Preşedintele Franţei şi-a încheiat vizita de stat în Germania

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi-a încheiat vizita de stat în Germania, unde a avut un program foarte încărcat, cu multe ceremonii şi momente protocolare, în compania omologului său, Frank-Walter Steinmeier. Au fost numeroase contacte cu cetăţenii germani, dezbateri, conferinţe, evenimente publice, dar şi o şedinţă a celor două guverne. Au fost semnate mai multe documente.

Corespondenta RRA, de la Paris, Daniela Coman, a urmărit întreg acest eveniment: Motorul franco-german este încă departe de a tura la maximum, însă vestea bună este că Parisul şi Berlinul caută împreună cheile pentru a-l reporni. Aşa îşi începea editorialistul politic al cotidianului "Le Figaro" articolul din ediţia de astăzi. La şedinţa comună a celor două guverne, desfăşurate aseară la Castelul Meseberg, la 70km de Berlin, moment care a încheiat vizita de stat a preşedintelui Franţei în Germania, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz păreau să fi lăsat deoparte dezacordurile din ultimii ani, încercând să schiţeze compromisuri cu privire la subiectul sensibil al apărării europene. În contextul unui mediu de securitate radical schimbat, Franţa şi Germania sunt mai hotărâte ca niciodată să apere pacea şi securitatea în Europa şi mai departe în regiunea euroatlantică. Bazându-ne pe legăturile puternice ale prieteniei noastre şi de comun acord cu aliaţii şi partenerii, ne vom asigura că potenţialul nostru de apărare şi de descurajare nucleară rămâne credibil în toate circumstanţele şi în faţa oricărui posibil adversar, afirmă documentul ce prezintă concluziile consiliului de miniştri franco-german. Franţa şi Germania consideră că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ameninţă securitatea europeană în ansamblu şi de aceea sunt hotărâte să susţină Ucraina atâta timp cât va fi nevoie şi cu toată intensitatea necesară, au mai decis cele două guverne. "Vrem să întărim securitatea şi apărarea în Europa", declara cancelarul german Olaf Scholz, care privilegia până acum, politica de a lăsa apărarea europenilor în seama NATO şi a Statelor Unite.

Cancelarul german, Olaf Scholz: Guvernele noastre doresc să întărească securitatea şi apărarea în Europa, acum şi în viitor, împotriva tuturor ameninţărilor. Europenii trebuie să contribuie mai mult la cheltuielile de la nivelul NATO, iar în acest sens, noi am decis să întărim cooperarea între Germania şi Franţa în industria de armament, securitate şi apărare. În ceea ce priveşte dezvoltarea armelor de precizie la distanţă, suntem de acord să cooperăm şi cu Marea Britanie. Cât priveşte economia Uniunii Europene, noi lucrăm împreună la o nouă agendă a competitivităţii şi creşterii, pe care o vom încredinţa responsabililor din noua legislatură europeană. Discutăm aici şi despre un impuls în acest sens pentru viitoarea Comisie Europeană.

Corespondenta RRA, Daniela Coman a mai precizat: Desigur, alături de apărare şi securitate, chestiunile economice nu au mai puţină greutate. Ambele capitale ştiu că există o nevoie urgentă de consolidare a legăturilor flanco-germane, în condiţiile în care decalajul între economiile zonei euro şi cea Statelor Unite continuă să crească. Potrivit Băncii Mondiale, Produsul Intern Brut al Statelor Unite a crescut cu 28% de la criza financiară din 2008 şi până în prezent, faţă de doar 13% cel al Uniunii Europene, mai puţin de jumătate. Cu o populaţie îmbătrânită, economia europeană are o dinamică în scădere. Investeşte prea puţin în cercetare şi dezvoltare, iar în competiţia mondială nu sunt numai americanii, ci şi puterile emergente, în special China, al cărui avans în toate direcţiile nu mai uimeşte pe nimeni. Preşedintele Emmanuel Mancron propune o nouă paradigmă de creştere, imposibil de atins fără întărirea cuplului franco-german, aşa-numitul "motor al economiei europene".

Preşedintele Franţei, Emmanuel Mancron: Şi unul, şi celălalt suntem convinşi că Europa are nevoie de inovare, de creştere, de dezvoltare în zona priorităţilor noastre pe termen lung: tranziţia verde, inteligenţa artificială, apărarea. Pentru aceasta, avem nevoie de un şoc investiţional în Europa. Ne aflăm în faţa unor obiective imperative, şi anume de a sprijini producţia pe teritoriul nostru, de a inova şi mai mult, de a investi suplimentar, de a ne asuma mai multe riscuri pentru ca Europa să nu fie lăsată în urmă de celelalte mari puteri ale lumii. Practic, această nouă paradigmă economică şi de competitivitate pe care o susţinem împreună înseamnă o producţie mai mare, dar şi mai ecologică, simplificarea masivă a regulilor actuale, accelerarea politicii industriale europene pentru a deveni lider până în 2030 în industriile tehnologice-cheie, în inovare şi cercetare, definirea unei politici comerciale capabile să ne apere interesele şi să stimuleze mai multe investiţii publice şi private.

Cele două guverne au aprobat, ieri, proiectul pentru un produs european de economisire, decizie pe care presa franceză o consideră singurul anunţ economic concret al vizitei lui Macron în Germania.