Traian Băsescu - interviu electoral

Realizator: Pentru că toată lumea discută în aceste zile de subiectul secvenţelor, al difuzării acelor secvenţe din campania dvs. anterioară, în care se presupune că aţi lovit un copil, aş vrea să vă întreb ce aţi simţit când aţi văzut acele imagini. A fost un şoc pentru dvs.?

Traian Băsescu: Doamnă, aş folosi o expresie care a mai fost utilizată de preşedinţi ai României, dar mă abţin. În orice caz, o calific ca parte a unei campanii murdare. Nu poţi să aduci în bătălia electorală un copil şi să faci din el subiectul unor lungi dezbateri. În mod cert, filmuleţul este trucat, aşa cum este toată campania lui Mircea Geoană. Ce vă pot spune este că astăzi am făcut un experiment: am fost la un post de radio şi am vorbit despre nişte întâlniri pe care le-am avut, în 2006, 2007, cu oameni politici care aveau dosare sau erau în anchetă, oameni care au cerut să vorbească cu mine; i-am primit la mine acasă şi a devenit subiect de dezbatere. Sigur, întrebarea a fost: "De ce spuneţi acum, domnule preşedinte?" Iată răspunsul. De ce un film din 2004, când este legat de Băsescu, chiar şi trucat, aşa cum e, poate fi subiect de discuţie, iar Adrian Năstase şi Orban nu pot fi subiect de discuţie după câţiva ani? Cum tratează media, în mod egal, candidaţii şi subiectele? Este doar o întrebare. Legat de filmuleţ, sper că în timp util va ieşi o expertiză care va demonstra, şi oficial, nu numai în baza afirmaţiilor mele, că filmul este trucat.

Realizator: Am înţeles că şi cei de la "Realitatea" şi de la "Gardianul" au trimis deja filmuleţul pentru expertizare la un laborator - spun ei - din străinătate, dar ce se va întâmpla dacă rezultatele celor două expertizări vor fi diferite?

Traian Băsescu: Doamnă, hai să aşteptăm rezultatele. N-aş mai comenta. Pentru mine subiectul este închis. A fost o ticăloşie de campanie, parte din campania murdară şi care reflectă mentalitatea celor care sunt în competiţie. Unii cred că se pot câştiga voturi cu minciuni. Mă tem că vor primi o lecţie de la electorat.

Realizator: Încheiem acest subiect, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Vă mulţumesc că-l încheiem, mai ales că e vorba de un copil.

Realizator: Încheiem acest subiect. Dar am constatat cu toţii că această campanie din cel de-al doilea tur se desfăşoară conform principiului "în război totul e permis" sau cum zice francezul "á la guerre comme á la guerre". Prin urmare...

Traian Băsescu: Daţi-mi un singur exemplu în care eu l-am lovit pe Mircea Geoană în mod incorect, cu filmuleţe şi...

Realizator: Asta poate să vă răspundă domnul Mircea Geoană...

Traian Băsescu: Da, dar văd că afirmaţi acest lucru.

Realizator: Nu, am spus că într-o campanie, văd, acum, observăm şi noi, după 20 de ani de la Revoluţie, că totul e permis. Asta spuneam: în război, totul e permis.

Traian Băsescu: Eu nu cred că totul este permis. Ce-aţi fi spus dacă utilizam informaţii şi documente ale serviciilor secrete care ar fi trecut prin mâinile mele?

Realizator: Nu cred că aţi fi putut să faceţi aşa ceva, pentru că...

Traian Băsescu: Doamnă, unii fac, şi cu Omar Hayssam, şi cu filme trucate, da?

Realizator: Preşedintele are un alt statut şi o credibilitate în ochii cetăţenilor şi...

Traian Băsescu: Să sperăm că datorită acestei credibilităţi, filmuleţul trucat va fi tratat ca atare de români.

Realizator: Vom afla, cu siguranţă, rezultatul.

Traian Băsescu: Pe 6, da.

Realizator: Dar vroiam să vă întreb care sunt armele de contraatac ale candidatului Traian Băsescu în această campanie, care se dovedeşte a fi foarte...

Traian Băsescu: Doamnă, am o singură armă de contraatac, aceea de a le spune românilor că, pentru a duce România înainte şi a îmbunătăţi viaţă oamenilor, avem nevoie de limitarea puterii politicienilor şi de limitarea privilegiilor acestora. Este clar că politicienii dispun de prea multă putere în a utiliza banul public. Deciziile lor sunt de multe ori, sau de mult prea multe ori arbitrare, şi din acest motiv se şi produc multe inechităţi. Din acest motiv foarte mulţi bani ajung în salarii privilegiate, în pensii privilegiate sau la clientela politică, de gen Voiculescu, Patriciu sau Vântu. Din acest motiv nu avem suficienţi bani pentru educaţie, pentru pensii, pentru salariile mici, pentru sănătate... Şi cred că este esenţial să vedem unde sunt resursele. Şi aş trage o concluzie: reforma clasei politice, cerută de români prin referendum, este un semnal care ne spune că am dreptate în ceea ce susţin. Reformarea clasei politice, reducerea puterii clasei politice şi a influenţei ei în utilizarea banului public este esenţială.

Realizator: Reformarea clasei politice se poate face automat, o dată cu reformarea statului, la care dvs. faceţi referire?

Traian Băsescu: Este parte a reformei statului. Nu putem concepe reforma statului fără reforma instituţiilor politice. Şi reforma statului în ansamblu trebuie să aibă ca pilon principal reformarea clasei politice, pentru că numai aşa vom avea suficienţi bani pentru celelalate priorităţi, pentru priorităţile reale. Prioritatea nu este ca politicenii să utilizeze discreţionar banii. Prioritata nu este să facem politică pentru clientela din economie, pentru cei care ne susţin cu televiziunile, ci prioritatea este ca românii să trăiască puţin mai bine decât cu un an în urmă, în fiecare an.

Realizator: Legat de această reformă a statului, domnului preşedinte, v-aş întreba dacă ea implică faptul ca statul să aibă un rol mai mic, sau statul va rămâne cu acelaşi rol important în decizia anumitor procese.

Traian Băsescu: Depinde. Sunt zone în care statul trebuie să aibă un rol mai mare, şi acesta este controlul, controlul activităţilor în economie, în societate... Pentru că de aceea...

Realizator: Pledaţi, aşadar, aici ca rolul statului să fie mai mare.

Traian Băsescu: Atenţie! De inspecţie şi control vorbesc, şi nu de gestionarea banilor. Aici avem problema cea mare, că la noi statul vrea să gestioneze el banii, în loc să lase comunităţile locale să gestioneze banii. Pentru că dacă acest transfer, care înseamnă descentralizare cu alte cuvinte, dacă acest transfer s-ar face, cu siguranţă nu ar mai avea cine să alimenteze clientela politică, nu ar mai avea cine să alimenteze privilegiile. Controlul în comunităţile locale este mult mai puternic, controlul asupra primarilor, asupra consiliului local... Dar unui minister, unui guvern ce să-i faci? Cine îl controlează?

