Situaţia şcolilor din România

Peste trei milioane de elevi şi preşcolari încep luni un nou an şcolar.

Cum s-au pregătit şcolile să îi primească pe elevi, am încercat să aflăm cu ajutorul corespondenţilor Radio România.

Potrivit corespondentului Radio România din judeţul Argeş, Constantin Paşol, în noul an de învatamânt de aici, 5.104 elevi vor învăţa în şcoli care nu au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare.

Cu toate acestea, toate şcolile trebuie să fie dotate cu internet.

35 de scoli din 201 de unităţi de învăţământ argeşene îşi vor deschide porţile la 12 septembrie, chiar dacă sunt încă în proces de reabilitare.

Inspectoratul Şcolar Arges a informat că recent 5 şcoli au fost comasate, iar alte şase unităţi şcolare cu personalitate juridică au devenit structuri ale altor unităţi de învăţământ.

Înainte de primul clopoţel, la Piteşti a avut loc o şedinţă cu directorii tuturor unităţilor cu personalitate juridică din judeţ, tocmai pentru a pune la punct ultimele detalii înainte de deschiderea anului şcolar.

Printre problemele organizatorice s-a stabilit ca în acest an şcolar în fiecare unitate, va fi asigurată o permanenţă, între orele 8.00-16.00, fiind desemnată o persoană care să ţină legătura cu Inspectoratul Şcolar.

În prima zi de şcoală elevii de clasa întâi vor găsi pe bănci manuale noi iar în prima săptămână, în toate unităţile este obligatorie organizarea unei şedinte cu părinţii.

În judeţul Bacău reprezentanţii Prefecturii Bacău şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean au avut o întâlnire cu primarii din judeţ pentru a stabili exact care este stadiul actual al unităţilor de învăţământ şi ce pregătiri mai trebuie făcute în prag de începere a noului an şcolar.

Potrivit corespondentului Radio România, Florin Filioreanu, concluzia acestei întâlniri este că probleme încă mai există şi doar în 80 la sută dintre şcoli s-a reuşit finalizarea lucrărilor de igienizare şi reparaţii curente.

“În majoritatea şcolilor, în momentul de faţă se desfăşoară acţiuni de igienizare, reparaţii curente sau chiar capitale. Doar 80% dintre unităţile de învăţământ au putut finaliza acest proces”, a precizat profesorul Florin Lazăr, inspector şcolar general ISJ Bacău.

Exemplele pozitive prezentate la întâlnire sunt în special venite din partea primariilor din mediul urban, însă în mediul rural situaţia este dezastruoasă.

La Şcoala din Caraclau-Bârsăneşti, încă se mai realizează reparaţii capitale, care nu vor fi finalizate până pe 15 septembrie, la Bogdăneşti, încă se mai lucrează la un acoperiş, şcoala unde învaţă elevi din clasele V-VIII, iar în Palanca, două şcoli au fost afectate de inundaţii şi nu sunt semne ca reparaţiile vor fi finalizate în timp util.

“Exemple negative sunt şi Grădiniţa 6 Buhuşi, Şcoala 3 Berzunţi, Şcoala Poiana Negri, Şcoala Rahova şi Scoala 1 Sărata unde nici nu s-a început procesul de igienizare”, a mai precizat inspectorul Lazăr.

Anul şcolar începe scu stângul

Potrivit corespondentului Radio România, Cristiana Sabău, în judeţul Bistriţa Năsăud, noul an scolar începe, din nou, cu stângul.

În afară de şcoli care nu sunt autorizate sanitar, în Bistriţa-Năsăud mai este o problemă.

O treime din şcolile generale nu au nici măcar un teren de sport pe care copiii să alerge în timpul orelor de educaţie fizică.

Direcţia judeţeană de sport a tras un semnal de alarmă în acest sens, însă nu poate rezolva problema fiindcă şcolile sunt în administrarea primăriilor care se plâng că nu au bani.

Directorul Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport (DJTS) Bistriţa-Năsăud, Raoul Zancă a declarat că, în judeţ sunt în total 83 de baze sportive şcolare.

Din acestea, 29 sunt baze sportive interioare şi exterioare cu dotări medii şi bune şi 54 de baze sportive exterioare cu dotări medii.

Potrivit lui Raoul Zancă, sunt 17 săli de sport construite în judeţ prin program.

Raoul Zancă a mai declarat ca 38 de şcoli nu au deloc baze sportive.

