Turcia, securitatea Mării Negre şi Forţele Navale Române

Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Recentele evoluţii din proximitatea României impun tema ediţiei din această seară în care vom discuta despre Turcia, securitatea Mării Negre şi în acest context vom aborda şi subiectul reprezentat de Forţele Navale Române, care vor fi aniversate peste câteva zile. Invitatul "Euroatlantica" este generalul locotenent Alexandru Grumaz, fost consul general al României la Shanghai, analist diplomatico-militar. Urmează să intrăm în direct şi cu secretarul de stat pentru armamente, Gabriel Beniamin Leş, pentru a afla cele mai noi informaţii despre modernizarea celor două fregate de tip T-22R Regina Maria şi Regele Ferdinand.

Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz. Bine aţi revenit la "Euroatlantica".

Alexandru Grumaz: Bună seara şi vă mulţumesc frumos pentru invitaţie.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Grumaz, anticipam, tot la "Euroatlantica", o schimbare radicală pentru Turcia. Iată că domnul Erdogan l-a vizitat pe domnul Putin, ocazie cu care s-au stabilit probabil foarte multe repere, inclusiv pentru viitorul Mării Negre şi intereselor euroatlantice din această regiune.

Alexandru Grumaz: Da, Turcia în perioada următoare va suferi câteva modificări, şi anume faptul că preşedintele Erdogan îşi va consolida puterea, iar Occidentul va fi nevoit să accepte ca normal ceea ce se întâmplă în această ţară. Turcii ştiu să negocieze foarte bine şi au deschis două căi de negociere, una cu Moscova, prin întâlnirea Putin-Erdogan şi cealaltă care va avea loc zilele următoare, întâlnirea celor doi miniştri de externe din Turcia şi din Iran. Nu ştiu cum se vor acomoda cele două, dar avem în vedere că Europa trece printr-o criză generată de atentatele şi asasinatele lupilor singuratici şi putem spun că în momentul de faţă nu este pace nici de o parte şi nici de alta sau nu este linişte nici de partea europeană, nici de partea turcă. Regimul Erdogan se îndreaptă spre un regim prezidenţial, cu un preşedinte care va conduce executivul şi în acelaşi timp Turcia a început să-şi consolideze relaţiile economice cu... să-şi restarteze relaţiile economice cu Rusia. De ce? Pentru că Erdogan a venit în Turcia pe un val de creştere economică, a promis că va face moschei în tot Istanbulul, când era primar în 2004 şi pe acest val de mulţumire a oamenilor, a turcilor a crescut în sondaje.

Radu Dobrițoiu: Preşedinţii Putin şi Erdogan au discutat la Sankt Petersburg despre proiecte economice importante, cum ar fi construirea unei centrale atomice ruseşti în Turcia sau proiectul TurkishStream. În conferinţa de presă cei doi şefi de stat nu au amintit, însă despre problema Siriei sau de cea a avionului rus de bombardament doborât de aviaţia turcească. Luminiţa Apostol are mai multe informaţii despre întâlnirea dintre cei doi preşedinţi.

Reporter: Rusia şi Turcia au făcut paşi însemnaţi spre reconciliere, dar sarcina va fi dificilă după opt luni de criză. Ca va fi dificilă, a admis chiar preşedintele rus, Vladimir Putin, cu referire la restabilirea relaţiilor economice şi comerciale la nivelul dinaintea crizei. În conferinţa de presă comună, cei doi lideri au insistat pe aceste aspecte practice şi au evitat să vorbească despre motivul crizei: avionul rus doborât de aviaţia turcă. La fel cum au rămas discreţi pe subiectul Siria, în legătură cu care Rusia şi Turcia au în continuare păreri divergente. Nici un contract nu a fost semnat, fluxul normal de turişti ruşi spre Turcia va fi reluat, dar treptat, iar o ridicare a embargoului rus asupra importului de fructe şi legume din Turcia ar putea interveni nu mai devreme de sfârşitul acestui an. Însă cei doi lideri au dat semnalul politic pentru relansarea altor două proiecte importante: gazoductul TurkishStream şi centrala nucleară de la Akkuyu. Despre şantierul acestei prime centrale nucleare din Turcia, de concepţie rusă, preşedintele Erdogan a spus că acesta va avea de acum un caracter strategic, iar despre gazoductul ce va aproviziona cu gaze ruseşti Turcia a dat asigurări că va fi realizat cât mai rapid posibil. În aceste condiţii, analistul Alexander Baunov de la centrul Carnegie din Moscova crede că ceea ce vom vedea în continuare va fi o relaţie Rusia-Turcia mai durabilă, dar de tip mai praqgmatic, bazată nu pe relaţii personale sau ideologice, ci pe interese comune. În timp ce Deutsche Welle apreciază că dincolo de intenţiile anunţate în plan economic cei doi preşedinţi nu au avut o întâlnire spectaculoasă, totuşi rezultatul este pozitiv din punctul de vedere al europenilor, spune Deutsche Welle, pentru că un conflict politico-economic între Rusia şi Turcia nu ar fi fost nici pe placul UE, nici al NATO./ilapadat