Realizator: Adevărul e că ne interesează mai mult ce se întâmplă la colţul străzii decât ce se întâmplă în nordul ţării, de pildă.

Traian Băsescu: Nu, dar şi neputinţa, doamnă. Spre exemplu, cel din nordul ţării constată că în şcoala unde învaţă copilul este violenţă, că nu se predau orele cum trebuie... Cui se adresează, doamnă? Ministrului educaţiei? Cum ajunge la ministrul educaţiei un părinte nemulţumit de ce e în şcoala din satul Adâncaţi?

Realizator: Da, este multă birocraţie, asta o ştim cu toţii.

Traian Băsescu: Dar dacă ar fi gestionată de administraţia locală şcoala, s-ar adresa direct primarului, consiliului local. Asta înseamnă controlul comunităţii. În acelaşi timp, guvernul nu ar mai avea banii pe care să-i îndrepte către clientelă: miniştri, oameni puternici... Nu ar mai putea să îndrepte banii către clientelă pentru că descentralizarea ar duce aceşti bani direct la nivel local.

Realizator: Dar activitatea miniştrilor se pare că este controlată. Nu pot dispune de gestionarea banului după bunul plac, cel puţin în teorie.

Traian Băsescu: Aşa. De Curtea de Conturi din când în când. Şi ţineţi cont că marile contracte cu bani publici se fac la nivelul ministerelor. Marile privatizări se fac la nivelul ministerelor. Banii de educaţie, care sunt mulţi, se hotărăsc la nivelul ministerelor. Banii pentru administraţia locală, care sunt foarte mulţi, nu mulţi, se hotărăsc la nivelul ministerelor. Ia să împingem decizia la administraţiile locale şi să vedeţi cum posibilităţile de fraudă majoră se diminuează.

Realizator: Dar ce-i lipseşte acestui proces al descentralizării?

Traian Băsescu: Voinţa politică. Exact aceşti politicieni cu care eu mă bat, şi mă bat de cinci ani, slavă Domnului, poate de multe ori lipsit de tact, poate de multe ori prea vocal, dar este o realitate că între mine şi majoritatea politicienilor din parlament este o confruntare. Eu cred foarte mult în nevoia de reformă a clasei politice, ei nu cred în acest lucru. Eu cred că reforma clasei politice şi a statului este cea mai mare resursă de bani pe care s-o îndreptăm către oamenii amărâţi, către educaţie, către sănătate, către întreprinderi mici şi mijlocii; este aici, în cheltuielile uriaşe ale statului. Ei spun nu; statul şi noi, politicienii, trebuie să beneficiem în continuare de privilegii. Acesta este motivul pentru care suntem în confruntare, practic; chiar dacă nu o confruntare armată, este o confruntare de puncte de vedere. Dar se pare că şi unii şi alţii punem prea multă patimă; ei în apărarea privilegiilor, eu în încercarea de a vedea rezolvat acest deziderat de a moderniza statul român, începând cu clasa politică.

Realizator: Până la urmă, domnule preşedinte, din confruntare se naşte progresul. Şi dumneavoastră doriţi confruntare, dar în aceeaşi măsură doriţi şi dezbatere. Acum, revenind la campania noastră, nu a prea fost dezbatere, nu am putea spune. A fost o singură dezbatere între cei trei candidaţi cu rezultate certe...

Traian Băsescu: Da. Din păcate...

Realizator: ...şi cea de la Cluj-Napoca. De această dată va exista doar o dezbatere, cea programată mâine la Palatul Parlamentului. Credeţi că ele au un rol important în opţiunea electoratului?

Traian Băsescu: Cred că dezbaterile au un rol extrem de important. Şi eu rămân consecvent abordării mele, că ar fi trebuit să avem în fiecare seară o dezbatere pe teme diferite. De aceea, şi în această seară, invitaţia mea către Mircea Geoană este valabilă: să ne întâlnim oriunde vrea dânsul, cu orice moderator şi să dezbatem una din temele importante. Avem atâtea probleme, legate, pe de o parte, de reforma statului, pe de altă parte, legate chiar de întreprinderi mici şi mijlocii, de educaţie, de agricultură, de sănătate. Şi trebuie să dăm posibilitatea celor care ne ascultă sau ne văd să-şi formeze o idee cu privire la viziunea
preşedintelui, pentru că viziunea preşedintelui este extrem de importantă. El desemnează primul-ministru. Este greu de crezut că un preşedinte ar desemna un prim-ministru până când nu ştie ce priorităţi are şi până când nu le negociază chiar cu primul-ministru înainte de a-l desemna.

Realizator: Referitor la această atribuţie a preşedintelui. Aţi văzut, domnule preşedinte, că PSD şi PNL s-au mişcat foarte repede. Drept urmare, acum două zile au mai făcut un pas în această alianţă de susţinere a premierului propus, Klaus Iohannis. Actualul primar al Sibiului a declarat că acceptă această responsabilitate. UDMR a declarat, la rândul lui, că îl susţine pe Klaus Iohannis. Şi minorităţile naţionale din parlament s-au asociat acestui demers. Mai mult, ieri, la Timişoara, s-a semnat un parteneriat pentru Timişoara. Am văzut cu toţii ce reacţie a stârnit acest gest politic. În această situaţie, dacă veţi fi ales din nou preşedintele României, ce formulă veti găsi pentru alcătuirea unui guvern, rapid?

Traian Băsescu: Doamnă, atunci când obiectivul parlamentului nu a fost să împiedice desemnarea unui guvern, nu am avut nicio problemă să găsesc formule, fie că ne amintim alegerile din 2004, fie că ni le amintim pe cele din 2008. Dar eu aş face un alt comentariu aici, şi am spus-o public. Dincolo de faptul că nu este adevărată susţinerea atât de largă pe care o afirmă - de la minorităţi am primit eu propriile semnale că nu este adevărat, că se dezic de ...

Realizator: Minoritatea evreilor n-a semnat.

Traian Băsescu: Nu numai. Sunt şi altele care au dat semnale. Dar nu asta vreau să discut. Aici discutăm de alegerea presedintelui României. Şi orice aranjament între politicieni nu este valabil şi pentru electorat. Preşedintele României nu este ales de partide. Preşedintele României este ales de cetăţenii români. Dacă vă aduceţi aminte, în anul 2000, când am câştigat Primăria Capitalei, şi luasem doar 16 procente, în raport cu 44 de procente ale lui Sorin Oprescu, prima mea declaraţie a fost: nu fac alianţe cu nimeni pentru turul doi, pentru că nu vreau să am mandatul grevat de obligaţii premergătoare momentului alegerilor. Acest lucru îl cred şi acum. Din acest motiv nu am făcut niciun efort - nici măcar către organizaţii din societatea civilă, către nimeni - să primesc un sprijin explicit. Pentru că obiectivul meu este ca partenerul meu în reformarea statului, în primul rând partenerul meu în câştigarea alegerilor prezidenţiale să fie electoratul, poporul român. Eu m-am convins de un lucru: fără sprijinul poporului român, nu voi putea să impun clasei politice nici măcar rezultatul referendumului. Este pentru mine foarte clar că rezultatul referendumului nu va fi aplicat de această coaliţie care s-a format.

