Spaţiul Schengen, "obiectiv important pentru România"

Realizator: Bună ziua, stimaţi ascultători. De la această oră, ediţie specială la Radio România. Invitat special, Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Bine aţi venit la noi. Emisiunea poate fi urmărită şi on-line pe România Actualităţi.ro. Despre noua lege a poliţiei locale, despre modificarea Legii 215, care se referă la administraţia publică locală, despre stadiul aderării la Spaţiul Schengen, unde termenul asumat de România şi Bulgaria este martie 2011, adică peste mai puţin de un an, despre convieţuirea în coaliţie, în noua coaliţie, cea cu UDMR, despre modificarea Constituţiei, modernizarea statului şi lupta politică, sunt câteva din subiectele pe care vă propun să le abordăm şi nici situaţia din PDL şi reformarea partidului nu vor fi uitate, cu voia dumneavoastră.

Vasile Blaga: E adevărat, dar aţi enumerat subiecte pentru o discuţie de două ore, nu de o jumătate de oră. Dar o să încercăm să fim cât mai succinţi.

Realizator: Vă propun atunci să avem un dialog alert pe toate aceste zone şi încep cu poliţia. În ultimele luni, dinspre zona poliţiei apar ştiri care mai de care mai şocante. Corupţie, traficare de informaţii, colaborare cu infractorii, mită, nerespectarea regulilor de circulaţie, chiar de către poliţişti, împuşcături. Fie poliţişti între ei, fie apărându-se, fie sinucigându-se, cazul de astăzi de la Botoşani. Şi nu vreau să uit nici Craiova, unde mulţi din poliţie au căzut, au fost schimbaţi şi, tot la fel, Craiova este punctul nodal al multor infracţiuni sau, oricum, lucruri alăturea cu drumul. Cum evaluaţi dumneavoastră situaţia Poliţiei Române? În afară de lucrurile bune care se întâmplă, dar merg pe aceste zone, pentru că lumea pune foarte multe întrebări.

Vasile Blaga: Aveţi dreptate şi, de altfel, 3 sunt priorităţile pe care eu le-am prins în programul de guvernare. În primul rând, un nivel ridicat de siguranţă al cetăţenilor României, în al doilea rând o creştere a încrederii populaţiei în structurile de ordine şi de aplicare a legii. Pentru că în altele - dacă aş da exemplu, Jandarmeria sau Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă - încrederea populaţiei depăşeşte 80%, în altele mai este de lucru şi în al treilea rând integrarea în Spaţiul Schengen. Numai că integrarea în Spaţiul Schengen prin măsurile pe care le-am luat şi urmează a fi luate, practic subsemnează şi primele două obiective. Aş porni de la o idee foarte clară. Poliţia, în marea ei majoritate, îşi face datoria. Indiscutabil, iar rezultatele se văd. Uitaţi-vă la operaţiunile de amploare care s-au derulat numai de la începutul anului, dacă doriţi numai în ultimele două săptămâni, operaţiuni care, pe de o parte, arată profesionalismul celor care le-au derulat. Să nu uităm colaborarea cu FBI-ul pentru a combate infracţionalitatea informatică. Am avut prinşi 750 de colegi. Gândiţi-vă că am lucrat cu foarte mulţi oficiali FBI, iar în misiunea, pregătită minuţios pe parcursul a câtorva săptămâni, iată, nu am avut scurgeri de informaţii, deci am putut să o derulăm în cele mai bune condiţii. Operaţiunea pe care o derulăm cu poliţiile europene pe combaterea traficului de persoane. Sunt operaţiuni extraordinare pe care le fac nişte oameni extraordinari. Nu pot să nu spun însă că sunt şi situaţii de genul celor pe care dumneavoastră le-aţi prezentat. Şi de altfel...

Realizator: La nivelul poliţiei centrale sau locale? Aici nu prea se înţelege bine.

