Roxana Mînzatu: ”Să lucrăm și mai bine cu bani europeni, să simtă oamenii și mai mult impactul acestor finanțări”

"Apel matinal"- Realizator: Daniela Petrican

Comisarul european Roxana Mînzatu se află în România într-o vizită de 2 zile la București, pentru prima oară în această calitate. Discuțiile cu autoritățile române vizează principalele priorități ale noii Comisii Europene, inclusiv în domeniul drepturilor sociale, competențelor și locurilor de muncă, precum și pregătirea pentru situații de criză. Invitată la "Apel matinal" este Roxana Mânzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Așa cum ați spus, nu veți fi un comisar închis în birou. Ce ați analizat cu autoritățile române și care vor fi prioritățile mandatului dumneavoastră, plecând inclusiv de la rolul esențial pe care îl pot juca în continuare fondurile Uniunii Europene pentru România, dar și pentru Europa?

Da, așa este. Îmi doresc să fiu prezentă în cât mai multe state membre anul acesta. Nu vă ascund că în București am discutat despre fonduri europene cu interlocutorii primei mele zile de vizită, cu premierul Marcel Ciolacu, cu ministra muncii, cu Simona Bucura Oprescu, cu ministrul Marcel Boloș, cu ministrul Daniel David, chiar și cu partenerii sociali cu care m-am văzut pe final de zi. Eu coordonez Fondul Social European Plus, este o finanțare prin care România primește 7,3 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă zona de acces la educație, partea de ocupare, creare de locuri de muncă, combaterea abandonului școlar, sunt multe teme și atunci, da, discuțiile au fost în zona aceasta, cum putem optimiza, pentru că împreună România și Comisia Europeană gestionează aceste fonduri, cum putem optimiza folosirea acestor bani acolo unde e mai mare nevoie și cum putem crește absorbția acestor fonduri, pentru că e nevoie și de o accelerare în direcția aceasta. Am discutat și despre programul Erasmus Plus, pe care, de asemenea, îl coordonez și care să știți că și în România și în multe alte zone ale Uniunii Europene are un mare succes. Noi am avut cam 600.000 de beneficiari români ai acestor mobilități Erasmus, dar, în linii mari, fondurile europene a fost tema principală, chiar dacă cu partenerii sociali am discutat, ne-am dus un pic și pe prioritățile europene legate de protecția lucrătorilor, drepturile lucrătorilor, mai ales în contextul digitalizării, al intrării inteligenței artificiale pe piața muncii.

Aș vrea cumva să le luăm pe rând. Europa se confruntă cu multiple provocări, cele privind ocuparea forței de muncă fiind majore în actualul context economic concurențial. Ce va face Comisia Europeană, va putea fi definitivat și cadrul politicilor salariale?

În principiu, haideți să discutăm despre nevoia de competitivitate a economiei europene și pot să dau exemplu industria auto, automotive, care e foarte relevantă pentru România, relevantă, de exemplu, și la nivelul Comisiei Europene - avem un dialog structurat cu industria auto și acolo vorbim de locuri de muncă, de protejare locuri de muncă, creare noi locuri de muncă și cum putem susține, prin reglementări și finanțări, industria auto. Pentru a putea să ne uităm, eu ştiu, cu aplecare către condițiile salariale și către condițiile de muncă, trebuie să ne asigurăm că firmele sunt competitive. Și la nivel european s-a adoptat recent, săptămâna trecută, chiar această busolă a competitivității, un document care va ghida toate deciziile legislative și de finanțare ale Comisiei pentru a ne asigura că ajutăm firmele să se dezvolte fără proceduri birocratice complicate, cu acces la piețe de capital, cu acces la tehnologie ș.a.m.d. Pe zona de salarizare - și am discutat ieri și cu partenerii sociali, deja Comisia a propus această directivă privind salariile minime adecvate, care, transpusă în România, înseamnă legea privind modificarea modului în care se calculează salariul minim și creșterea acestuia implicit. Deci deja Comisia Europeană propune nişte mecanisme alternative statelor membre, reuşeşte să intervină pe creşterea veniturilor salariale minime, ceea ce este foarte important, pentru că în România, mai mult decât în alte părţi ale lumii, avem foarte mulţi angajaţi cu salariul minim, salariu care este absolut mecanism de minimă protecţie, dar care uneori, practic, nu-i scoate din sărăcie pe cei care îşi pun munca în slujba unui angajator.