Radu Dobrițoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, probabil că Erdo?an şi-a cerut scuze în faţa lui Putin pentru doborârea avionului, nu ştim dacă a început de la războiul Crimeii cu scuzele, dar, cu siguranţă, despre avion i-a povestit.

Gen. Alexandru Grumaz: Erdo?an şi-a cerut scuze, dar, vedeţi, dialogul dintre cei doi a avut o latură economică în special. Deci, practic, Turcia a încercat să refacă relaţia economică cu Rusia. Sunt probleme care au rămas nerezolvate. Este problema Siriei, unde obiectivele nu coincid. Turcia sprijină opoziţia lui Assad şi vrea ca Assad să plece; Rusia îl sprijină pe Assad. De asemenea, Turcia a cerut liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci în Rusia, cu ceea ce Putin nu a fost în totalitate de acord şi este un traseu lung care se va...

Radu Dobrițoiu: Marea Neagră: ne interesează şi subiectul reprezentat de Forţele Navale Române. Suntem în direct cu secretarul de stat pentru armamente, domnul Gabriel Beniamin Leş. Bună seara.

Gabriel Beniamin Leş: Bună seara.

Radu Dobrițoiu: Domnule secretar de stat, mulţumiri că aţi acceptat să interveniţi în direct la "Euroatlantica".

Gabriel Beniamin Leş: Mulţumesc pentru invitaţie, şi eu.

Radu Dobrițoiu: Până la data de 18 iulie era termenul pentru ca operatorii economici să depună ofertele pentru modernizarea celor două nave de tip T 22 R. Ce ne puteţi spune despre acest proces de alegerea firmei ce va echipa cele două fregate?

Gabriel Beniamin Leş: În acest moment nu pot să vă spun foarte mult vizavi de această procedură; pot să vă spun că suntem în cea de-a doua etapă, suntem în perioada în care verificăm din punct de vedere tehnic ofertele care au fost depuse şi vă promit că în data de 29 august - în principiu, este data limită la care noi va trebui să luăm o decizie în acest sens - o să putem să dăm mai multe detalii.

Radu Dobrițoiu: Am avut patru firme care s-au hotărât să participe la această modernizare. Ne puteţi spune cine a depus, în cele din urmă, ofertele?

Gabriel Beniamin Leş: Au fost nouă firme în prima etapă, s-au calificat pentru cea de-a doua etapă patru firme. Este o asociere STM din Turcia cu o firmă românească, este Lockheed Martin - Canada, Finmeccanica din Italia şi DCNS din Franţa. Sunt cei patru operatori care au fost calificaţi pentru etapa a doua.

Radu Dobrițoiu: Bun. Şi din aceşti patru ne puteţi spune cine a fost selectat sau încă nu aveţi informaţii?

Gabriel Beniamin Leş: În acest moment nu vă pot spune astfel de detalii. Deci, vă promit că la data la care vom stabili, din punct de vedere tehnic, ofertele, atunci o să vă putem da mai multe detalii.

Radu Dobrițoiu: Am înţeles. Probabil că această amânare a fost provocată şi de acel GAP, acea perioadă de pauză cu OUG 34 şi cu SAP-ul cu softul care a trebuit să fie modificat.

Gabriel Beniamin Leş: Nu am fost afectaţi. Această etapă a început la începutul anului, în martie. Deci, noi nu am fost afectaţi de această modificare. Sunt doar termenele pe care le-am luat, termenele maxime în aşa fel încât să nu întâmpinăm probleme. Trebuie să recunoaştem, este o achiziţie şi o procedură extrem de complexă şi ăstea sunt termenele care ne-au dus până aici. În principiu, noi am calculat undeva la sfârşitul lunii octombrie, la începutul lunii noiembrie să putem, cu toate contestaţiile care ar fi putut să apară, să putem semna atribuirea acestei modernizări.