Vasile Blaga: Şi, şi. Pentru că uscături sunt în toate zonele şi să nu uităm, totuşi, că în Ministerul Administraţiei şi Internelor lucrează 154.000 de mii de oameni. Chiar dacă avem o schemă de 189.000 de oameni, noi înţelegem dificultăţile economice prin care trece România. Nu am mai cerut suplimentări de personal, pentru că tocmai începem să ne apropiem cât mai mult de cetăţean. Pentru că nu poţi să asiguri un grad mai mare de ordine publică decât dacă centrul de activitate al poliţiei se remută în stradă şi suntem pe acest drum. Poliţia, pe de altă parte, nu poate să-şi facă singură datoria dacă nu colaborează cu celelalte instituţii ale noastre. Poliţia, pe de altă parte, nu poate să îşi facă singură datoria dacă nu colaborează cu celelalte instituţii ale noastre, în principal în zona operativă cu Jandarmeria şi cu Poliţia de frontieră, dar şi cu ISU, iar dacă nu primeşte informaţiile ca atare de la structurile noastre şi în special de la DGIPI. Nu întâmplător am cerut şi Jandarmeriei ca să schimbe raportul de forţe angrenate în misiunile ei; este drept, pin lege ea asigură şi paza pentru obiectivele de interes naţional, dar nu pot fi de acord cu situaţia care exista la începutul anului, ca din trei colegi jandarmi doi să lucreze în general în pază şi numai unul în ordine publică. Am reuşit deja să avem 5.000 de patrule mixte astăzi pe străzile oraşelor României, o să introducem patrule mixte şi în mediul rural, pentru a ajuta posturile de poliţie, dar sunt obiective la care noi ţinem foare mult. Şi să nu ocolesc subiectul dvs: într-adevăr, în cursul anului trecut, nu mai departe, am avut condamnaţi şi trecuţi în rezervă nu mai puţin de 49 de colegi, din care 12 ofiţeri şi 37 de subofiţeri. În acest moment avem în stare de cercetare penală 481 de colegi - aceştia sunt puşi la dispoziţie până cănd vom vedea dacă începe sau nu urmărirea penală faţă de ei, dar din păcate 28 sunt suspendaţi tocmai pentru a aştepta rezultatele proceselor în care sunt angrenaţi. Că sunt mulţi, că sunt puţini, eu nu aş vrea să fie nici unul, asta vă spuneam. Totuşi suntem 154.000 de oameni în relaţie directă cu cetăţeanul, ori noi suntm principala instituţie de aplicare a legii şi ar fi cât mai bine ca astfel de cazuri să nu se întâmple. Vizavi de situaţia nefericită de astăzi, de la Botoşani, sau cea care a mai fost la Botoşa ni, la IGSU, va trebui să luăm - şi am luat deja - măsuri excepţionale, în sensul în care am întărit serviciile noastre care au activităţi legate în special de consilierea poliţiştilor, a jandarmilor. Mă gândesc la Direcţia Medicală, la colegii care lucreazîn zona de discuţie directă, consiliere directă, psihologică şi sper ca într-un timp relativ scurt să avem acoperite toate inspectoratele judeţene de poliţie şi nu numai, şi de jandarmi şi de IGSU, mai ales că lucrăm acum într-un istem integrat la nivel de judeţe cu psihologii de care avem nevoie. Pot să apară necazuri în viaţa oriciu, numai că trebuie să fim atenţi în special în zona de recrutare a celor care intră în şcolile noastre de ofiţeri sau de subofiţeri, pentru a nu mai ajunge în astfel de situaţii delicate. Situaţia de la Craiova nu mă mulţumeşte. Corpul de control al ministrului i-a prezentat actualului şef al inspectoratului raportul ieri, nu a vrut să îl semnesze şi a intrat în concediu medical, dar până la urmă, indiferent care vor fi obstrucţiile din partea unuia sau altuia, măsurile se vor lua. Să nu uitaţi că poliţia lucrează cu funcţionari publici cu regim special, trebuie să respectăm legea funcţionarului public, trebuie să respectăm Codul Muncii, astfel încât nu este uşor de multe ori să procedăm la înlocuirile pe care lumea le vede şi care poate ar trebui să poată fi făcute legal mult mai rapid. Dar foarte multe mutări s-au făcut noi lucrăm la un proces amplu de a îmbunătăţi managementul începând cu ministerul şi continuând cu armele şi cred că rezultatele se vor vedea cât de curând.