"Din punctul nostru de vedere, situaţia este problematică în acele instituţii şcolare. Ştim că este vorba de şcoli mai mici care sunt arondate unor şcoli importante care deţin baze sportive, dar este păcat că aceste şcoli mici nu au spaţii de joacă şi de practicare a sportului”, a declarat Raoul Zancă.

Mai mult, directorul DJTS Bistriţa-Năsăuda explicat că direcţia "nu poate face nimic pentru schimbarea situaţiei, deoarece nu intră în sferă de responsabilitate a instituţiei, ci a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud".

Mai mult, Raoul Zancă a precizat că "în schimb, este de datoria noastră să tragem semnale de alarmă legate de această situaţie. În plus, mai cerem să facem parte din comisiile care acreditează sălile de sport şi terenurile unde se practică educaţia fizică întrucât nu considerăm că Direcţia de Sănătate Publică are specialiştii de care e nevoie pentru acreditarea functionalitii aparatelor pe care copiii le folosesc şi a terenurilor”.

În Bistriţa-Năsăud, Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Sport administrează şapte baze sportive aflate în proprietatea statului, alte 72 sunt în proprietatea consiliilor locale şi două sunt în domeniul privat al statului, iar trei în proprietatea unor firme private.

În judeţul Botoşani, potrivit corespondentului Radio, Gina Poenaru, jumătate din cele 734 de unităţi de învăţământ nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar peste 12.000 de elevi sunt nevoiţi să înveţe în şcoli care nu au apă curentă şi canalizare, pentru că primăriile nu şi-au permis să investească în şcoli.

O statistică prezentată de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) arată că, în prezent, din totalul celor 78.000 de copii incluşi în sistemul de învăţământ din judeţ, aproximativ 12.500, în special din mediul rural, nu se pot spîla pe mâini sau nu pot merge la o toaletă normală.

Statistica ISJ arată că 77,79% dintre şcolari şi 62,39% dintre preşcolari învaţă în condiţi normale.

Chiar şi aşa, şefii din învăţământ spun că situaţia este mai bună decât în anii anteriori, când numărul elevilor care învîţau în condiţii normale era cu 20% mai mic.

Elevii din clasa I din judeţul Botoşani vor beneficia 100% de manuale noi, iar colegii lor din clasele mai mari vor învăţa pe manualele pe care şcolile le au deja pe stoc.

Aceştia vor avea pe bănci manuale noi doar în proporţie de 20-50%.

ISJ Botoşani nu deţine, în prezent, date actualizate despre elevi şi cadre didactice, având în vedere că mişcările de personal sunt în plină derulare, directorii vin acum cu încadrările, iar admiterea la liceu încă nu s-a încheiat.

98% din posturile existente în sistemul educaţional botoşănean au fost acoperite cu cadre didactice calificate.

Ada Macovei, inspector şscolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, a declarat că doar un procent de 0,5% din catedre sunt ocupate de pensionari, dar numai în mediul rural, acolo unde absolvenţii de studii superioare nu au reuşit să obţină note de trecere pentru a ocupa un post în învăţământ.

40 de catedre au rămas neocupate.

Şcoli deschise fără aviz sanitar

Potrivit corespondentului Radio România la Braşov, Mariana Sebeni, anul scolar 2011 – 2012 nu îşi întâmpină elevii cu aceleaşi condiţii în tot judeţul.

Dacă în Braşov au fost reabilitate toate şcolile şi grădiniţele, există în judeţ şcoli fără canalizare şi aducţiune de apă, în care elevii îşi aduc apa de acasa.

Aşa cum există şi şcoli cu 5 sau 6 elevi, ori copii care parcurg pe jos 6 km pentru a ajunge la şcoală.

Din fericire, doar 2 la sută dintre elevii braşoveni din mediul rural vor începe noul an şcolar în condiţii improprii.

2,11 la sută dintre elevii braşoveni vor începe un nou an scolar în şcoli fără aviz sanitar.

În zonele montane înalte, în localităţi precum Peştera sau Măgura există şcoli cu 4-5 sau 6 elevi, menţinute pentru că aceşti copii nu pot ajunge în alte localităţi.

îIn ceea ce priveşte dascălii titulari pe catedrele din judeţ şi municipiul Braşov, ei nu sunt întotdeauna profesori.

Se pare că inginerii câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa filologilor, obţinând note mari la examenele de titularizare.

În judeţul Braşov vor începe luni şcoala 84.981 de elevi.

Dintre aceştia, 5.437 sunt în clasa I.

Alţi 18.047 de prichindei sunt înscrişi în grădiniţe.