Realizator: Mircea Geoană a spus că da.

Traian Băsescu: Bun, a spus că da, dar în parlament a votat împotriva referendumului. Iar în prima zi, în ziua alegerilor, a etichetat referendumul ca fiind o fraudă. Deci, îmi este greu să cred că negocierile dintre partide nu implică şi abandonarea rezultatului referendumului. Nu am niciun motiv să cred că nu este o declaraţie electorală. Împotriva acestui referendum şi a voinţei românilor au fost practic toate partidele parlamentare, cu excepţia PD-L.

Realizator: Prin urmare, domnule preşedinte, presupunând că veţi lua un nou mandat, să-mi răspundeţi la o întrebare: ce premier aţi desemna, în aşa fel încât să aibă voturile majorităţii clasei politice, pentru că el va trebui să fie votat de parlament? Din ce partid...

Traian Băsescu: Nu am un nume preconceput şi, aşa cum am spus şi ieri, nu exclud varianta Klaus Iohannis.

Realizator: Aţi declarat zilele acestea...

Traian Băsescu: Hai să vă mai fac o surpriză! Dacă privesc pe palierul politic, privirile mele sunt îndreptate către un eventual premier care să am certitudinea că nu este sub controlul rechinilor, cum îi numesc eu, sau sub controlul Vanghelie, sau sub controlul lui Hrebenciuc. Nu vreau ...

Realizator: Un tehnocrat sau tot un politician aveţi ...

Traian Băsescu: Doamnă, poate fi orice, ori tehnocrat, ori politician. Pe mine mă interesează un prim-ministru liber, liber de constrângeri, nu un prim-ministru marionetă.

Realizator: Neşantajabil.

Traian Băsescu: Neşantajabil sau fără obligaţii. Eu vreau un prim-ministru care să guverneze pentru români, şi nu un prim-ministru care să facă favoruri lui Vântu, lui Voiculescu, lui Patriciu, să se lase controlat de Hrebenciuc sau de Vanghelie. Din acest punct de vedere, şi Iohannis ar trebnui să-mi dea serioase garanţii. Eu mai ştiu oameni politici care nu pot fi controlaţi. Voi lua o decizie în consens cu partidele. Dar, din punct de vedere al capacităţii de a forma un guvern, aş vrea să vă aduc aminte că nu sunt un om care să stea îngheţat într-un proiect de gen PD-L. Eu sunt acela care l-a numit pe Răzvan Ungureanu la SIE - sigur, cu votul parlamentului, dar l-am propus -, şi este liberal. Eu sunt acela care l-a desemnat pe Maior la SRI - şi este de la PSD. Eu sunt cel care l-a desemnat pe Cioloş pentru funcţia de comisar european - şi este fost ministru liberal. Deci nu am un complex din a căuta oamenii valoroşi oriunde s-ar afla ei. Nu am cerbicia politrucului.

Realizator: Deci nu excludeţi varianta că aţi putea să desemnaţi un premier dintr-un alt partid decât cel al PD-L, dacă veţi ajunge...

Traian Băsescu: Categoric, nu exclud această variantă. Cum nu am exclus-o nici când l-am desemnat pe dl Croitoru. Ca dovadă, am desemnat un tehnocrat. Nu am această absurditate de a merge pe o singură variantă politică. Dar, sigur, nu te poţi opune atunci când este decizia unui blocaj. Mircea Geoană a înţeles că poate câştiga alegerile, lăsând România fără guvern. A dărâmat Guvernul Boc, a dărâmat Guvernul Croitoru, nu vrea să dea un vot pentru Guvernul Negoiţă. Nu cred totuşi că va ţine la nesfârşit, neobservată de electorat, această cerbicie de a lăsa România fără guvern. La mine va fi maximă flexibilitate, cu condiţia să fie un guvern care să guverneze pentru români, nu pentru...

Realizator: Interese de grup.

Traian Băsescu: Interese de grup.

Realizator: Domnule preşedinte, mulţi spun că dacă acum două luni, dumneavoastră l-aţi fi desemnat pe Klaus Iohannis, la ora actuală, eraţi pe locul întâi la toate sondajele şi aţi fi câştigat cel de-al doilea tur fără probleme. Ce părere aveţi de această părere?

Traian Băsescu: Este o socoteală pe care mi-am făcut-o şi eu. Şi chiar colegi din partid m-au atenţionat asupra acestui lucru. Însă modul cum s-a luat decizia, s-a luat la firma dlui Voiculescu, cu Ion Iliescu, cu Hrebenciuc alături, cu Mircea Geoană...

Realizator: Ei spun că nu e adevărat.

Traian Băsescu: Bun, i-a văzut toată presa, e uşor. La noi, cel mai uşor pentru politicieni este să mintă. Acolo s-a stabilit strategia politică şi premierul. Ce încredere puteam să am eu că deşi Iohannis este un om serios, în spatele lui, jocurile nu le va face tot Voiculescu, Patriciu, Vântu? Ce încredere puteam să am? Aveam dreptul, ca preşedinte, să risc de dragul voturilor pe care le puteam lua, să desemnez un guvern care să asigure din nou accesul la resurse, aşa cum cei trei l-au avut pe vremea lui Ion Iliescu şi a lui Adrian Năstase? Nu aveam dreptul să îmi asum un asemenea risc.

Realizator: Revenim la programul dumneavoastră politic, domnule preşedinte, deşi cu greu îmi vine să părăsesc acest subiect foarte interesant, dar cred că interesul ascultătorilor noştri să cunoască mai multe despre ce aveţi dumneavoastră în programul electoral şi vreau să ne referim la agricultură, pentru că este un domeniu prioritar pentru toţi românii. Tocmai am primit o veste bună: Dacian Cioloş a fost desemnat pentru funcţia de comisar european pe agricultură şi se pare că are cele mai mari şanse să fie votat. Influenţează în vreun fel acest lucru agricultura românească?

Traian Băsescu: Nu ştiu în ce măsură fermierii, pentru că despre ei este vorba, vor sta în legătură strânsă cu Dacian Cioloş. Este o legătură permisă, înţelegeţi?

Realizator: Atribuţiile comisarului european sunt bine definite şi el nu mai poate să reprezinte interesele /.../.