Relizator: Vorbim de două lucruri. Aţi spus de Botoşani, care este pe graniţa de est a României, care va fi şi graniţă externă a UE, unde se întâmplă foarte multe lucruri. Şi apropo de toată graniţa aceasta, externă, traficul, contrabanda cu ţigări a crescut, a scăzut, dle ministru?

Vasile Blaga: Aţi ridicat două teme extrem de importante şi ele sunt legate: spaţiul Schengen, contrabandă, trafic de persoane şi aşa mai departe. |Am spus că obiectivul nostru strategic - eu aş spune nu numai al MAI, chiar dacă noi coordonăm, suntem minister integrator, coordonăm şi activitatea Ministerului de Externe, a Ministerului Transporturilor şi a Ministerului Finanţelor în a ne îndeplini obiectivele. Şi sunt foarte multe, astfel încâ t termenul ţintă de 27 martie anul viitor să fie atins pentru a intra în spaţiul Schengen adică pentru ca românii să se poată bucura de toate drepturile ca cetăţeni ai UE, să poată circula neîngrădiţi oriunde în Spaţiul Schengen, să poată să-şi cumpere proprietăţi oriunde în spaţiul UE, să nu aibă probleme legate de dreptul la muncă în aceste ţări care fac parte din Spaţiul Schengen. Sigur că întreprindem măsuri şi vreau să le mulţumesc colegilor, în special din Poliţia de Frontieră, dar şi din Poliţie şi din celelate structuri, pentru ceea ce fac. Sunt măsuri de pregătire a personalului, sunt măsuri care, pe de o parte, se referă la supravegherea frontierii, pe de altă parte, la controlul frontierei, măsuri extrem de costisitoare. Aş vrea să vă spun că în acest an, numai din fonduri nerambursabile, absolut nerambursabile, pe care noi le-am primit de la UE şi care sunt mari, peste 450 de milioane de euro, vom parcurge programe ale căror finalitate va trebui să fie 31 decembrie acest an, pentru că eu am impus un plan de măsuri prioritare care să nu ne ducă până la 27 martie anul viitor, să stăm cu frica în sân, ca să mă exprim aşa, ci să încercăm să ne atingem obiectivele până la 31 decembrie. Nu este uşor, dar ca să avem şi termen de corecţii, pentru că comisia de evaluare nu te iartă. Până acest moment vreau să vă spun că am avut şase comisii de evaluare. De la patru comisii am primit rapoartele finale, respectiv comisia care a evaluat colaborarea poliţienească internaţională, cea care a evaluat politica de vize, cea care a evaluat protecţia /datelor/ personale şi cea care a evaluat frontierele maritime rezultatele sunt pozitive, niciuna nu a recomandat reevaluarea României. Ba mai mult, dacă discutăm de frontiera maritimă, România a fost dată ca model vizavi de securizarea frontierei şi am reuşit să implementăm, începând din 2006 - chiar eu am semnat contractul - cel mai modern sistem de securizare a frontierei maritime, sistemul SCOMAR, pe care l-a realizat cu participarea, în special, a Spaniei. Spania are multă experinţă, cum arată ţară, are coaste intinse, o frontieră maritimă farte mare. Am avut în continuare a cincea misiune de evaluare pe frontiera aeriană. Aici au fost evaluate cele două platforme de intrare şi de ieşire din România din spaţiul extra Schengen, care vor fi, în prima fază, Aeroportul Otopeni, şi Aeroportul Timişoara. Adică, să ne înţeleagă cetăţenii, dacă vrei să vii dintr-o ţară sau să pleci într-o ţară care nu face parte din rândul celor 27 membre ale Spaţiului Schengen - iar din spaţiul Schengen fac parte 25 din cele 27 de state membre, mai puţin Marea Britanie şi Irlanda, dar fac parte şi două state care nu sunt membre ale UE, respectiv Elveţia şi Norvegia - atunci nu vei putea pleca, de exemplu, la Moscova sau la Londra, în prima etapă, decât de pe Otopeni sau de pe Timişoara. Eu aştept şi certificarea altor aeroporturi, de exemplu Clujul, care îndeplineşte toate condiţiile. Nu avem nicio emoţie, Clujul îndeplineşte deja toate condiţiile. Dar, la Timişoara va trebui să terminăm terminalul, noul terminal cel mai târziu până la 30 iunie, iar la Bucureşti termenul apreciat este noiembrie. Am vorbit ieri cu dl ministru Berceanu, totuşi să încercăm noiembrie, ca misiunea de reevaluare să vină în noiembrie. Iar ultima misiune de până acuma, a şasea...