Pentru toţi, inspectoratul şcolar judeţean dispune de 8.500 de angajaţi, personal didactic şi auxiliar.

În judeţul Brăila, potrivit corespondentului Radio România Gina Bahor, ultimele date oficiale ale analizei privind autorizarea sanitară a unităţilor de învăţământ, prezentată de Gabriel Ciochină, directorul Direcţiei de Sănătate Publică arată că în momentul de faţă există 145 unităţi de învăţământ, cu 374 de locaţii.

Dintre acestea sunt autorizate sanitar doar 159 locaţii, adică mai puţin de jumătate.

Gabriel Ciochină promite că până la începerea anului şcolar situaţia se va remedia.

Motivul este fie nu a fost solicitată autorizarea, fie că există notificare de respingere pentru lipsa terenului de joacă sau desfăşurării de activităţi în aer liber sau folosirea în comun a spaţiilor de şcoală şi grădiniţă, fie nu există apă potabilă în mediul rural, iar autorizaţiile vor fi provizorii ca şi în anii trecuţi.

La jumătate se încadrează şi procentul privind autorizarea sanitară a celor două facultăţi din Brăila, precum Facultatea de Inginerie care funcţionează fără autorizare, deoarece nu a solicitat acest lucru.

Pe ultima sută de metri, autorităţile se grăbesc să termine reabilitarea a două unităţi şcolare, restul rămân cum sunt.

Încă se fac lucrări la Liceul cu program sportiv şi Şcoala nr.1 "Vlaicu Vodă".

Cei mai mulţi şcolari vor merge în aceleaşi clădiri neautorizate sanitar, dar edilul Aurel Simionescu a promis că până la începerea cursurilor vor fi terminate lucrările.

"Mai avem clădiri cu probleme, cum ar fi două grădiniţe, una în Vidin şi una în spatele Colegiului "Ana Aslan", plus şcoala nr.3 începute pe banii guvernului şi lăsate aşa, neterminate", a declarat Andrei Simionescu.

Edilul şef a mai spus că "şcoala nr. 3 funcţionează într-o clădire de patrimoniu, nu se poate interveni oricum. S-a lucrat la ea secvenţial, partea de sus nu este făcută, la corpul din dreaptă şi partea de mijloc nu s-a lucrat deloc".

Unele şcoli, fără apă potabilă

Potrivit corespondentului Radio România, Cristina Moise, în judeţul Buzău,cu doar câteva zile înainte de începrea unui nou an şcolar, 16 grădiniţe şi 26 de şcoli nu sunt autorizate sanitar.

În aceste unităţi învaţă peste 6 mii de preşcolari şi şcolari, însumând 9 la sută din totalul elevilor din judeţul Buzău.

Principala cauză a neautorizării sanitare este lipsa apei potabile în incinta şcolilor.

De asemenea, în 20 de licee din judeţ sunt neocpuate 556 de locuri.

14 candidaţi nu sunt încă repartizaţi în licee.

Cele mai multe locuri rămase libere sunt la colegiile industriale şi tehnice.

O nouă repartizare în licee are loc pe 7 septembrie.

În judeţul Călăraşi, potrivit Corespondentului Radio România, Daniela Mihalache, anul acesta 16.900 de elevi, atât din mediul urban, cât şi rural, vor primi rechizite gratuite chiar din prima zi de şcoală.

Potrivit inspectorului general şcolar, Constantin Tudor, acestea sunt oferite de ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare.

De pachetele de rechizite beneficiază copiii care provin din familii cu venituri reduse, 335 de lei pe membru de familie, adică 50% din salariul de bază minim brut pe economie.

Pachetele şcolare pentru clasele I-IV sunt în valoare de 25 de lei, iar cele pentru clasele V-VIII – 30 de lei.

Ele conţin caiete de dictando şi de matematică, caiete de desen, vocabulare, creioane, pixuri, coperţi, creioane colorate, gume de şters, acuarele, ascuţitori, penare, şabloane cu harta României.

Lucrările de reabilitare ale şcolii din comuna Independenţa nu vor fi gata pe 12 septembrie şi, din această cauză, elevii vor învăţa în trei locaţii diferite.

Potrivit inspectorului general şcolar, Constantin Tudor, pe 12 septembrie se vor finaliza lucrările doar la etajul întâi al clădirii, însă inspectoratul a decis să nu pună în pericol elevii, ci să fie mutaţi în trei locaţii diferite.