Traian Băsescu: Sigur că da. Deci comisarul român al agriculturii şi dezvoltării rurale nu va fi un comisar subordonat Guvernului României. Dar prin natura atribuţiunilor unui comisar, el trebuie să discute cu cei pentru care lucrează. Dacă fermierii români, asociaţiile lor, vor sta în strânsă legătură cu comisarul nostru pentru agricultură şi dezvoltare rurală, eu sunt convins că vor obţine informaţia de maximă acurateţe...

Realizator: Şi rapidă.

Traian Băsescu: Şi vor obţine sprijinul pentru a-şi realiza obiectivele. Deci acesta este un mare avantaj. Şi un avantaj extraordinar este că vor vorbi aceeaşi limbă cu comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Aş face aici o paranteză. Poate o să-mi spuneţi că e o mică răutate a mea. Toată lumea cânta prohodul acestei propuneri şi nu am simţit nici un fel de sprijin în mass media românească să ating acest obiectiv.

Realizator: Dar este foarte important portofoliul pe agricultură.

Traian Băsescu: Este foarte important.

Realizator: Este unul dintre cele mai importante.

Traian Băsescu: Nu, este cel mai important portofoliu din Comisie, prin prisma fondurilor pe care le gestionează acest comisar.



Realizator: Şi mai ales că România parcă e pe locul al patrulea ca suprafaţă a terenului din UE.

Traian Băsescu: Da, da, aşa este. 60% din fondurile UE sunt pe agricultură. Deci, e un portofoliu de o importanţă covârşitoare. M-aş fi aşteptat să fiu sprijinit, dar ura pentru mine a mogulilor a făcut ca însăşi propunerea să fie discreditată la ea acasă. De altfel, această ură, din păcate, a fost transferată şi multor români şi din suflet îmi pare rău că s-a întâmplat acest lucru, pentru că eu n-am făcut niciun gest, niciun act împotriva românilor. Dar ăsta e alt subiect. Cert este că agricultura, dincolo de bucuria pe care o avem că a fost desemnat un român comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală, agricultura trebuie să devină pentru România o mare prioritate. Criza aceasta ne-a arătat că a-ţi valorifica resursele naturale este extrem de important şi nu putem valorifica...

Realizator: Şi noi încă mai avem.

Traian Băsescu: ... nu putem valorifica resursele pentru agricultură, dacă nu putem în capul producţiei agricole o industrie alimentară modernă.

Realizator: Asta vroiam, domnule preşedinte, să vă adresez acum întrebarea, dacă-mi permiteţi, de la Radio România Antena Satelor, care... iată cum sună întrebarea de la colegii noştri... Spuneaţi dumneavoastră, în capitolul distinct din programul electoral: "Vreau fermieri mai bogaţi şi sate urbanizate".

Traian Băsescu: Da.

Realizator: Dorinţa dumneavoastră implica înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural, acolo unde nu e prea mai este nimic în afară de magazinul sătesc şi, bineînţeles, cu preponderenţă în sectorul industriei alimentare şi a agroturismului. Şi vă întrebau colegii de la Radio Antena Satelor: cum s-ar putea derula acest proiect?

Traian Băsescu: Deci, pentru aceste întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru modernizarea infrastructurii rurale, avem alocate de la UE 8 miliarde de euro.

Realizator: Sunt undeva, într-un cont, banii ăştia, aşteaptă să fie luaţi?

Traian Băsescu: Nu, sunt la dispoziţia noastră.

Realizator: Şi noi...

Traian Băsescu: Pe măsură ce facem proiectele, primim banii, pe măsură ce licităm proiectele. Asta înseamnă că avem bani să începem un program de dezvoltare de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural, în aşa fel încât ţăranii sau fermierii să nu mai trimită la oraş laptele şi carnea, ci să trimită produse lactate, industrializate şi produse de carne, salam, şuncă, mezeluri, tot ce se poate face dintr-un porc, spre exemplu, cârnăciori, tot ce...

Realizator: Industrializarea...

Traian Băsescu: Industrializat. Pentru că acest lucru lasă plus valoarea chiar acolo în sat, acolo creează locuri de muncă pentru tineri.

Realizator: Sigur că da.

Traian Băsescu: Şi, mai ales, în mediul rural avem o mare problemă, dincolo de cea a locurilor de muncă pentru tineri, problema femeilor. Categoria de populaţie cea mai năpăstuită din România o reprezintă femeile din mediul rural. Or, înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii creează locuri de muncă pentru femeile din mediul rural, ceea ce înseamnă salariu, ceea ce înseamnă mai târziu pensie.

Realizator: Şi mai este ceva, domnule preşedinte: nu mai migrează spre oraş, pentru că ar trebui să vină oraşul la sat, într-n fel. Adică...

Traian Băsescu: Pe de-o parte. Pe de altă parte, doamnă, migraţia se va produce. Se va produce pentru că dezvoltarea economică în mediul urban este puternică, numai că noi avem în mediul rural o resursă extraordinară de forţă de muncă neutilizată.

Realizator: Pământul.

Traian Băsescu: Marea rezervă de productivitate o avem la mediul rural, acolo unde este un excedent de forţă de muncă faţă de activităţile agricole. Şi atunci, o parte vor fi atraşi în mediul urban, în baza dezvoltărilor pe care fiecare mare localitate le va avea, iar altă parte, tineri şi femei vor putea rămâne în mediul rural, dar nu ocupându-se de agricultură, ci cu locuri de muncă în mica industrie. Este, însă, o cheie aici: regulile UE obligă la asociere, pentru că n-o să dea niciodată finanţare unui fermier care are 50 de porci, n-o să se dea niciodată finanţare unui fermier care are 30 de hectare de pământ, ci fermierii vor trebui să
se asocieze, pentru că o linie de procesare a cărnii se va justifica, probabil, la o asociaţie de o mie de capete de animale, o mie de vaci, să procesezi laptele, sau o mie de porci, să procesezi carnea.

Realizator: Revenim la agricultură. Dar, conform regulilor stabilite, este ora 14:00 şi daţi-mi voie să ascultăm întrebarea de la contracandidatul dumneavoastră...

Traian Băsescu: Mai putem întârzia un minuţel, ca să închidem acest capitol?

Realizator: Da. Şi facem acelaşi lucru şi cu domnul...

Traian Băsescu: Mai avem o mare problemă. Marea problemă este legată de fermierii care se ocupă de legume şi fructe. Trebuie să dezvoltăm în mediul rural depozite regionale pentru a nu mai sta fermierii cu pepenii, cu roşiile, cu ardeii, cu castraveţii, cu tot ce vreţi dumneavoastră, cu merele, cu cireşele pe marginea drumului, pentru că niciodată marile magazine nu se vor aproviziona de pe marginea drumului, ci dintr-un depozit regional, unde se eliberează şi certificatul sanitar că produsul poate intra direct în consum. Irigaţiile nu mai vorbim, sunt o altă prioritate a agriculturii şi avem bani să facem acest lucru, de la Uniunea
Europeană...