Radu Dobrițoiu: Deci până la sfârşitul anului, înţelegem că este foarte probabil să se semneze contractul cu cel care va efectua modernizările pentru cele două fregate.

Gabriel Beniamin Leş: Exact. La sfârşitul acestei luni, în principiu, putem să vă spunem care va fi cel ca va face aceste modernizări.

Radu Dobrițoiu: Cât va dura această modernizare, domnule secretar de stat?

Gabriel Beniamin Leş: Până în 2019. Anul viitor va intra o fregată în modernizare. Aşa după cum ştiţi, probabil, şi radioascultătorii dumneavoastră ştiu, modernizarea acestor fregate se va realiza în mod obligatoriu în România, ca şi o cerinţă de securitate a aprovionării, deci se va folosi un şantier naval din România. Anul viitor va intra prima, după modernizarea primei fregate, va intra şi a doua; în principiu, undeva în anul 2019 ar trebui să fie gata amândouă.

Radu Dobrițoiu: Cu Lockheed Martin, Canada, lucrăm indirect cu F 16, pentru că e produs de Lockheed Martin. De asemenea, Finmeccanica a spart anul, de asemenea, în lucrat. De ce britanicii de la BAE Systems şi suedezii de la SAAB nu se află printre operatorii economici care au fost selectaţi?

Gabriel Beniamin Leş: N-aş putea să vă spun care a fost motivul pentru care n-au depus în etapa a doua. Repet, m-am bucurat foarte mult dacă mă întrebaţi pentru cele nouă firme care au depus în prima etapă şi pentru mine a fost o surpriză un pic neplăcută pentru cele doar patru firme, pentru că intenţia noastră a fost ca această modernizare să fie într-o competiţie care să aducă ceea ce este mai bun pentru forţele navale şi pentru armata României. Dar, şi aşa, consider că suntem în grafic şi...

Radu Dobrițoiu: În grafic, un pic întârziaţi cu un an sau chiar doi, pentru că bugetul era, dar nu se ajunsese la această selecţie, s-a ajuns în ultima perioadă. Domnule secretar de stat, este, probabil, o veste bună pentru forţele navale care vor fi aniversate luni, cu prilejul Sfintei Maria. Este importantă această informaţie, dar o altă informaţie aşteptată cu interes din domeniul înzestrării este cea despre avioanele multirol F 16. Când vor sosi în ţară şi când va fi operaţională această escadrilă de 12 aeronave?

Gabriel Beniamin Leş: Primele şase avioane vor sosi la sfârşitul lunii septembrie în România, următoarele două, la sfârşitul acestui an, undeva în luna decembrie, iar următoarele vor veni în prima parte a anului 2017. Ceea ce vreau să vă spun este faptul că această operaţiune nu se încheie cu achiziţia şi cu livrarea acestor 12 aeronave. Bineînţeles că mai discutăm de echipele de deservire, despre serviciile de instruire ş.a.m.d., despre achiziţia de muniţii, care vine prin guvernul SUA. Deci, această procedură este una mai complexă. Primele avioane vor veni n septembrie, aşa cum v-am spus, dar nu se încheie aici acest program.

Radu Dobrițoiu: Aveţi informaţii şi despre piloţi, câţi sunt acum specializaţi, licenţiaţi pentru a pilota monocomanda acestei aeronave?

Gabriel Beniamin Leş: Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că primii şase piloţi români vor fi cei care vor /.../ împreună cu primele şase vioane, la sfârşitul lunii septembrie. celalţi sunt încă n pregătire, iar după ce vor sosi avioanele, aceast procedură va continua prin sosirea aici a unei echipe din Portugalia, care va continua instruirea cu personalul român atât pe partea de pilotaj, cât şi pe partea de mentenanţă şi de training ş.a.m.d.

Radu Dobrițoiu: Domnule secretar de stat Gabriel Leş, vă mulţumim pentru aceste informaţii. Vă aşteptăm în viitor şi în studioul Radio România Actualităţi.

Gabriel Beniamin Leş: Cu tot dragul.

Radu Dobrițoiu: Mulţumim mult, sănătate.

Gabriel Beniamin Leş: Cu respect. Bună seara.