Aţi amintit de Fondul social european Plus, principalul instrument al Uniunii pentru investiţii în oameni. Aveţi chiar în program, ca o mică paranteză, o vizită la Centrul Harap Alb, o unitate pentru copii cu dizabilităţi, cofinanţată prin Fondul social european. Întrebarea este, se poate da un impuls suplimentar programelor pilonului european al drepturilor sociale în plus?

Fondul social european este ghidat de acest pilon al drepturilor sociale. Şi vă dau câteva exemple. Un drept european, dreptul la educație este în acest pilon statuat. Şi am discutat cu ministrul Boloș despre tichetul educațional. Este o sumă de bani, un voucher pe care îl acordăm, Comisia și statul român, copiilor din medii defavorizate pentru a-și achiziționa rechizite și materiale școlare. Se acordă o dată pe an. Şi am discutat despre suplimentarea sumelor pentru acest voucher educațional, pentru că sunt mai mulți beneficiari. Este un exemplu de intervenție. Sau ieri, la Ministerul Muncii am discutat despre două propuneri de intervenție legate de, pe de o parte, tinerii care sunt în șomaj și dreptul la un loc de muncă, esențial, dacă putem acorda o primă de activare tinerilor care sunt la primul loc de muncă, un format aparte, sau dacă putem susține inspecția socială în a verifica prin creșterea capacităților organizaționale, inspecțiile sociale fiind foarte importante dacă sunt capacitate în verificarea condițiilor în care sunt prestate serviciile sociale pentru cei mai vulnerabili copii, vârstnici, persoane cu dizabilități, care sunt de serviți în diverse centre și forme de îngrijire. Şi deci sunt teme pe care le finanțăm cu Fondul social european care sunt extrem de importante. Ieri, cu ministrul Daniel David am discutat despre modul în care susținem atât învățământul profesional și tehnic, tot cu Fondul social european, avem proiecte importante: formarea profesorilor, crearea de conținuturi educaționale, dar și crearea de centre universitare puternice, capabile să concureze la nivel european, să ia fonduri pe cercetare. La nivel european avem niște programe gestionate de Comisia Europeană, printre care și programul Orizont, în care de multe ori mă uit cu regret că nu sunt suficienți beneficiari români din zona de de cercetare-inovare și atunci avem nevoie de aplicanți puternici și am discutat cum putem să sprijinim până la urmă beneficiarii români să iasă din ceea ce finanțăm pe politica de coeziune, sunt fonduri dedicate doar României, să concureze și să ia și banii care sunt gestionați în mod direct de Comisie la Bruxelles. Și asta este foarte important pentru competitivitatea României. Deci sunt intervenții pe care le facem deja cu Fondul social european, "Masă caldă" pentru pentru copii în o parte din școlile României și din zonele României, sunt lucruri pe care le facem și altele pe care îmi doresc să le facem mai bine și din partea mea și a serviciilor tehnice ale Comisiei Europene. Le-am spus tuturor colegilor, toată deschiderea ca să facem să lucrăm și mai bine cu bani europeni, să simtă oamenii și mai mult impactul acestor finanțări.

Până la urmă este nevoie și de adaptarea programelor pentru tineri.

Este foarte important și am avut două discuții foarte interesante cu ministrul Boloș. Pe de o parte am vorbit despre Start-Up Nation, care este parțial susținut din fonduri europene, pe de altă parte despre un program STEP prin care, cu tot cu Fondul Social European, ministerul va susține formări în zona tehnologiilor înalte, competitive, cum ar fi biotehnologii sau tehnologii medicale avansate, iar la final o parte din cei care vor parcurge aceste formări de înaltă specializare să poată să aibă și un grant prin care, sub forma unui spin-off, să poată să-și dezvolte inițiativa antreprenorială, pentru cei care și au aplecare antreprenorială în zona acestor tehnologii avansate, pot fi din zona AI, tehnologii, IT, pot fi de alt tip, dar care să ne asigure că investim nu doar formare în aceste talente ale României, dar ei mai departe să reușească, în unele cazuri, chiar să își pună această expertiză sub forma unui start-up, a unei inițiative antreprenoriale care, de ce nu, să crească și să se scaleze din România către Europa și mai departe.

Mulțumesc pentru această discuție!

Și eu mulțumesc!

Invitata Apelului Matinal, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene./editor Florin Lepadatu/