Realizator:Ne întoarcem, domnule preşedinte...

Traian Băsescu: Ne întoarcem...

Realizator: Urmează momentul anunţat în deschiderea acestei emisiuni, şi anume întrebarea contracandidatului dumneavoastră, Mircea Geoană. O ascultăm şi imediat răspundeţi dumneavoastră.

Mircea Geoană: Domnule Băsescu, în 2004 aţi promis două lucruri: că românii vor trăi mai bine şi că veţi curăţa ţara de corupţie. Aţi numit doi premieri şi aţi năşit două majorităţi. Aţi avut miniştrii justiţiei pe care i-aţi dorit, aţi avut şefii DNA şi ai Parchetului pe care i-aţi dorit. Cu toate acestea, astăzi, după cinci ani de mandat, românii spun că nu trăiesc bine. De asemenea, după cinci ani de mandat, România este considerată drept cea mai coruptă ţară din Europa. Ce le răspundeţi românilor, domnule Băsescu, care spun că aţi eşuat lamentabil în ambele promisiuni din campania de acum cinci ani? Ce le răspundeţi românilor, care nu trăiesc bine şi celor care se întreabă unde sunt ţepele din Piaţa Victoriei, pe care le-aţi promis şi pe care astăzi vedem că au existat... decât o imensă amăgire?

Realizator: Domnule Traian Băsescu, răspundeţi aşadar...

Traian Băsescu: Mulţumesc mult domnului Mircea Geoană pentru întrebare şi voi spune ceea ce am mai spus. Pentru a duce România înainte şi a îmbunătăţi viaţa oamenilor, trebuie, în primul rând, domnule Mircea Geoană, să limităm puterea şi privilegiile oamenilor politici, care dispun discreţionar de bani. Iar acest referendum, pe care românii l-au votat cu atâta hotărâre, este un semnal că am dreptate. Şi trebuie să contribuiţi şi dumneavoastră la reducerea puterii oamenilor politici şi la reducerea capacităţii lor de a dispune de banii publici. În ceea ce priveşte judecarea, am cerut judecarea politicienilor. Şi trebuie să
recunoaşteţi că în momentul de faţă sunt în instanţe 20 de dosare de foşti miniştri şi de foşti parlamentari. Însă procesul, conform codurilor noastre, durează ceva mai mult decât mi-aş fi dorit. Unele dosare au fost blocate chiar şi cu votul dumneavoastră, domnule Mircea Geoană - şi v-aş aduce aminte situaţia domnului Adrian Năstase, la a cărui blocare de dosar aţi contribuit împreună cu partidul pe care îl conduceţi. De aceea, eu am nevoie de susţinerea românilor pentru a reduce numărul de parlamentari. Reducerea numărului de parlamentari înseamnă un parlament pe care românii să-l poată controla, înseamnă mai puţini bani pentru politicieni şi mai mulţi bani pentru firme mici, pentru fermieri, pentru învăţământ, pentru pensii, pentru sănătate. Aceasta este abordarea mea, domnule Mircea Geoană. Şi vă asigur că... Spre exemplu, apariţia ANI - Agenţia Naţională pentru Integritate - a fost un obiectiv al meu, care s-a realizat. Douăzeci de dosare de foşti miniştri trimişi în instanţe reprezintă un pas înainte. Dar trebuie să recunosc, nici eu nu sunt mulţumit de modul cum a mers lupta anticorupţie. Aş fi vrut mai multă viteză din partea justiţiei şi mai multă bună-credinţă din partea parlamentarilor, inclusiv din partea dumneavoastră, în deja celebrul caz "Adrian Năstase". Vă mulţumesc.


Realizator: A fost răspunsul candidatului PD-L Traian Băsescu la întrebarea contracandidatului său Mircea Geoană. Vă amintesc că mâine, la ora 13:30, şi dl Mircea Geoană va fi invitatul nostru, tot timp de o oră, ca şi actualul preşedinte al României. Revenim, domnule preşedinte, la discuţia noastră şi vreau să mai zăbovim un pic la agricultură, dar de această dată aş vrea să vă supun atenţiei ceea ce cu siguranţă ştiţi şi probabil, constatăm mulţi cu tristeţe faptul că analfabetismul a crescut foarte mult în rândul populaţiei României, mai ales în mediul rural. Şi aveţi trecut în programul dumneavoastră: "Educaţie şi egalitate de şanse". Mă gândeam, se poate vorbi despre egalitate de şanse în mediul rural şi despre educaţie în aceste momente?

Traian Băsescu: Categoric nu şi unul din obiectivele campaniei mele a fost să îi sensibilizez pe români că avem nevoie să facem un efort pentru mediul rural, în cadrul conceptului de echitate. Echitate şi egalitate de şanse. Egalitate de şanse în mod categoric putem avea doar atunci când copiii din mediul rural vor avea aceleaşi şanse să urmeze o universitate. În momentul de faţă, doar 5% din copiii din mediul rural ajung la universităţi.

Realizator: Mulţi nici nu mai au şcoli, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Aşa este. Nu asta e problema cea mai mare, că nu poţi să ţii o şcoală pentru patru copii, dar ai un microbuz, să îl duci la şcoală. Cea mai mare problemă este calitatea învăţământului în mediul rural. Pentru că acolo avem foarte mulţi suplinitori, necalificaţi să predea copiilor la şcoală. Dacă vorbim de egalitate de şanse, priviţi tot la mediul rural şi mediul urban. Uitaţi-vă la sănătate.

Realizator: Un dispensar la nu ştiu câte mii de locuitori.

Traian Băsescu: Asta, una, şi în al doilea rând, priviţi la şansele unui om care are un infarct cardiac la Bucureşti şi şansele unui om care face un infarct cardiac în mediul rural. Cel din mediul rural nu are nici o şansă, cel din mediul urban are şansa unei salvări care să vină imediat şi poate trăi, poate scăpa. Deci egalitatea de şanse şi de acces la sănătate, la educaţie, trebuie să devină obiectivul nostru major, pentru că egalitatea de şanse este o valoare. Dar nu vom putea atinge acest obiectiv în nici un caz într-un an, în doi, în trei...

Realizator: E un proces de durată, evident.

Traian Băsescu: Ne trebuiesc proiecte pe termen lung şi mai ales, ne trebuie solidaritate. Solidaritatea noastră, a celor de la oraş, care să înţelegem că mai mulţi bani trebuie dirijaţi către mediul rural decât sunt dirijaţi până acum. Şi nu avem...

Realizator: Existau până nu demult nişte suplimente la salarii, nişte modalităţi de a cointeresa absolvenţii de facultate să meargă în mediul rural. Poate pentru o perioadă. Facilităţi, anumite facilităţi...

Traian Băsescu: Doamnă, am văzut în mediul rural situaţii dramatice.