Astfel, copiii din clasele I-IV vor învăţa după amiază în gradiniţa din localitate, cei de clasa a V-a şi a VI-a într-o locaţie mai veche a şcolii care nu mai era folosită de multă vreme, iar cei de clasa a VII-a şi a VIII-a vor învăţa la şcoala din satul Potcoava.

Lucrările de reabilitare vor fi finalizate pe 1 octombrie.

Acestea sunt finantate printr-un program al Bancii Europene de Investitii.

În judeţul Giurgiu, potrivit corespondentului Radio România, Emil Talianu, cele 76 de grădiniţe, 116 şcoli şi 9 licee şi grupuri şcolare, din judeţul Giurgiu, sunt pregătite pentru începerea noului an şcolar.

Au fost repartizate, pentru a fi oferite elevilor, manualele şcolare, integral pentru clasele I şi procentual pentru clasele II-VIII.

Datorită reducerii efectivelor de elevi doar 89 de şcoli, din judeţul Giurgiu, mai au personalitate juridică, situate în centrele de comună.

Excepţie fac doar şcolile din satele Cartojani, Palanca şi Poenari, care au efective de peste 300 de elevi.

Potrivit corespondentului Radio România, Claudiu Pădurean, un sfert dintre şcolile clujene nu au autorizaţii sanitare de funcţionare, a declarat prefectul de Cluj, Florin Stamatian.

Cea mai frecventă problemă este lipsa apei curente sau a celei potabile, precum şi grupurile sanitare necorespunzătoare, în multe dintre şcolile de la ţară.

Pentru a permite funcţionarea acestor şcoli, autorităţile judeţene au sugerat celor locale să cumpere dozatoare cu apă plată, care să fie la dispoziţia elevilor şi a cadrelor didactice.

În judeţul Cluj, există 438 de şcoli, iar doar 306 dintre acestea au primit autorizaţiile sanitare de funcţionare.

Din cele 132 de şcoli neautorizate, doar şapte se află în oraşe, iar restul în comune.

În judeţul Harghita, potrivit corespondentului Radio România, Angela Bârgăoan, şeful Inspectoratului Şcolar, Ferenc Alpar, spune că anul acesta nu sunt probleme legate de începerea anului şcolar, nici în privinţa manualelor, nici a clădirilor sau transportului elevilor.

În Hunedoara, 9 din zece şcoli sunt în regulă

În judeţul Hunedoara, potrivit corespondentului Radio România, Ilie Pintea, peste 90 la sută din cele aproape 500 de grădiniţe, şcoli, licee, cantine şi internate şcolare au primit autorizaţii sanitare de funcţionare pentru noul an şcolar, o parte din aceste structuri făcând ultimele pregătiri pentru conformare.

Potrivit oficialilor DSP Hunedoara, înainte de începerea noului an şcolar sunt 53 de şcoli neautorizate, din care 22 în Valea Jiului, în general motivele pentru care unele şcoli nu au fost autorizate fiind legate de grupurile sanitare necorespunzatoare, supraaglomerarea din spaţiul de învăţământ sau folosirea unor sobe de încalzire din metal.

Directorul adjunct al DSP Hunedoara, dr. Cecilia Birau, a declarat că inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara au efectuat verificări în fiecare grădiniţă, şcoală sau liceu din judeţ, dar şi în internatele care aparţin de acestea, majoritatea problemelor fiind constatate în şcolile de la sate.

Comparativ cu anul trecut, proporţia unităţilor de învăţământ care au primit autorizaţii sanitare de funcţionare a crescut de la 82% la 90%, tendinţa menţinându-se din anul 2007.

Chiar dacă Valea Jiului are 22 de unităţi de învăţământ neautorizate, la Petroşani elevii vor fi aşteptaţi în cea mai modernizată şcoală din judeţ, unde fiecare clasă e dotata cu sisteme informatice de ultima oră, inclusiv laptopuri, proiector şi table electronice.

Şcoala Generala I.G. Duca a obţinut o finantare de 1,6 milioane de euro din fonduri europene, cu care au fost reabilitate cele două sedii ale unităţii şi au fost achiziţionate echipamentele IT necesare.

În Judeţul Iaşi, doar 50 % dintre unităţile de învăţământ sunt pregătite pentru sezonul rece.

Potrivit corespondentului Radio România Raluca Daria Diaconiuc, în urma controalelor care au fost făcute şi raportarilor directorilor a rezultat că numai jumătate dintre şcoli au combustibil în procent de sută la sută.

De asemenea, 28 % dintre unităţile de învăţământ au combustibil în procent între 50 la sută şi sută la sută iar 22 de astfel de şcoli au combustibil între 0 şi 22 la sută.