Realizator: Aţi propus schimbarea directorului de acolo şi a purtătorului de cuvânt după incidentul de la Timişoara, dacă tot este aşa importantă?

Vasile Blaga: Nu, nu intră în competenţa mea...

Realizator: Că ştiţi, unii au râs, aşa, şi bănuiesc că şi din afara ţării...

Vasile Blaga:...este în competenţa ministrului transporturilor şi eu cred că a luat şi va lua măsurile care se impun. Pe frontierele terestre am avut evaluarea cea mai dificilă de până acum. La sfârşitul lunii aprilie, s-a încheiat chiar în ajun de...la sfârşitul lunii martie, s-a încheiat în ajun de Paşte şi am semnale că va fi un raport pozitiv şi acesta, chiar dacă, repet, mai sunt multe lucruri de făcut, pentru că discutăm, totuşi, de a implementa proiecte în valoare de 480 de milioane de euro pe facilitate, plus 200 de milioane de euro pe contractul de securizare pe care îl avem cu EADS. Eu aş vrea să mai spun un lucru. Sigur că convingerea mea este că ne vom face temele, dar, pe de altă parte, să se înţeleagă un lucru: nu dorim să ridicăm bariere împotriva statelor cu care noi vom avea frontieră externă în numele UE şi mă refer în principal la Moldova. Pentru că frontierele externe ale României, cele mai lungi frontiere externe ale UE după frontieră fino-rusă - 2.070 de kilometri de frontieră externă şi Dumnezeu ne-a dat de toate, frontieră dificilă în munte cu Ucraina, în Nord, frontieră pe râu în întregime cu Moldova, Delta, Marea Neagră, frontieră pe Dunăre cu Serbia - avem de toate, ca să spun aşa, tocmai de aici şi dificultatea îndeplinirii obligaţiilor, totuşi noi nu am dorit să ridicăm bariere împotriva Republicii Moldova, ci, dimpotrivă, şi vă dau câteva exemple. Doar în trei săptămâni am deschis al nouălea punct de frontieră cu Moldova, la Rădăuţi-Prut-Lipcani, ceea ce nu a fost posibil în cinci ani de zile, aş spune, nu atât din vina României, dar ştiţi cine a guvernat la Chişinău şi, mai mult, la 31 martie am înmânat aproape 1000 de permise de mic trafic de frontieră între Republica Moldova şi România, de care vor beneficia în prima etapă peste 1 milion de cetăţeni din Republica Moldova, 1, 250 de milioane care locuiesc în cele 350 de localităţi care sunt de-a lungul Prutului, pe partea Republicii Moldova şi care au sediile, centrele de localitate la mai puţin de 50 de km de frontieră. Numai că vine şi reversul medaliei.

Realizator: Asta vreau să spun eu, nu este un conflict de interese aici între obligaţiile noastre ca o graniţă a UE şi relaţia aceasta privilegiată cu Moldova? Există voci la nivelul UE, să fiu directă, care spun că va fi o portiţă de a intra în UE cetăţeni non-membri UE.

