Preşedintele României a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în toate domeniile relevante

Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în toate domeniile relevante, după întâlnirea de la Vilnius cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au avut convorbiri cu prilejul summitului Iniţiativei celor Trei Mări, o platformă politică de stimulare a cooperării între 13 ţări din estul Uniunii Europene.

Liderul de la Kyiv s-a alăturat reuniunii, pentru a cere sprijin împotriva agresiunii Rusiei. România va continua să sprijine Ucraina pe toate palierele, atât timp cât va fi nevoie, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul summitului de la Vilnius.

"Noi vrem să folosim oportunităţile care au fost create, pentru a înlesni în continuare colaborarea. Ştiţi bine că noi ajutăm Ucraina în toate felurile posibil. Poate cel mai vizibil este exportul de produse agricole din Ucraina prin România. Cred că nu exagerez dacă spun că dacă n-ar fi fost acest export prin România, ar fi fost probleme imense nu doar în Ucraina, ci şi acolo unde se exportă aceste produse agricole. Pe de altă parte, sigur, ajutorul umanitar este foarte important în continuare, dar şi ajutorul militar este relevant pentru Ucraina", a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a vorbit şi despre viitorul acord de securitate bilateral România-Ucraina, care este în lucru şi va crea un cadru mai bun de colaborare între cele două ţări. Un astfel de acord a semnat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu omologul său leton, Ţara Baltică oferindu-se să ajute Ucraina în domeniul militar cu echivalentul a 0,25% din Produsul său Intern Brut.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, gazda summitului, a subliniat, la rândul său, că ţările participante la Iniţiativa celor Trei Mări au rămas unite în faţa ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii regionale. El a pledat pentru noi conexiuni de transport, diversificarea surselor de energie şi o infrastructură rezilientă.

Preşedintele Iohannis a explicat, ieri, la conferinţa sa de presă că inflaţia, dificultăţile bugetare şi lipsa echipamentelor militare pe piaţa internaţională au împiedicat România să-şi respecte angajamentul de a cheltui pentru apărare 2,5% din Produsul Intern Brut.