Radu Dobrițoiu: Domnule general Alexandru Grumaz, iată că intrăm în linie dreaptă şi cu fregatele. Până în 2018 o să le avem, probabil, operaţionale şi vom avea o flotă mai puternică la Marea Neagră.

Gen. Alexandru Grumaz: Da, aa este şi este foarte bine că s-a început acest program, deşi târziu, dar s-a început şi este important. Mai rămâne submarinul de rezolvat. Mai sunt probleme în ceea ce priveşte flota noastră la Marea Neagră. Mai trebuie nave noi, moderne. Trebuie construite, într-adevăr, în porturile româneşti care au această experienţă în a construi nave, trebuie făcute în colaborare. Bineînţeles, este foarte greu să produc tehnologie de ultimă generaţie în România şi trebuie să aduci dintr-o colaborare externă cu firme importante din statele care fac parte din NATO.

Radu Dobrițoiu: Aducea aminte domnul secretar de stat Leş despre achiziţia de muniţie prin guvernul SUA. Există un program...

Gen. Alexandru Grumaz: Congresul SUA va aproba, zilele acestea, un program foarte interesant, un program pilot pe o durată de doi ani de zile, de vreo 230 de milioane de dolari, prin care agenţia de Logistică şi Achiziţie a NATO va cumpăra pentru şapte ţări, care vor pune banii într-un coş, pentru că nu au posibilitatea să participe la procurarea unui set de muniţie de ultimă generaţie, vor pune toţi banii la un loc şi vor cumpăra şi vor folosi, în caz de nevoie, din această muniţie, din locul în care va fi ea pusă. Şi aceste ţări sunt Spania, Portugalia, Cehia, Danemarca, Norvegia, Grecia şi Olanda. Ăsta este un program pilot, probabil că se va generaliza. Este foarte important. Este vorba de muniţie JDAM şi Paveway, kituri Paveway.

Radu Dobrițoiu: Să explicăm pentru ascultători ce înseamnă asta.

Gen. Alexandru Grumaz: Este muniţie de aviaţie folosită...

Radu Dobrițoiu: Rachete să înţelegem?

Gen. Alexandru Grumaz: Muniţie de aviaţie ghidată prin GPS şi laser. deci este muniţie de ultimă generaţie. Nu sunt bombele acelea oarbe care s-au lansat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa./lbadiu

Radu Dobrițoiu: Cu siguranţă. Domnule gl. Alexandru Grumaz, să fim îngrijoraţi de această aproiere şi construire de prietenie, poate chiar tovărăşească între Putin şi Erdogan?

Alexandru Grumaz: Nu, nu trebuie să fim şi nu este..., Turcia va rămâne în NATO şi cunoscându-le instoria ei nu vor părăsi niciodată NATO. Eu vreau să vă spun un lucru, cine nu cunoaşte istoria dintre turci şi ruşi, aceasta este o istorie zbuciumată...

Radu Dobrițoiu: Am adus aminte de războiul Crimeii ca să venim în primul război de poziţie...

Alexandru Grumaz: Este o istorie zbuciumată. Încă din Al Doilea Război Mondial, Rusia a făcut presiuni asupra Turciei, solicitând controlul strâmtorilor Bosforului.

Radu Dobrițoiu: Planul Marshall de aici a plecat, domnule general.

Alexandru Grumaz: În '52, conform doctrinei Truman de stopare a comunismului Turcia a primit ajutor militar masiv din partea SUA, iar în '52 a intrat în NATO. Deci Stalin, abia după moartea lui Stalin URSS a cerut scuze Turciei şi a renunţat, dar vedeţi că scuzele sunt reciproce, dar la etape diferite.

Radu Dobrițoiu: Dar cele mai recente vin de la domnul Erdogan.

Alexandru Grumaz: Vin de la Ankara. Şi a renunţat la toate pretenţiile teritoriale. De exemplu, un lucru foarte important, care afectează totuşi relaţia Bruxellesului cu Turcia, este faptul că în 1974, când Turcia a ocupat Cipru, Cipru este stat...

Radu Dobrițoiu: Cipru de nord.

Alexandru Grumaz: Cipru de nord, da, Rusia nu a întârziat să-i ofere asistenţă Turciei.

Radu Dobrițoiu: Vorbim de Republica Turcă a Ciprului de Nord care nu este încă recunoscută.