Vasile Blaga: Ştiu asta, am avut astfel de discuţii cu colegii mei din UE. O să avem discuţii de genul acesta miercurea viitoare, în primul rând la reuniunea organizată de ministrul federal de interne german cu toţi miniştrii de interne care provin din partidele afliate PPE, iar joi şi vineri va fi Consiliul JAI la Luxemburg şi o să continue discuţiile. Nu! Pentru că noi am luat toate măsurile pentru a pune la punct toate cele patru filtre prin care să asigurăm securitatea frontierelor noastre externe. Şi le-am mai spus un lucru, de data asta tot de la suflete, exact cum aţi spus şi dvs. Toată lumea spunea că la 1 ianuarie 2007 capitalele europene o să fie inundate de români şi bulgari care, odată cu deschiderea frontierelor, o să meargă şi o să încerce să-şi găsească de lucru acolo şi nu s-a întâmplat nimic.

Realizator: Şi au fost inundate de unii români, motiv pentru care nu a mai inundat niciunul capitalele, că ne ferim să ne ducem!

Vasile Blaga: Hai să reţinem, să fim serioşi, foarte mulţi români au plecat la muncă în străinătate înainte de 1 ianuarie 2007, mult mai puţini după 1 ianuarie 2007. Şi din Republica Moldova sunt plecaţi destui cetăţeni care şi-au găsit un rost pentru o perioadă de timp căutând o viaţă mai bună şi eu sunt absolut convins că nu se va întâmpla acest fenomen, cu atât mai mult cu cât noi am luat măsurile şi vom lua măsurile necesare securizării frontierei. Iar colaborarea cu poliţia din Moldova, cu grănicerii, de fapt, din Moldova, este excepţională. De altfel, la verificarea pe care a făcut-o comisia de evaluare la sfârşitul lui martie, în doar şapte minute, nu le-a venit să creadă, în doar ...s-au şi bucurat că au văzut că vorbim şi noi şi ei aceeaşi limbă.

Realizator: Ceea ce este foarte important ca să fim serioşi ...

Vasile Blaga: Ceea ce este foarte important, în doar 7 minute echipele de intervenţie ale Poliţiei de frontieră române şi ale poliţiei... ale grănicerilor moldoveni, au fost pe Prut, la Răducăneni, ceea ce demonstrează foarte buna colaborare pe care o avem în acest moment şi nu este niciuun secret în a vă spune că, la solicitarea guvernului moldovean, la solicitarea Ministerului de Interne moldovean, acordăm tot sprijinul restructurării MAI de la Chişinău.

Realizator: Da, mulţumesc mult pentru această ştire şi aş vrea să vă întreb de o ştire care priveşte România de această dată. Credeţi că vom adera în Spaţiul Schengen la 27 martie 2011, dacă mecanismul de cooperare şi monitorizare a României pe JAI va continua?

Vasile Blaga: Pe Justiţie. Pe Interne nu, noi am reuşit să ...

Realizator: Tot capitolul JAI este ...

Vasile Blaga: Tot, tot, dar nu pe Afaceri Interne. Am reuşit să scap de monitorizare la nivelul anului 2007.

Realizator: Vreau să fiţi sincer cu noi.

Vasile Blaga: Da. Foarte sincer, au fost încercări din partea unor state de a lega monitorizarea pe Justiţie de integrarea în Spaţiul Schengen şi vreau să vă spun cu toată sinceritatea că, cel puţin până în acest moment, am reuşit ca să evităm acest lucru, pentru că nici nu ar fi cinstit, nu ar fi cinstit pentru România. Una este una, alta este alta! Ce trebuie să facem în justiţie? Clasa politică ştie să facă, dar ceea ce înseamnă securitatea celor 500 de milioane de cetăţeni ai UE, pe care noi va trebui să o asigurăm începând cu 27 martie 2011, 28 martie, că este la schimbarea ... nu întâmplător este aleasă ziua când se schimbă ora ...

