Noul obiectiv al NATO, majorarea cheltuielilor militare şi de securitate la 5% din PIB până în 2035

Preşedintele american Donald Trump a spus că decizia ţărilor NATO de a creşte bugetele pentru apărare reprezintă o victorie monumentală pentru Europa şi civilizaţia occidentală. A fost principalul obiectiv al summitului de la Haga, deşi declaraţia finală dă prioritate, din primul paragraf, reconfirmării angajamentului pentru apărarea colectivă, un principiu aflat la baza Alianţei, dar pus adesea sub semnul întrebării de preşedintele american, ultima oară chiar înaintea acestui summit.

România şi-a asumat noul obiectiv al NATO de majorare a cheltuielilor militare şi de securitate la 5% din PIB până în 2035, dar preşedintele Dan a spus că ţinta va fi luată în discuţie după eventuala echilibrare a economiei, în următorul an şi jumătate.

Corespondenţă din Bruxelles - Reporter Bogdan Isopescu: ”Declaraţia comună a summit-ului risipeşte orice urmă de îndoială asupra solidităţii Alianţei, iar Statele Unite spun ferm că Articolul 5 privind apărarea comună va fi respectat şi este esenţa NATO. Un element important aici este şi faptul că Washingtonul a obţinut ceea ce preşedintele Donald Trump dorea: creşterea cheltuielilor europenilor şi canadienilor pentru apărare la 5% din PIB, faţă de media de acum, de 2%.

Donald Trump: ”Decizia de astăzi va rămâne în istorie ca Angajamentul de apărare de la Haga. Atunci când aliaţii vor ajunge la bugetele de 5 procente, asta va însemna un plus de 1 trilion de dolari anual pentru apărarea comună. Este o victorie monumentală atât pentru Statele Unite, cât şi pentru Europa, pentru civilizaţia vestică.”

În contrapartidă, un punct obţinut de aliaţii europeni este menţionarea Rusiei ca ameninţare pe termen lung la adresa spaţiului nord-atlantic. Este important acest element, pentru că europenii au nevoie de suportul populaţiei pentru creşterea bugetelor de apărare, astfel că ameninţarea rusă trebuia menţionată în declaraţie. Un alt element obţinut de europeni este specificarea sprijinului aliaţilor pentru Ucraina şi faptul că securitatea acesteia este în strânsă legătură cu securitatea Alianţei.

Însă faţă de summit-ul de anul trecut, de la Washington, calea Ucrainei către NATO nu mai este amintită, dar poate fi întrezărit acest obiectiv dacă ne uităm la două aspecte importante. Primul este faptul că declaraţia menţionează securitatea Ucrainei ca fiind interconectată de cea a NATO. Al doilea element se vede clar din toate declaraţiile făcute de secretarul general NATO, Mark Rutte, atât înainte, cât şi la finalul summit-ului.

Mark Rutte: ”Această alianţă stă ferm alături de partenerul său, Ucraina. Vom ajuta Ucraina să obţină o pace durabilă şi stăm alături de ea pe drumul ireversibil către NATO.”

Ceea ce a adus România în plus în discuţiile NATO, în toate întâlnirile din ultimele două zile, este preocuparea sa pentru riscurile hibride la care este expusă Republica Moldova, iar România, spune Nicuşor Dan, este pregătită să ajute Chişinăul, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din Moldova.

Nicuşor Dan: ”Am mulţumit aliaţilor care sunt prezenţi în operaţiuni în România şi am reafirmat din nou că regiunea Mării Negre este importantă. Am reafirmat sprijinul faţă de Ucraina, spunând că Ucraina este legată de securitatea întregului Flanc estic al NATO şi am atras atenţia asupra importanţei alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care o să fie la sfârşit de septembrie.”

Dacă ar fi să ne uităm la ce va fi de acum înainte în privinţa creşterii bugetelor Apărării la 5 procente, întrebarea care preocupă ambele maluri ale Atlanticului este ce fel de achiziţii vor fi făcute şi de ce provenienţă. Atât europenii, cât şi Statele Unite recunosc că ambele industrii de apărare trebuie să crească.

Pe de altă parte însă, preşedintele Donald Trump, cel care a forţat aliaţii să majoreze aceste bugete pentru apărare, speră că aceste achiziţii să fie făcute în mare parte din producţia industriei americane. De cealaltă parte, europenii, prin Programul de înarmare al Comisiei Europene, vor să cumpere 65% producţie de pe continent, pentru a-şi creşte industria neglijată de zeci de ani, de unde şi posibila problemă din viitor.”/editor Florin Lepadatu/