Alexandru Grumaz: Nu, dar a acordat statului... Bun, vorbeam de faptul că Turcia, de exemplu, nu este democrată...

Radu Dobrițoiu: Este o democraţie militară...

Alexandru Grumaz: Este o democraţie aparte...

Radu Dobrițoiu: Ştiam noi că se numeşte, construit secularismul acesta...

Alexandru Grumaz: Ne mirăm la ora actuală de ceea ce face Erdogan, dar în 1980 s-a făcut acelaşi lucru de armată.

Radu Dobrițoiu: Sigur.

Alexandru Grumaz: Deci lucrurile sunt cu repetiţie.

Radu Dobrițoiu: În urma unei lovituri de stat, pentru că armata îşi dorea atunci suportul populaţiei şi cel mai repede şi cel mai bine îl putea obţine prin apropierea de islam, ştim foarte bine acest lucru.

Alexandru Grumaz: Bineînţeles.

Radu Dobrițoiu: Dar de ce v-am pus această întrebare, dacă să ne îngrijoreze această apropiere între Ankara şi Moscova? Agenţia Anadolu, ştim este agenţia oficială a Turciei, aminteşte, citându-l pe ministrul turc de externe, Mevlut Cavasoglu, că va fi instituit între Turcia şi Rusia un mecanism comun, militar de intelligens

şi de diplomaţie.

Alexandru Grumaz: Da, este normal. Deci întâlnirele au loc frecvent între avioanele ruseşti şi turceşti, în zona Siriei, ruşii de obicei depăşeşte graniţa Turciei şi atunci intră în vigoare procedurile statului turc, deci această cooperare este o cooperare numai militară ca să evite întâlnirile între cele două.

Radu Dobrițoiu: Un subiect sensibil pe care îl conferinţa de presă cei doi şefi de stat /nu/ l-au prezentat este cel al Siriei, în principal ce-i doare mai mult pe turci, şi ne referim la kurzi, care sunt sprijiniţi militari de Rusia.

Alexandru Grumaz: Să vă spun ceva, vedeţi că Rusia este foarte atentă din punct de vedere diplomatic. Odată cu venirea lui Erdogan la Moscova ruşii au închis biroul kurzilor de la Moscova.

Radu Dobrițoiu: Exista o reprezentanţă?

Alexandru Grumaz: Exista o reprezentanţă a kurzilor acolo.

Radu Dobrițoiu: Dar nu a kurzilor din Siria, ci a kurzilor din nordul Irakului, domnule general.

Alexandru Grumaz: Da.

Radu Dobrițoiu: Pentru că sunt împărţiţi în două kurzii, trebuie să spunem, cei din Siria, din nord-estul Siriei, Rojava, şi Kurdistanul Irakian, cu capitala Arbil.

Alexandru Grumaz: Aşa este, dar era o reprezentanţă la Moscova a kurzilor. Indiferent care, turcii nu fac o deosebire între kurzii din nordul Siriei şi kurzii din nordul Irakului, pentru ei sunt kurzi.

Radu Dobrițoiu: Într-un articol publicat de dumneavoastră, aţi emis o idee extrem de interesantă şi atrăgătoare din punct de vedere poate chiar a speculaţiilor care pot fi înţelese mai rapid. Spuneaţi dumneavoastră că baza de la Latakia, foarte bine înzestrată din punctul de vedere al războiului informatic şi informaţional de către Rusia, baza de la Latakia din Siria a fost utilizată pentru a obţine informaţii despre această tentativă de lovitură de stat din Turcia, puci eşuat şi, se pare că - scriaţi dumneavoastră - a eşuat acest puci pentru că Rusia a pus la dispoziţie informaţii importante despre pregătirea loviturii de stat./pvelisar

Alexnadru Grumaz: Nu a fost o supoziţie. Lucrurile sunt exprimate de presa internaţională şi acolo, ştim foarte bine la Latakia este complexul de război electronic al ruşilor.

Reporter: Electronic Warfare.

Alexandru Grumaz: Electronic Warfare, deci ei supravghează toată zona Orientului şi deasupra Siriei în special, deci ei s-au pregătit să afle informaţii despre mişcările armatei turce, pentru că la vremea respectivă Turcia şi între Turcia şi Rusia nu exista această relaţie oarecum ameliorată. Acuma nu vă închipuiţi că relaţia dintre cei doi este una de prietenie strânsă şi Incirlikul va fi pus la dispoziţia ruşilor.