Realizator: La schimbarea orei ...

Vasile Blaga: Da. Noi avem deja garanţia că vom putea să îndeplinim toate obligaţiile pe care le avem. Nu întâmplător, ne pregătim asiduu şi pentru a şaptea misiune de monitorizare pe Sistemul informatic Schengen, pe Biroul Sirene care este ultima ...

Realizator: Ce înseamnă, vă rugăm?

Vasile Blaga: Sistemul Informatic Schengen înseamnă că bazele de date ale Poliţiei Române, 9 deocamdată, vor fi 12 în final - în care vor fi introduse toate semnalările, adică toate informaţiile, mai clar, despre orice cetăţean român care a încălcat legea în străinătate sau orice cetăţean străin care se află pe teritoriul României şi care a încălcat legea în ţara lui sau la noi, "grosso modo", orice informaţie suplimentară prin birourile străine despre orice cetăţean care intră în România, chiar dacă nu avem poliţie de frontieră, că nu vom mai avea poliţie de frontieră pe frontierele cu Ungaria şi Bulgaria, vom avea doar în Otopeni şi Timişoara, ca frontiere; pentru că ele vor fi frontiere externe ale Uniunii Europene, cele două aeroporturi şi sper eu şi al treilea, Clujul , care să intre cât de repede, că îndeplineşte condiţiile, chiar şi Sibiul al patrulea - şi Sibiul îndeplineşte respectivele condiţii, doar să aibă curse. Asta înseamnă că ele vor fi conectate şi, într-un timp extrem de scurt, de ordinul secundelor, noi vom fi legaţi la bazele de date ale statelor memebre ale Spaţiului Schengen şi schimbul de informaţii va fi extrem de rapid, astfel încât se vor putea lua măsuri imediate, ca şi când o infracţiune s-ar fi întâmplat în Ploieşti şi nu în...în care este implicat un român, în Spania, la Madrid, sau ca şi cum un spaniol ar fi făcut năzbâtii la Bucureşti. Deci cam asta înseamnă "grosso modo".

Realizator: Până când trebuie făcută această bază informatică?

Vasile Blaga: Termenul limită este 27, normal martie, anul viitor, dar eu sper ca toate condiţiile să fie îndeplinite la sfârşitul lunii noiembrie.

Realizator: Şi, dacă vorbim despre asta, în aceşti termeni, trebuie să ne gândim la referendumul pe care doriţi să îl facem.

Vasile Blaga: Pentru?

Realizator: Pentru această bază, actualizarea acestei baze, pentru că noi totuşi nu avem un recensământ făcut pe teritoriul României.

Vasile Blaga: Vă referiţi la recensământul populaţiei şi locuinţei.

Realizator: La recensământul populaţiei. Din ce o să faceţi baza aia, dacă noi nu ne ştim încă cu toţii, ştiţi?

Vasile Blaga: Nu, nu. În primul rând că nu toţi cetăţenii sunt infractori - Ferească Dumnezeu! - o foarte mică parte.

Realizator: Nu, dar bănuiesc că... Baza aceea se referă numai la infractori sau la întreaga populaţie?

Vasile Blaga: Numai la infractori, numai la infractori se referă. Bazele de date se referă la infractori. Deocamdată....

Realizator: Şi dacă sunt infractori care nu sunt nici în baza de date?

Vasile Blaga: Sigur, sunt şi baze de date, unele voluntare. De exemplu, în baza de date ADN - şi vedeţi cât de folositoare este - baza de date ADN a devenit importantă după tsunami-ul din Indonezia, când state membre ale Uniunii Europene, în special Suedia, aveau mii de morţi în diferite oraşe în spitalele de acolo şi nu puteau fi identificaţi. Şi, pe de altă parte, familiile le cereau. Şi atunci s-a ajuns la concluzia creării obligatorii a unei baze de date ADN. A intervenit prin Convenţia de la Prüm, la care, din nou, România a aderat încă din 2006, înainte de a fi membră a Uniunii Europene şi mă felicit pentru asta. Iată că pe baza unor astfel de date am descoperit criminalii care au omorât femeia şi fetiţa în casă în, dacă ţineţi minte, acum câteva luni de zile, în Siret. Tot aşa, nu mai departe de aseară, cel care a spart banca...

