"România, stare de urgenţă" - invitat Virgil Popescu, ministrul economiei
"România, stare de urgenţă" - invitat Virgil Popescu, ministrul economiei.
Articol de Florin Lepădatu, 13 Aprilie 2020, 15:33
"România, stare de urgenţă" - invitat Virgil Popescu, ministrul economiei
Realizator: Ce se va întâmpla însă în România? Haideţi să aflăm de la Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri. E primul invitat de astăzi la "România, stare de urgenţă".Bun găsit, domnule ministru!
Virgil Popescu: Bună ziua!
Realizator: Aţi făcut o estimare a pierderilor provocate în economia românească până acum? Cât de mult suntem afectaţi până acum?
Virgil Popescu: Sutem, evident că suntem afectaţi, chiar foarte afectaţi. A scăzut practic economia, putem să spunem că are o contracţie deja între 30 şi 40% şi încă nu ştiu dacă am ajuns, după estimările mele cel puţin. În perioada imediat după Paşte, ar fi fost, am ajunge la vârful epidemiei, după care am putea vorbi de o pantă descendentă a acestei crize, pantă descendentă în care vrem să avem deja măsurile pregătite pentru relansarea economiei.
Realizator: La dumneavoastră se strâng toate datele. Ne puteţi spune care sunt acum cele mai afectate domenii ale economiei?
Virgil Popescu: Da, cel mai afectat domeniu cred că este acela de la început, domeniul turismului, domeniul HoReCa, transporturile de persoane, transporturile, avioanele, transportul de pasageri în general. Industria auto a fost foarte afectată, a fost oprită. Uşor, uşor, industria auto se pare că îşi revine. Ăsta este un lucru îmbucurător. Am primit semnale şi din teritoriu, de la industria auto de pe orizontală, de la componente, că se iau în calcul scenarii de pornire. Un mare producător din România, am pornit deja, începând de astăzi, 13 aprilie, în Târgu Jiu în Caransebeş şi în Drobeta Turnu Severin, fac cablaje auto. Am informaţii, inclusiv de la Dacia că se pregătesc ca începând cu data de 21 să înceapă uşor producţia în zona de motoare şi cu mai puţini salariaţi, dar să înceapă producţia, ca şi companiile de care v-am spus înainte, dar în continuare avem domenii care sunt lovite: industria serviciilor. Gândiţi-vă că toate companiile, toate întreprinderile mici şi mijlocii care au fost lovite direct de coronavirus şi închise prin ordonanţele militare, practic ele sunt în momentul de faţă fără activitate.
Realizator: Asta înseamnă că vom suporta cumva în continuare şi noi efectele acestei crize. Însă sumele rezultate din reducerile bugetare cum vor fi folosite, unde vor ajunge?
Virgil Popescu: Nu vă înţeleg aici, ce înţelegeţi dumneavoastră prin reducerile bugetare. Nu s-a luat încă la nivelul guvernului acea decizie, se lucrează de Mnisterul Muncii şi Ministerul de Finanţe, nu noi lucrăm, de aceea nu vă pot răspunde. Nu ştiu ce înseamnă, dacă vă referiţi la acel şomaj tehnic pentru zona bugetară.
Realizator: Exact, la acest lucru.
Virgil Popescu: Nu lucrăm noi, Ministerul Economiei nu lucrează la acest lucru, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor Publice. La ei putem găsi răspunsurile. Nu am văzutpână acum textul ordonanţei, probabil că o să-l văd în cursul zilei de astăzi sau, dacă vom avea mâine şedinţa de guvern, evident pentru avizare, dar nu vă pot spune acum o cifră. Ce vă pot spune este că discut, eu cel puţin, la nivelul Ministerului Economiei discut cu prim-ministrul, şi cu ministrul fondurilor europene şi cu ministrul finanţelor publice. tocmai pentru a pregăti acest pachet de ajutorare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Din discuţiile pe care le-am avut vineri, sâmbătă, duminică, cu domnul prim-ministru şi cu domnul Boloş, suntem pe cale să pregătim un pachet, cel puţin pentru ajutor direct pentru IMM-uri de 750 de milioane de euro. Se discută, domnul ministru Boloş discută, în acest moment, la Bruxelles, acest lucru.