Realizator: Dar ce e de făcut, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Situaţii dramatice, în care, spre exemplu, era o familie cu şase copii, amândoi lucrau două hectare de pământ şi nu îşi puteau pune problema trimiterii copiilor la şcoală. Nu îşi puteau pune problema să asigure şase perechi de încălţăminte de iarnă sau şase perechi de încălţăminte de vară. Deci, noi trebuie să înţelegem că acest efort este un efort pe care ar trebui să îl facem noi, cei care locuim la oraş, pentru părinţii noştri, pentru bunicii noştri, pentru fraţii noştri, pentru că noi suntem la prima generaţie de oameni veniţi de la ţară. Eu sunt născut la ţară, sunt prima... abia copiii mei sunt prima generaţie de orăşeni.
Deci, ne-am desprins prea repede de locul din care provenim. Şi trebuie să ne întoarcem către mediul rural, pentru că mediul rural este unul din cei mai buni păstrători ai valorilor noastre, a tradiţiilor, a obiceiurilor.



Realizator: Dar nu ar trebui să ne luăm model şi cei care au reuşit să rezolve această problemă, ţările din UE, unde altfel, poate şi oamenii foarte bogaţi investesc şi, mă rog, li se scade la impozit o parte din sumele donate pentru...

Traian Băsescu: Doamnă, haideţi să nu omitem realităţile noastre. Satul a fost sărăcit în perioada comunistă, când au fost colectivele. Oamenii au rămas fără pământ. Nu ne putem compara cu Franţa, unde nu a fost colectivizare niciodată. Nu ne putem compara cu Polonia, doamnă. În Polonia niciodată pământurile agriculturii nu au fost luate de stat.

Realizator: Din păcate, regimul comunist la noi a fost şi mai dur decât...

Traian Băsescu: La noi a fost extrem de dur, tocmai de aceea ne trebuie un efort de solidaritate cu oamenii din mediul rural şi, repet, în mod deosebit cu tinerii şi cu femeile din mediul rural. Femeile din mediul rural sunt cele mai oropsite, dar în niciun caz dacă lansăm acest subiect într-o zonă a demagogiei şi să vină unul care a fost frână a evoluţiilor pozitive, unul ca Mircea Geoană - a fost o frână, s-a opus tot timpul propunerilor mele de reformare a clasei politice. Să vină să întrebe: "Ce aţi făcut după cinci ani?" - când tu ai fost, cu partidul tău, unul din cei care au generat blocaje. Deci ne trebuie onestitate.

Realizator: Aţi avut proiecte...?

Traian Băsescu: Ne trebuie onestitate, să nu o facem cu nu ştiu ce tam-tam, să nu-i dăm încărcătură politică excesivă unui program de dirijare a mai multe resurse financiare către mediul rural. Şi reţineţi ce vă spun: avem parte din aceste resurse, sunt bani europeni nerambursabili, şi pentru canalizare, şi pentru apă curentă, şi pentru drumuri. Pentru că nu putem concepe creşterea nivelului de trai al celor din mediul rural numai dându-le subvenţia pentru agricultură. Întreprinderi mici şi mijlocii, da, dar ne trebuiesc aceste infrastructuri care fac viaţa elementară. Încă au oamenii wc-ul în curte, se spală cu apă de la râu sau dintr-o fântână cu apă nu tocmai potabilă. Sunt realităţile noastre, este un efort de lungă durată şi vă mai spun ceva - sigur că va produce rumoare ceea ce spun, dar gândesc şi vreau să vă spun - această criză ne-a arătat că nu mai suntem atât de vulnerabili cum am fost în anii '90 la criză. Iată că uşor, uşor, parametrii economici încep să se îmbunătăţească, fără ca România să fi trecut printr-o dramă majoră generată de criza economică. Sunt ţări care au şomajul mult mai ridicat decât noi.

Realizator: Dacă ne referim la şomaj. Chiar în Ungaria şomajul este...

Traian Băsescu: Nu numai în Ungaria. UE are în medie 9,2%.

Realizator: Spania, a doua parcă, după Letonia.

Traian Băsescu: Spania a ajuns la 18%, balticii sunt la 16%. Noi avem 7,1%. Media UE este 9,2%. Deci aş spune că România se pregăteşte să treacă, în raport, sigur, cu nivelul ei, să treacă acceptabil prin criză, ca efect demolator pe care îl prevesteam, îl prognozau unii la un moment dat. Asta înseamnă că ţara a devenit mai puternică. Atunci când ne vom relua creşterea economică, şi acest lucru se va întâmpla în trimestrul II al anului 2010, va trebui să gândim să dirijăm mai multe resurse către mediul rural, pentru că acolo este şi o rezervă de inteligenţă neutilizată. Dacă acei copii nu fac şcoală, nu-şi pot valorifica inteligenţa. Un copil născut la ţară nu e mai puţin inteligent decât un copil născut la oraş.

Realizator: Doar dacă i se dă şi lui o şansă să poată să ajungă să înveţe.

Traian Băsescu: Să i se dea şansa, asta este problema: să-i dăm şansa acestui copil să înveţe.

Realizator: Şanse egale.

Traian Băsescu: Aş mai face o menţiune legat de mediul rural. Sigur că vedem cum sunt satele în ţările vechii Europe, şi începuseţi dumneavoastră să spuneţi mai departe. În primul rând pentru că acest mediu rural occidental nu a suferit dramele comunismului şi în al doilea rând, l-aţi văzut industrializat. Peste tot sunt aceste mici linii de procesare şi eu susţin că asta trebuie să facem şi noi. Sigur, cu decalajul...

Realizator: Afacerile familiale, fiecare vrea să-şi deschidă ori o firmă mai mică, agroturismul, iarăşi, a început să înflorească şi la noi.

Traian Băsescu: Doamnă, agroturismul, altă sursă extraordinară. Turismul de toate felurile, creează locuri pentru servicii, locuri de muncă în servicii. Uitaţi-vă în Vâlcea, da? Cum mergem către Vâlcea, vezi zone de fruct. Aţi văzut vreo linie de conserve de fructe, să facă compoturi în mediul rural? Nu.

Realizator: Magiun, cel mai bun magiun, de Răureni sau...

Traian Băsescu: Sigur. Deci, sunt foarte multe lucruri care trebuiesc făcute, ne trebuie înţelepciune şi hotărâre politică fără tăgadă. Asta nu mai e de discutat, e de făcut. Eu sper ca atunci când se va termina raportul Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, vom găsi resurse să semnăm cu toate partidele parlamentare un pact pentru agricultură, la fel cum s-a semnat cel pentru educaţie.
Realizator: Domnule preşedinte, a venit un moment plăcut pentru dvs şi pentru mulţi dintre ascultătorii noştri, în care îl vom asculta pe susţinătorul domnului Traian Băsescu. Ştiu de ce am făcut această afirmaţie. Colega mea Luminiţa Apostolescu a realizat acest material. Ascultăm mesajul susţinătorului dvs, să vedem dacă îl recunoaşteţi şi comentăm apoi.