Realizator: Şi i-am dat drumul să plece.

Vasile Blaga: Nu, staţi un pic, staţi un pic. Nu poţi să...

Realizator: Bine, nu vreau să mergem acolo, că noi am discutat despre acest caz.

Vasile Blaga: Scuzaţi-mă, e o copilărie "i-am dat drumul să plece". A intrat în baza de date ADN...a fost pe teritoriul României, sigur că da.

Realizator: Da, a fost pe teritoriul României şi i s-a dat drumul pentru că rezultatele de la testul ADN au venit după ce nu a putut să fie reţinut. Noi am avut o emisiune pe tema asta, i-am şi dat drumul, adică...

Vasile Blaga: Păi, aşa este, deci s-au ridicat probe de la 570 de persoane, dar nimeni nu poate fi reţinut, nici cetăţean român, nici cetăţean străin decât cu un mandat. Cine emite un mandat făra probe?

Realizator: Mai vine omul ăla? Îl prindem?

Vasile Blaga: Eu sper să vină. Dacă nu, avem întreaga garanţie pentru că, din punct de vedere poliţienesc, colaborăm foarte bine cu Ucraina. El este în acest moment reţinut de poliţia ucraineană, au şi ei suficiente motive să-l reţină. Colaborăm foarte bine cu al doilea implicat, dar care nu a omorât, ca să mă exprim aşa, şi sperăm ca lucrurile să meargă foarte bine din acest punct de vedere. Dar şi aici nu pot decât să-i felicit pe poliţişti pentru modul foarte, foarte profesionist în care au lucrat. Dar în baza de date ADN, ca să revin, nu intră obligatoriu decât cei care au cazier şi care au trecut prin puşcării. Dar eu aş sfătui foarte multă lume ca să fie de acord ca probele ADN să fie recoltate, pentru că se poate întâmpla o nenorocire în orice moment şi iată cât de utile sunt.

Realizator: Ne apropiem de încheierea emisiunii, mai sunt cinci minute şi mai înainte gura păcătosului a vorbit - că vorbeam de referendum şi de modernizarea statului. S-au făcut multe promisiuni anul trecut, este o nouă coaliţie, dumneavoastră sunteţi vechi în Partidul Democrat şi cunoaşteţi bine cum merg lucrurile. Cum vă simţiţi în această coaliţie? Credeţi că la ceea ce se întâmplă în România acum acest guvern rezistă până în 2012 sau va trebui să se schimbe?

Vasile Blaga: Guvernul va rezista. Că, la un moment dat, premierul va considera necesar să facă una sau alte modificări, acest lucru nu e de competenţa mea. Doar dânsul poate aprecia modul în care îşi face datoria fiecare dintre noi, cei care intrăm în componenţa guvernului. Şi nu mai discutăm aici de guvern. Discutăm şi de secretari de stat, discutăm şi de directori generali din ministere şi aşa mai departe. Eu cred că guvernul are determinarea să facă lucruri bune în ţară. Coaliţia. Vreau să vă spun că, şi nu-i o surpriză, chiar lucrurile merg foarte bine în guvern. Lucrurile au mers bine să ştiţi în guvern şi în coaliţia cu PSD-ul. Din păcate, una vorbeam în guvern şi alta se întâmpla pe urmă după şedinţele de birou ale colegilor noştri. Şi am putut să înţeleg, că se întâmplă lucrurile acestea până la un moment dat pentru că aveau propriul candidat la Preşedinţie şi am înţeles lucrurile. Numai că nu înţelegeam poziţia candidatului domnilor de la Preşedinţie, care una discutam în şedinţele coaliţiei la 9 dimineaţa şi cu alt punct de vedere ieşeam la ora 11. Şi din păcate lucrurile au evoluat cum au evoluat. Colaborăm bine cu colegii maghiari. Ce este cel mai important lucru: vedem foarte necesară descentralizarea statului, transmiterea de autoritate administrativă însoţită de resurse financiare către teritoriu. Şi asta vedem, gândim la fel din acest punct de vedere. Aici nu discut de o descentralizare, de autonomie pe criterii etnice, ferească Dumneazeu.