Radu Dobrițoiu: Cum s-a vorbit.

Alexandru Grumaz: Între americani şi turci există o căsătorie de tip catolic. Deci nu poate fi despărţită, deci nu pot fii despărţiţi. Deci să nu privim.., sunt relaţiile la un nivel destul de scăzut, sunt militari turci care au cerut azil în SUA pentru că sunt..., este o situaţie mai delicată acolo.

Radu Dobrițoiu: Dar nu avem un joc la două capete al Turciei, domnule general?

Alexandru Grumaz: Ba da, avem un joc la două capete....

Radu Dobrițoiu: Sau poate chiar la trei, pentru că vedem şi apropierea de Iran.

Alexabdru Grumaz: Domnule, avem un joc la trei capete, dar sunt apropieri incompatibile. Deci ei sunt apropiaţi, dar...

Radu Dobrițoiu: Istoricul relaţiilor dintre Turcia şi Rusia, pe de-o patre, dintre Turcia şi Iran, bineînţeles că nu pot conduce nicicând sau....

Alexandru Grumaz: Categoric, categoric nu pot conduce...

Radu Dobrițoiu: Dar revenim, domnule general, la Marea Neagră, pentru că asta ne interesează cel mai mult, pentru că echilibrul de forţe exista între flota turcească, să spunem, foarte bine echipată, şi flota rusească militară la Marea Neagră, această apropriere poate afecta echilibrul între NATO şi Rusia în bazinul Mării Negre, pentru că din punctul de vedere al efectivelor maritime Bulgaria şi România nu contează foarte mult?

Alexandru Grumaz: Poate afecta, dar este prematur să spunem acest lucru, pentru că odată ce Erdogan îşi va consolida poziţia, îşi va rezolva problema economică cu Rusia, deci problema pentru care cei doi lideri au o ţintă de 100 de miliarde de dolari în schimburile comerciale între cele două state...

Radu Dobrițoiu: Între Rusia şi Turcia, să precizăm.

Alexandru Grumaz: Da, între Rusia şi Turcia, Erdogan vrea să aducă situaţia din Marea Neagră sub controlul lui, ceea ce este iarăşi un lucru puţin probabil. De fapt, Marea Neagră la ora actuală 90% este controlată de Rusia.

Radu Dobrițoiu: Sigur că da, mai puţin strâmtorile, care sunt extrem de importante.

Alexandru Grumaz: Mai puţin srâmtorile, care sunt extrem de importante. Bun, Turcia va rămâne în NATO, problema, se va stabili o linişte între cele..., în relaţiile dintre cei doi din zona respectivă şi eu nu văd..., conflictul din Siria este.... Turcia, de fapt, ce vrea? Turcia vrea o modificare, o conducere sunnită în Levant sub tutela turcă, asta doreşte.

Radu Dobrițoiu: Sub coordonarea Turciei, ca putere importantă sunnită.

Alexandru Grumaz: Bun. Iranul vrea şi el o coordonare şiită în zona respectivă şi îl susţine pe Assad

Radu Dobrițoiu: Pâna în Liban.

Alexandru Grumaz: Până în Liban. Libanul se înarmează, ruşii fac exerciţii, au trimis două corvete clasa Buyan, care au rachetele de tip calibru navă-navă şi care fac exerciţii la ora actuală în dreptul litoralului sirian. Deci lucrurile se complică puţin prin militarizarea Mării Negre şi a părţii din Marea Mediterană unde Siria are litoral.

Radu Dobrițoiu: Pentru a încheia, iată cu câteva zile înainte de marcarea Zilei Forţelor Navale, apele Mării Negre par să se tulbure în urma acestor evenimente recente în plan diplomatic şi politic.

Alexandru Grumaz: Nu, problema este foarte clară. Deci, soluţia pe care a adoptat-o guvernul şi MApN de a moderniza, de a accelera programul de modernizare a celor două fregate este foarte bun şi este singura măsură care trebuia luată la ora actuală.

Radu Dobrițoiu: "Euroatlantica" la final. Am discutat în această ediţie despre Turcia, securitatea Mării Negre şi Forţele Navale Române. Invitatul ediţiei a fost gr. Alexandru Grumaz. Am primit informaţii despre Forţele Navale Române de la secretarul de stat pentru armamente Gabriel Beniamin Leş. Vă mulţumesc!