În cele mai multe cazuri exista bani alocati de la Consiliul Local pentru achizitionare.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean spun că este doar o problemă de timp pentru rezolvarea în totalitate a situaţiei.

Directorii sunt obligaţi şi atentionaţi că până pe data de 12 septembrie să procure combustibil.

La nivelul judeţului Iaşi, doar 243 de unităţi de învăţământ mai au personalitate juridică, faţă de cele 427 fără.

În ceea ce priveşte elevii, aceştia sunt în număr de 145.637, dintre care 77.227 în mediul urban şi 68.410 sunt în mediul rural.

Cele mai multe clase sunt destinate învăţământului tehnologic, 922 de clase, 403 pentru cel teoretic şi 51 pentru învăţământul vocaţional.

Numai 1 % este personal necalificat în şcolile din judeţul Iaşi după cum precizează conduderea ISJ.

Şcolile din judeţul Iaşi sunt verificate de către o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai ISJ şi ai Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi.

Inspectorii evaluează stadiul pregătirii unităţilor de învăţământ din mediul rural în vederea începerii anului scolar.

Verificarile vizează, în principal, unităţile neautorizate şi pe cele cu plan de conformare.

Reprezentanţii ISJ spun că speră ca 87,5 % dintre unităţile de învăţământ să aibă autorizaţie sanitară de funcţionare.

În judeţul Mehedinţi, potrivit corespondentului Radio România, Mihai Bădescu, mii de elevi vor începe din nou cursurile în şcoli fără autorizaţie sanitară.

Lipsa apei curente sau vechimea instituţiilor de învaţământ i-au făcut pe inspectori să nu-şi dea acordul pentru ca elevii să înveţe în clădiri care nu prezintă garanţie din punct de vedere igienic.

Conform informaţilor primite de la Inspectoratul Şcolar Mehedinţi, doar jumătate dintre şcolile din Mehedinţi au primit autorizaţie sanitară.

Din lipsa de fonduri în multe şcoli nu s-a făcut nici măcar igienizarea.

În satul Jirov peste 100 de elevi vor începe şcoala într-o clădire veche de 100 de ani, în timp ce pentru clădirea începută în urmă cu trei ani nu mai sunt bani pentru finalizarea lucrărilor.

În comuna Sovarna lucările la şcoala nouă au fost făcute “atât de bine” că în două clase elevii vor trebui să suporte mirosul de igrasie şi mucegaiul de pe pereţi.

O mare problemă rămâne la Strehaia, acolo unde datoria la plata curentului electric este în continuare nerezolvată.

Primăria a achitat 60.000 de lei din cele 230.000 datorate, dar rămâne o datorie de 170.000 de lei, iar şcoala ar putea fi debranşată din nou de la reţeaua electrică.

Mai mulţi primari s-au plâns de lipsa banilor pentru decontarea navetei dascalilor.

Între ei şi edilul din localitatea Bălăciţa, care a declarat că nu va avea fonduri să plătească naveta celor 12 profeori care vin zilnic la şcoală şi de la distanţe de 70 - 80 de km.

Deficit la unităţi de transport pentru elevi

Potrivit corespondentului Radio România, Raul Matiş, în judeţul Mureş şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, profesor Dumitru Matei, a spus că unităţile de învăţământ sunt pregătite pentru a începe noul an şcolar în data de 12 septembrie.

Dumitru Matei a mai spus că deşi la nivelul judetului există 22 de unităţi fără autorizaţie de funcţionare, atât în mediul urban cât şi rural, spaţiile de învăţământ în care copiii se vor instrui vor fi amenajate corespunzator.

Potrivit afirmaţiilor sale, numai în municipiul Târgu Mureş Primăria a demarat lucrări de renovare a 18 unităţi de învăţământ, investiţie care, susţine inspectorul şcolar general, nu a mai fost întâlnită de acesta în decursul întregii sale cariere de cadru didactic.

Dumitru Matei a adăugat că în urma licitaţiei pentru rechizite şcolare, cei 19.500 de copii din clasele I-VIII vor primi rechizitele şcolare în termen de două săptămâni, fiind asigurate şi manualele noi pentru toţi cei aproximativ 6.000 de elevi care încep clasa a I-a.

Şeful ISJ Mureş a mai arătat că, în prezent, la nivelul judeţului există un deficit de aproximativ 20 de microbuze, dar că reţeaua şcolară a fost astfel proiectată încât toţi copiii să meargă la şcoala, astfel că în mediul rural elevii claselor I-IV au fost lăsaţi în zonele şi la şcolile unde au domiciliu, până la rezolvarea situaţiei microbuzelor.