*************************************************

Reporter: Luminiţa Apostolescu - Bună ziua.

Marcel Iureş: Sărut-mâna.

Reporter: Ne aud toţi ascultătorii Radio România în acest moment. Care sunt motivele pentru care dvs îl susţineţi pe preşedintele Traian Băsescu?

Marcel Iureş: Nu-i aşa simplu. Dar vă pot zice de-a dreptul, că pur şi simplu e un om puternic şi cred că avem nevoie mai mult ca oricând de un om extrem, extrem de puternic, cu care să avem o treabă, să construim împreună, să sperăm împreună şi cum e vorba acum, să învingem. E un lucru ciudat să auzi că trebuie să învingi pe cineva într-o ţară, dar se pare că asta e nevoie, să învingem o mână de oameni care vor invers.

Reporter: Ce credeţi anume că-l recomandă pe preşedintele Traian Băsescu pentru a ocupa această funcţie?

Marcel Iureş: E un om extrem, extrem de puternic şi în sens constituţional şi în sensul legilor. Are o motivaţie extrem de puternică: a început un lucru şi vrae să-l ducă mai departe.

Reporter: Cum l-aţi descrie în câteva cuvinte pe Traian Băsescu?

Marcel Iureş: Nu ştiu dacă îi place foarte mult asta domnului preşedinte, dar are deja o alură de erou. Vom vedea. Vom vedea, orice erou e pus în faţa unor situaţii pe care va trebui să le rezolve într-un fel sau altul, în sensul de putere. va trebui să dea dovadă de o putere puţin obişnuită folosită în democraţie în a se concentra în a-şi urmări scopul şi eu cred că are aceste calităţi. Problema noastră este să-l urmăm.

Reporter: Preşedintele Traian Băsescu este aici, în studioul postului nostru de radio, vă ascultă. Ce-i transmiteţi dvs?

Marcel Iureş: În primul rând, s-o ţină aşa. Eu nu am dubii aici, chiar nu am dubii. Domnul preşedinte are o putere de a se concentra care pe mine mă impresionează şi toate astea se duc în oameni care trag cu ochiul la ce fac preşedintele şi asta o să facă şi ei. Noroc, cu Dumnezeu înainte, pentru că vreau să bem de Crăciun, victoria asta.

***********************************************************************

Realizator: Vocea este inconfundabilă. L-aţi recunoscut pe susţinătorul dvs?

Traian Băsescu: Da, Marcel Iureş. Mulţumesc mult, Marcel, eşti extrem de drăguţ cu mine şi nu mi-ai spus ceea ce spui tu mai rău câteodată despre mine. Îţi mulţumesc mult. M-ai menajat acum, dar ştiu că ţii foarte mult să reuşesc. Îţi mulţumesc.

Reporter: El a trecut la capitolul susţinător, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: Păi, el este un susţinător, dar este un susţinător raţional, care îţi spune şi cele bune, şi cele rele. Marcel apreciază la mine, asta ştiu chair de la el, apreciază capacitatea sau încăpăţânarea de a duce lucrurile până la capăt sau de a vrea să le ducă, chiar şi atunci când e extrem de greu. Dar asta nu înseamnă că nu-mi spune, "Vezi că n-ai avut tact uneori", "Vezi că poţi să vorbeşti mai puţin repezit". Deci, nu este un susţinător fără comentarii.

Realizator: În cazul dumnealui s-a arătat, pentru că a ajuns să joace în filme la Hollywood, deci probabil ştie să-şi modeleze vocea cum trebuie, cum să ia acutele, când joasele. Domnule preşedinte, mai avem 10 minute la dispoziţie, nu putem să nu vă adresăm o întrebare referitoare la această criză economică ce a cuprins, practic, toată lumea, indiferent de continent, dacă ne amintim că ea a venit tocmai de la cea mai democratică civilizaţie, ţară, SUA. Şi ne gândeam cu toţii şi probabil ne gândim în fiecare secundă că 2010 se anunţă un an greu de crezut. Împrumuturile de la organismele financiare joacă şi ele un rol foarte important pentru redresarea economiei. Ştim că nu ne-a venit a treia tranşă de la FMI şi de la Comisia Europeană şi întrebarea este cum poate preşedintele României să-i convingă pe reprezentanţii acestor instituţii financiare să ne acorde cât mai repede banii.

Traian Băsescu: Doamnă, pentru că vorbim despre criză, eu aş vorbi în primul rând nu despre bani, ci despre oameni. În această perioadă în care efectele crizei s-au resimţit şi la noi, am văzut oameni extrem de marcaţi la gândul că ar putea să-şi piardă locul de muncă, şis unt deestui care şi-au pierdut locul de muncă. Am trecut de la un şomaj de 4,8% la 7,1%, deci... Am văzut oameni îngrijoraţi pentru copiii lor, nu erau atât de îngrijoraţi pentru ei că-şi pierd locul de muncă, ci mă întrebau, "Domnule preşedinte, ce dau de mâncare copiilor?", "Ce credeţi că pot să fac din ajutorul de şomaj?". Am văzut mame cu care vorbeam chiar acum, am fost de curând la Motru şi îmi spunea o doamnă, "Slavă Domnului că la noi nu sunt restructurări", lucra la Exploatarea Minieră de la Motru. În schimb, veneam de pe Valea Jiului, unde s-au făcut restructurări şi îmi spunea o femeie care, se vedea, soţie de miner... N-aş spune că era ponosit îmbrăcată, dar nu mai avea pe ea o rochie nouă, era foarte curată, dar se vedea, o rochie uzată, pantofi curaţi, dar uzaţi şi problema pe care mi-o punea era, "Domnule preşedinte, dacă am înţeles că nu mai este consumul de electricitate aşa de mare, se închide de tot mina?". Şi asta era la Petrila. Iată că cei mai afectaţi sunt oamenii, o criză loveşte oamenii.

Realizator: Asta spuneam, oamenii...

Traian Băsescu: Banii îi găsim, domană, chiar dacă mai scump, pentru că miza noastră a fost să luăm banii de la FMI ca să luăm bani ieftin, cu o dobândă de 2%. Banii pentru salarii, pentru pensii, pentru plata investiţiilor, atât cât s-au făcut, îi împrumutăm şi plătim...

Realizator: I-am împrumutat de la bănci acum...

Traian Băsescu: Îi împrumutăm chiar din sistemul nostru bancar la un preţ mult mai mare decât banii de la Fond, trebuind să-i rambursăm mult mai repede decât banii de la Fond sau de la UE, dar, vă repet, nu avem o problemă să asigură pensiile la timp, salariile, să plătim obligaţiile statului, chiar dacă obligaţiile statului se plătesc cu ooarecare întârziere. Deci, pensiile se vor primi, salariile se vor primi, se vor plăti şi banii de investiţii, chiar dacă, repet, cu oarecare întârziere. Asta este cheia crizei.