Realizator: Sunteţi de acord cu eliminarea sintagmei de stat naţional din viitoarea Constituţie?

Vasile Blaga: Niciodată. Şi, şi dacă..

Realizator: Sau nu atingeţi acest subiect în coaliţie, în discuţii?

Vasile Blaga: Dar nici nu poate fi atins. Constituţia României prevede foarte clar că articolul 1 nu poate fi rediscutat. Deci, cei care încearcă, mai elegant unii, mai abrupt alţii, se vor lovi de punctul de vedere al tuturor partidelor româneşti şi asta mă bucur să văd că este un consens aicea, indiferent că sunt la putere, că sunt în opoziţie, că sunt parlamentare, sau că nu sunt parlamentare. Sigur că unii mai vehement, poate că nu întotdeauna în cel mai elegant mod cu putinţă. Dar aicea nu avem ce negocia. Articolul 1 din Constituţia României şi, vă spun ca ardelean, nu intră în discuţie. Şi de fapt nici nu poate intra în discuţie, că aşa prevede Constituţia. Suntem stat naţional unitar, luptăm pentru asta de sute de ani, îl avem deja de aproape 100 de ani şi eu cred că aşa va rămâne pururi.

Realizator: Există voci care spun că această coaliţie nu va merge până în 2012 şi chiar premierul va fi schimbat. Veţi accepta o funcţie de premier, sau veţi lăsa spre exemplu o nominalizare pentru o persoană şocantă. O femeie, de exemplu, roşcată, ca să nu spun blondă, ca mine?

Vasile Blaga: N-am avut şi nu avem astfel de puncte de vedere şi astfel de discuţii în partid nu am avut, pentru că colaborăm foarte bine cu premierul, care este şi preşedintele partidului nostru. Nu m-a interesat şi nu mă interesează o funcţie de prim-ministru. Încerc să-mi fac cât mai bine treaba la Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, har Domnului, este un minister în care nu te plictiseşti. Pentru că discutăm de ordine publică, discutăm de 154.000 de oameni în relaţie directă cu cetăţenii, cu un minister care, la rândul lui, trebuie modernizat. Discutăm de reforma administraţiei publice, discutăm de descentralizare, discutăm de reducerea cheltuielilor cu administraţia publică care au crescut aberant. 2.456 de administraţii publice în România, doamnă, din taxe şi impozite locale nu-şi pot plăti angajaţii, nu funcţionarea. Deci nu discutăm de lumină, de gaze...

Realizator: Le desfiinţaţi ?

Vasile Blaga: Da. Nu aşa se pune problema pe termen imediat. Dar eu vă dau un exemplu. Un stat şi, vorba aceea, unul cu cel mai ridicat nivel de trai din Europa. Danemarca, analizând situaţia de la ei, şi-au pus la punct o strategie şi în doi ani de zile, mai precis la 1 ianuarie 2007, de la aproape 1.200 de unităţi administrative, au ajuns la sub 200. Iar, citeam azi venind spre dumneavoastră, că renunţă şi la jumătate din ambasade pentru a reduce cheltuielile publice. Discutăm de Danemarca, cu un standard de viaţă foarte ridicat. La noi, a mers invers. Fiecare parlamentar, fiecare ministru a vrut să-şi facă satul comună, comuna oraş, oraşul municipiu şi unde am ajuns? Cheltuim bani. În loc să cheltuim bani pe drumuri, cheltuim să construim posturi de poliţie, să construim primării. De asta avem nevoie acum?