În ceea ce priveşte resursa umană, Dumitru Matei a precizat că posturile didactice sunt acoperite în proporţie de 98%, urmând ca în cadrul comisiei paritare şi a şedinţei publice de mâine să se ia deciziile pentru a acoperi în totalitate reţeaua şcolară cu personal didactic.

În judeţul Neamţ, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii inspectoratului şcolar, citate de corespondentul Radio România Ştefan Daraban, la nivelul judeţului, mai mult de o treime din şcoli nu au autorizaţie de funcţionare.

Situaţia nu îngrijorează însă pentru că, în ceea ce priveşte numărul de elevi, peste 90% învăţa în şcolile care întrunesc condiţiile impuse de reglementările sanitare şi tehnice.

În ceea ce priveşte statutul şcolilor, mai multe instituţii şi-au pierdut personalitatea juridică datorită numărului neîndeplinirii numărului de elevi, 300, impus de legea privind structura de organizare a unităţilor de învăţământ.

Două şcoli au fost comasate prin absorbţie, ca urmarea a aceleiaşi situaţii, adică neîndeplinirea baremului impus în privinţa numărului de elevi.

Sunt de asemenea câteva probleme şi în ceea ce priveşte acoperirea normelor cu personal calificat, cu deosebire pentru disciplinele tehnice şi pentru învăţământul de special.

Sunt aproximativ 20 de norme neocupate, pentru care există propunerea să se apeleze la cadre didactice ieşite la pensie, iar în ce priveşte zonle izolate, unde 7 catedre nu au încă personalul adecvat, să se apeleze la personal necalificat, dar cu pregătire pentru alte discipline.

Se caută soluţii şi pentru rezolvarea transportului elevilor, mai ales că sunt 6 unităţi administrative care nu au nici un micobuz şcolar.

De asemenea se aşteptă noua serie de repartizări de la minister, unde s-ar pregăti achiziţionarea a peste 100 de microbuze.

Reprezentanţii inspectoratului se declară nemulţumiţi în legătură cu modul în care firma care a achiziţionat dreptul de a asigura rechizitele şcolare prevăzute prin programul guvernamental îşi desfăşoară activitatea.

Obiecţiile sunt în privinţa calităţii rechizitelor.

Se apreciază că, la data deschiderii noului an de învăţămînt, doar 50% din rechizite vor intra în posesia elevilor.

În Judeţul Olt, una din două şcoli nu au autorizaţie sanitară

Potrivit corespondentului Radio România Laura Stoican, în judeţul Olt, unităţile şcolare nu sunt pregătite, în acest moment, să-şi primească elevii, la mai puţin de o săptămână până la începerea noului an de învăţământ.

Autorităţile sanitare spun că, în judeţul Olt, sunt 639 de clădiri, în care învaţă şcolarii, din care doar 389 au autorizaţie sanitară de funcţionare.

Directorul adjunct al DSP Olt, Talia Cinca, a spus că, lipsa unei surse proprii de apă potabilă, dar şi a grupurilor sanitare corespunzătoare împiedică, în cele mai multe situaţii, şcolile să obţină avizul.

Dar mai sunt şi alte cauze, care au condus la neautorizarea şcolilor, printre care clădirile cu faţade, tavane, pereţi sau acoperişuri deteriorate, lipsa grupurilor sanitare pentru profesori, mobilierul şcolar degradat, iluminatul natural sau artificial necorespunzător, lipsa sistemelor de canalizare sau a gardului împrejmuitor sunt principalele cauze pentru care nu se obţin avizele.

Aşa se face că, mii de copii din toate ciclurile de învăţământ vor studia, şi în anul şcolar 2011-2012, în clădiri care nu au o sursă proprie de apă potabilă, toalete necorespunzătoare, şcoli cu pereţi şi acoperişuri deteriorate sau mobilier degradat.

Talia Cinca a mai precizat că, 250 de clădiri, în care vor studia copiii, nu sunt autorizate sanitar, majoritatea fiind din mediul rural, însă şi unităţile şcolare din oraşe se confruntă cu probleme care nu le-au permis să obţină mult râvnita autorizaţie.

O creşă, 14 grădiniţe cu program normal, şapte şcoli generale şi un internat din mediul urban nu sunt autorizate sanitar.

