că valoarea contribuţiei pentru Grecia nu a fost determinată încă.

FMI a alocat deja 30 de miliarde de euro pentru Grecia, 22,5 miliarde de euro pentru Irlanda şi 26 miliarde de euro pentru Portugalia, cu mult peste cota acestor ţări la Fond.

Un împrumut normal ar fi de maxim şase ori cota statului împrumutat la instituţie.

În cazul Greciei, suma de 30 de miliarde de euro, din care zece miliarde de euro nu au fost încă plătite, a depăşit de 30 de ori cota ţării la FMI.