Realizator: Dar din 2011 va trebui să returinăm împrumuturile şi până atunci noi trebuie să găsim un motor economic, de unde putem să dăm aceşti bani înapoi. Care credeţi, ce se va...

Traian Băsescu: Trebuie să vă spun că în momentul de faţă România plăteşte rambursează credite pe termen scurt şi mediu angajate în 2007-2008 la valori mult mai mari decât ce avem de plătit înapoi la FMI. Deci, România nu are o problemă de rambursare a împrumutului.

Realizator: Deci, n-ar trebui să ne facem griji din punctul acesta de vedere.

Traian Băsescu: Nu, mai ales că nu-i rambursăm în 6 luni, nu-i rambursăm în 12 luni, îi rambursăm în doi ani, doi ani şi jumătate. România nu are o problemă să ramburseze banii împrumutaţi de la Fond şi de la UE şi ţineţi cont că avem 20 de miliarde contractaţi, iar până acum nu am luat decât 8 miliarde, şi nu se ştie dacă îi vom lua pe toţi. În cazul în care la anul se produce relansarea economiei, s-ar putea să nu tragem toţi banii.

Realizator: Mai avem mai puţin de cinci minute, domnule preşedinte. Unul dintre atributele preşedintelui României este legat de politica externă. Acum cinci ani vedeaţi ca modalitate de raportare a României în relaţiile externe axa Bucureşti-Londra-Washington. De această dată, ce direcţii ar trebui să adopte România în domeniul politicii externe.

Traian Băsescu: Noi avem aceeaşi axă consolidată, pe probleme de securitate naţională şi asta vă şi explică de ce în mandatul meu, am fost de acord ca baze ale Armatei Române să fie utilizate de militari americani, deci, atenţie! Nu avem militari NATO, ci în baza relaţiei bilaterale România-Statele Unite, în bazele militare româneşti din estul ţării, avem militari americani. Rămânem...

Realizator: Care se bucură de un prestigiu extraordinar, numai cuvinte de laudă am auzit la adresa acestor militari.

Traian Băsescu: Aşa este, se implică în viaţa comunităţii, participă la activităţi în folosul comunităţii, repară şcoli, repară spitale, duc copii la şcoală...

Realizator: Şi camarazii lor sunt siguri că vor fi protejaţi de... Soldatul român are o etichetă a lui, care te face să te mândreşti cu asta.

Traian Băsescu: Aşa este. Rămâne valabil parteneriatul strategic cu Statele Unite şi cu Marea Britanie. Avem două documente semnate, ele rămân valabile şi sunt un pilon extrem de important pentru securitatea naţională a României. Între timp, România a semnat în interiorul UE, de această dată, un parteneriat strategic cu Franţa şi altul cu Polonia. Parteneriatul cu Polonia este foarte proaspăt, încă nu a fost dezvoltat, dar parteneriatul cu Franţa deja îl vedeţi cu ochii dumneavoastră, ca efecte şi din punct de vedere politic, în interiorul UE. Iar eu trebuie să recunosc că am primit un sprijin foarte solid din partea Franţei, pentru a reuşi, cu Cioloş, la agricutură, dar nu ar fi fost suficient; ne-au sprijinit şi multe alte ţări. Ceea ce înseamnă că diplomatic am funcţionat şi nu suntem deloc izolaţi, aşa cum susţin unii.

Realizator: Următoarea întrebare era legată de ceea ce spuneţi dumneavoastră, să vedem dacă acesta este şi răspunsul la care mă aştept eu: ce ţară din UE credeţi că s-a dovedit a ne fi cea mai prietenă?

Traian Băsescu: Franţa. Franţa, în mod indiscutabil şi acesta este un rezultat în primul rând al relaţiei personale pe care o am cu preşedintele Sarkozy, relaţie care nu este la acelaşi calibru ca aceea cu preşedintele Chirac, pe care mie mi-a fost greu, chiar dacă am avut o relaţie foarte bună cu dânsul, dânsul a fost de două ori la Bucureşti, mi-a fost greu să uit, chiar dacă aceste cuvinte au fost rostite în timpul domnului preşedinte Iliescu, expresia folosită de preşedintele Chirac: "România a pierdut o bună ocazie să tacă" - când preşedintele Iliescu a decis trimiterea trupelor româneşti în Irak.

Realizator: Şi cu ce alte ţări credeţi că mai trebuie să strângem noi relaţiile?

Traian Băsescu: Noi avem obligaţia să consolidăm relaţiile cu ţările din zona caspică. Suntem ţara cea mai îndreptăţită să aducă acest aport de securitate pentru UE, dar şi pentru NATO. Aport de securitate...

Realizator: Şi pentru Marea Neagră.

Traian Băsescu: Aport de securitate energetică, în primul rând. Iar în acest sens, noi am semnat un parteneriat cu Azerbaidjanul, am o relaţie foarte bună cu preşedintele Turkmenistanului. Am transmis informaţie şi decizie foarte importantă pentru ţările UE, legate de disponibilitatea Turkmenistanului de a pune la dispoziţie toată resursa de gaze din platoul continental al Mării Caspice pentru proiectul Nabucco, de asemenea, Azerbaidjanul are aceeaşi abordare de a se deschide către proiectul Nabucco, dar şi către proiectul conductei Constanţa-Trieste.

Realizator: Avem şi proiecte legate de Marea Neagră, proiecte comune.

Traian Băsescu: Acestea au intrat deja în vocabularul comun al UE, "sinergia Mării Negre", "Parteneriatul estic", au devenit realităţi politice, atunci când la început de mandat, dacă vă aduceţi aminte, foarte mulţi spuneau: "Băsescu vorbeşte de Marea Neagră pentru că a fost marinar". Nu înţelegeau politicienii români importanţa strategică a Mării Negre pentru regiune. Învaţă însă acum.

Realizator: Din păcate, domnule preşedinte, 30 de secunde mai avem, pentru mesajul final. Aş dori să vă adresaţi atât românilor care sunt la noi în ţară, în România, dar şi celor care locuiesc în afara graniţelor ţării.

Traian Băsescu: România este la fel de dragă - şi o ştiu din proprie experienţă - şi românilor din frontierele naţionale, şi celor zece milioane de români din afara frontierelor, cărora le mulţumesc pentru sprijinul constant pe care îl acordă României şi pentru faptul că au devenit păstrătorii limbii şi culturii româneşti în afara frontierelor. Toţi românii, şi cei din interior, şi cei din afară, vor ca România să meargă înainte şi vor ca viaţa oamenilor să se îmbunătăţească. Pentru a reuşi, trebuie să reformăm clasa politică.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru participare, domnule Traian Băsescu.