Talia Cinca a mai precizat că, 167 de corpuri de şcoală nu au primit avizul sanitar de funcţionare, iar 83 de şcoli nici măcar nu l-au solicitat. În mediul rural, sunt 470 de unităţi de învăţământ, iar aproape jumătate dintre acestea, respectiv 227 sunt neautorizate sanitar-igienic.

Mai multe şcoli şi grădiniţe nu vor mai exista din anul scolar 2011-2012

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului şcolar al judeţului Olt, Gabriela Constantinecu, se realizează o modificare a reţelei şcolare şi e vorba de nouă desfiinţări de grădiniţe şi şcoli.

Gabriela Constantinescu a precizat că, este vorba despre grădiniţele din Băltăreni, Coloneşti, Tufeni Vale, grădiniţă cu program normal Osica de Jos, grădiniţa cu program normal Nr. 15 Slatina, grădiniţă cu program normal Sotanga-Seacă, grădiniţă cu program normal Vulpeni şi o grădiniţă cu program normal de la Enoseşti din Piatra-Olt.

Şcolile care se desfiinţează sunt cele din Turia, Viespeşti, Sprâncenata şi Bârseşti.

De asemenea, în cadrul procesului de modificare a reţelei şcolare, mai multe unităţi de învăţământ îşi vor pierde personalitatea juridică, iar altele se transformă.

Este vorba despre şcoli cu clasele I-IV care trec în grădiniţe sau şcoli cu clasele I-VIII care devin şcoli cu clasele I-IV, din cauza lipsei elevilor.

Tot în judeţul Olt mai sunt şi câteva grădiniţe care nu mai au personalitate juridică şi care vor deveni structuri ale anumitor şcoli.

Singurul motiv pentru aceste desfiinţări este lipsa elevilor, deoarece legea obligă unităţile şcolare să aibă un minim şi un maxim de elevi în sălile respective.

În judeţul Prahova, potrivit corespondentului Radio România, Simona Uţă, cei aproximativ 1000 de elevi de la Colegiul Naţional Nichita Stănescu din Ploieşti vor începe cursurile noului an şcolar în sălile de curs din două şcoli generale, Şcoala 23 şi Şcoala 7.

Măsura a fost luată deoarece lucrările de consolidare îincepute în luna mai nu au fost finalizate în luna august, conform contractului încheiat cu firma câştigătoare a licitaţiei.

Motivul invocat de constructuri pentru această intârziere este că pe măsură ce au avansat lucrările au fost descoperite vicii de construcţie, clădirea fiind realizată în anii 70 şi refăcută după cutremurul din 1977 fără structura de rezistenţă.

Aceasta implică reproiectarea întregii clădiri şi prelungirea termenului de execuţie până în luna noiembrie.

Până la acea dată elevii acestui colegiu au fost împărţiti în clasele de curs libere din şcolile generale din vecinatate.

Şi Şcoala Rareş Vodă din Ploieşti este încă în plin şantier la unul dintre corpurile unităţii.

Copiii vor fi comasaţi în cel de al doilea corp de clădire, orele şi pauzele vor fi scurtate şi vor fi organizate cursuri în trei schimburi.

La nivelul judeţului Prahova 11 clase a IX-a nu au putut fi create până la această dată.

Inspectorul general Gheorghe Borovina explică situaţia prin abandonul şcolar crescut.

"Noi am gândit structura claselor la învăţământul liceal pentru clasa a IX cu un număr egal cu cel al copiilor care au absolvit clasa a VIII. Din nefericire peste 300 de elevi nu s-au mai înscris la învăţământul liceal. Astazi se face repartiţia în aceste clase a elevilor care au avut de susţinut corijentele şi care au promovat, mai tarziu, clasele gimnaziale", a precizat Gheorghe Borovina.

Cele 11 clase rămase fără elevi sunt în domeniile tehnic, industrie-uşoară şi construcţii.

În judeţul Sălaj, potrivit corespondentuluzi Radio România Adrian Lungu, patru şcoli din judeţul Sălaj au fost desfiinţate, iar 11 au rămas fără personalitate juridică din cauza numărului redus de elevi.

În ceea ce priveşte asigurarea combustibililor pentru asigurarea căldurii în şcoli şi grădiniţe pe perioada iernii nu sunt probleme.

Direcţia de Sănătate Publică Sălaj a început controale pentru a verifica dacă unităţile de învăţământ corespund sau nu din punct de vedere sanitar. Deocamdată nu sunt probleme deosebite.

Fără apă şi canalizare, 24 de şcoli din Judeţul Sibiu nu pot primii elevii

În judeţul Sibiu, potrivit conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean, cel puţin 24 de şcoli vor începe anul şcolar fără autorizaţie sanitară de funcţionare.

