Franţa "nu face distincţie între ţigani nomazi şi romi"
Interviu cu comisarul pentru drepturile omului la Consiliul Europei, Thomas Hammarberg, privind expulzarea unor romi din Franţa către România şi Bulgaria.
Articol de Iolanda Bădiliţă, 19 August 2010, 11:55
Interviu realizat pentru România Actualităţi de Iolanda Bădiliţă cu Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului la Consiliul Europei.
Reporter: Domnule comisar, ştiţi, desigur, Franţa a început să returneze cetăţeni de etnie romă în România şi Bulgaria. Spuneţi într-un articol recent că statele europene sunt reponsabile în rezolvarea situaţiei acestor cetăţeni. Însă romii sunt cetăţeni europeni şi, chiar dacă provind în România, Bulgaria sau Serbia, în bază legilor europene se pot stabili oriunde doresc în Uniunea Europeană.
Thomas Hammarberg: De acord. Critic ceea ce se întâmplă acum în Franţa pentru mai multe motive. În primul rând pentru că autorităţile franceze nu fac nici o distincţie între romii care sunt cetăţeni francezi şi cei care vin din alte ţări, România, Bulgaria şi altele. Apoi nu se face o distincţie între ţiganii nomazi şi romi. Doar o parte dintre romi sunt nomazi. În loc să fie autocritice cu privire la felul în i-au tratat pe aceştia, autorităţile franceze folosesc metode represive şi nu fac distincţia între cei puţini, care au comis infracţiuni şi majoritatea care nu a făcut asta, nu fac distincţie între traficanţi şi victimele traficanţilor.
Franţa duce acum o politică represivă şi de încălcare a drepturilor omului. Apoi, există Convenţia cadru pentru drepturile minorităţilor pe care statele membre trebuie să o respecte. Pe de altă parte Uniunea Europeană trebuie să joace un rol mai activ în rezolvarea acestei chestiuni. Când au aderat la Uniunea Europeană, state că Bulgaria şi România au promis că îşi vor reforma sistemele de protecţie şi vor rezolvă problemă rromilor. Iar eu văd puţine rezultate.
Reporter: Aş avea două comentarii la ce tocmai aţi spus: primul, că Franţa este una dintre cele 4 ţări care nu au ratificat Convenţia pentru drepturile minorităţilor. Deci nu este legată de nici o obligaţie legală nici în problemă minorităţii rrome.
Thomas Hammarberg: Când vorbesc cu guvernul francez ei spun că respectă spiritul Convenţiei şi că lucrează pentru a stopa discriminarea persoanelor care aparţin acestor grupuri. Şi, oricum, trebuie să respecte Convenţia pentru Drepturile Omului, pe care au ratificat-o.
Reporter: A două observaţie: în România rromii nu sunt discriminaţi. Au locuri speciale la şcoli, în universităţi. Se lucrează serios la asta. Ei se vor întoarce în România dar acolo nu vor avea slujbe. Acesta situaţie nu este însă una specifică rromilor. Mulţi cetăţeni români nu au joburi în această perioadă de criză. Aşa încât chiar dacă romii vor fi trimişi acasă cred că se vor întoarce în Franţa.
Thomas Hammarberg: Aveţi dreptate. Ştiu că s-au făcut nişte păşi în privinţă romilor în România. Ştiu de cotele de la universităţi, ştiu că sunt susţinuţi să intre în Poliţie, dar mai ştiu că este un drum lung până se va ajunge la a asigura romilor nişte indicatori sociali rezonabili cu privire la angajare, la şcolarizare, la sănătate. În ce priveşte întoarcerea lor în Franţa, impresia mea este că într-adevăr mulţi se vor întoarce după o vreme. Am vorbit cu oameni care s-au întors, mai ales pentru că trăiesc în afară pieţei muncii. Această este o problemă europeană, nu una naţională, şi va trebui să o discutăm mai constructiv la nivel european.
Reporter: Însă în cazul romilor fără documente, nu ar fi posibil că aceştia în loc să fie trimişi în România sau Bulgaria să rămână în ţările în care sunt şi să devină cetăţenii acestor ţări, Franţa, Italia?
Thomas Hammarberg: Sunt de acord cu asta. De fapt în conformitate cu Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului un copil fără documente care se naşte într-o ţara ar trebui să primească automat cetăţenia statului în care s-a născut. Rromii au născut mulţi copii în ţări că Franţa sau Italia şi ar trebui că aceşti copii să primească cetăţenia acestor ţări. Problemă este că guvernele cu care am discutat se plâng că dacă ar face acest lucru cetăţenii aceştia şi-ar distruge documentele pentru a primi cetăţenia ţărilor în care se află. Abordarea mea este că această problemă trebuie să fie rezolvată.