Potrivit inspectorului şef Constantin Gorun, citat de corespondentul Radio România, Carmen Vulcan, aceste şcoli se află în mediul rural şi singurul motiv pentru neacordarea autorizaţiei este lipsa apei curente şi a canalizării în aceste localităţi.

La sfârşitul lunii august, din cele 390 de cladiri care găzduiesc grădiniţe sau şcoli, 62 nu aveau încă autorizaţie.

Situaţia finală va fi făcută publică de Inspectoratul Şcolar Judeţean abia în 12 septembrie.

Potrivit unui raport al Inspectoratului Şcolar Sibiu, la nivelul întregului judeţ, 14 structuri şcolare au fost comasate în cursul acestui an şi alte patru unităţi şcolare au fost desfiinţate.

De asemenea, 15 unităţi şcolare cu personalitate juridică au fost restructurate, trei unităţi şcolare fiind desfiinţate prin comasare.

Este vorba despre Şcoala cu clasele I -VIII nr. 19 Sibiu care a fost comasată cu Colegiul Naţional "A.Saguna" Sibiu, Şcoala cu clasele I -VIII "M.Eminescu" Sibiu care a fost comasată cu Liceul Teoretic "C.Noica" Sibiu şi Grup Şcolar de Transporturi Căi Ferate care a fost comasată cu Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini Sibiu.

Potrivit corespondentului Radio România, Alina Bunancă, în judeţul Timiş, în preajma deschiderii noului an scolar, aproape 400 de posturi şi fracţiuni de catedră au rămas neocupate în învăţământ.

Este vorba despre 134 de catedre complete şi 243 de fracţiuni pentru care, în această săptămână, urmează să se organizeze un nou concurs, deoarece la cele anterioare nu au fost ocupate.

Reprezenzanţii ISJ speră că pentru aceste posturi să se găsească dascali calificaţi, chiar dacă va fi nevoie să se apeleze la pensionari.

Abia după organizarea noului concurs se va şti cu exactitate care este situaţia acoperirii cu cadre didactice calificate în învăţământul din judeţul Timis.

6 unităţi de învăţământ din Timişoara au fost comasate în noul an şcolar.

Este vorba despre Colegiul Tehnic "Regele Ferdinand", care va fi comasat cu Grupul Şcolar "Tudor Tănăsescu”, Şcoala generală nr 29, care se uneşte cu Grupul Şcolar Industrial de Transporturi şi Şcoala 22 cu Liceul de Informatică Grigore Moisil.

De asemenea, mai multe şcoli şi grădiniţe din mediul rural au fost comasate şi unite sub aceeaşi conducere.

Măsura îşi propune să reducă cheltuielile administrative şi nu îi afectează în mod direct pe copii, care îşi vor păstra neschimbate spaţiile de învăţământ şi profesorii titulari.

În plus, după rezultatele slabe de la bacalaureat din acest an, conducerea ISJ Timiş a anunţat că va lua în viitor măsuri pentru comasarea unor unităţi de învăţământ pentru eficientizarea activităţii didactice.

În judeţul Tulcea, potrivit corespondentului Radio România, Geta Negrişan, din cele 152 de unităţi de învăţământ,136 deţin autorizaţie sanitară de funcţionare, 4 unităţii au întreprins demersuri pentru obţinerea acesteia, iar 12 unităţi nu sunt autorizate din cauza lipsei sursei de apă potabilă si a grupurilor sanitare cprespunzatoare, a clădirilor degradate sau aflate în curs de reabilitare.

De asemnea, s-au finalizat lucrările de reabilitare a infrastructurii şcolare, cu fonduri de la Guvern la şcolile de la Sarichioi şi Ceamurlia de Jos, alte patru şcoli rurale fiind în faza de execuţie şi urmează să fie finalizate până la sfârşitul lunii martie 2012, în timp ce trei obiective sunt doar în faza de licitaţie.

În urma încheierii contractelor cu editurile furnizoare au fost livrate manuale şcolare pentru învăţământul obligatoriu în valoare de 146.751, 49 lei din totalul sumei alocate de MECTS în valoare de 171.187,01 lei.

Potrivit programului de sprijin social pentru elevii ce provin din medii dezavantajate s-au realizat demersurile în vederea achiziţionării de rechizite şcolare care vor fi distribuite gratuit.

În anul şcolar 2011/2012, pentru judeţul Tulcea a fost alocată sumă de 280 mii lei.