Realizator: Păi, şi în acest context, în ce mod pachetele de măsuri decise ar putea compensa pierderile provocate de pandemie?
Virgil Popescu: Deci, pachetele de măsuri vor fi făcute în aşa fel, încât nu să compenseze pierderile, să relanseze economia şi în cel mai scurt timp să ajungem acolo unde am fost la începutul crizei. Nu putem spune acum, venim cu pachet de măsuri care să acopere golul care a fost lăsat prin contracţia economiei. Noi dorim să repornim economia treptat, încet şi să ajungem la nivelul pe care l-am avut înainte. De asemenea, cred că este foarte important să ne gândim şi ce vom face în perioada post criză şi ce vom face din punct de vedere strategic în România pentru perioada pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, ok, rezolvăm această criză, dar trebuie să ne gândim ce vom face în viitor cu economia României, pentru că, după părerea mea şi a colegilor mei din guvern, a prim-ministrului, nimic nu va mai fi la fel cum a mai fost înainte. Trebuie să vedem exact şi trebuie să încercăm, să zic aşa, să beneficiem de pe urma, "beneficiar", aşa, de pe urma acestei pandemii. Eu cred că se vor reloca foarte multe industrii din afara Europei în zona europeană.
Virgil Popescu: Şi trebuie să încercăm "să beneficiem" de pe urmă acestei pandemii. Eu cred că se vor reloca foarte multe industrii din afara Europei în zona europeană și cred că ar trebui să nu pierdem acest tren şi să fim pregătiți să putem primi industrii noi în România, investiții noi în România, care evident vor crea un nou orizont de așteptare pentru români şi pentru salariaţii români.
Realizator: Am auzit mai devreme de la dumneavoastră o veste referitoare la activitatea de la Pitești, dacă nu mă înşel, aceea de a reluat producția de motoare. La Craiova?
Virgil Popescu: De la Craiova nu am încă nicio veste. În cursul zilei de astăzi îmi propusesem să-l sun pe directorul general de la Ford, de la Dacia Piteşti mi-a venit clar o informare foarte clară cum doresc pe elemente, pe diferite zone din uzină să pornească cu mai puţini salariaţi, respectând evident toate nomele de igenă şi sanitare, în așa fel încât să nu pună în pericol îmbolnăvirea salariaților, aceştia să nu se îmbolnăvească şi Dacia să poată porni din 21 aprilie. Treptat, evident, până la a doua jumătate a lui mai.
Realizator: Spuneaţi recent că România a făcut o greșeală strategică atunci când nu s-a asigurat să aibă măcar un producător intern de echipamente medicale. Cât de repede am putea să repornim producția şi de ce ați decis că trebuie susținută cu prioritate acum producția de echipamente, de medicamente?
Virgil Popescu: La nivelul medicamentelor avem companii care pot suplini acest gol relativ repede şi aţi văzut Antibiotice Iași a intrat rapid în zona de producere a paracetamolului sau a plaquenilului, acel medicament necesar tratării acestei crize, avem Terapia Cluj care poate produce medicamente, mai avem companii producătoare de medicamente, în industria, să zicem aşa, a dispozitivelor medicale - și vorbim aici de acele măşti, acele combinezoane de protecție, halate - până acum era doar import din China şi de aceea am spus că această criză practic cred că trebuie să ne trezească și această industrie trebuie să se regăsească obligatoriu în România și nu numai producţia de dispozitive medicale și integrarea producției, a materialelor care sunt necesare pentru ca aceste dispozitive medicale să se producă România. Am reușit, mediul privat s-a mişcat şi a reuşit să pornească la Maramureş acest lucru, va integra în foarte scurt timp inclusiv producţia materialelor necesare acestor dispoztive medicale, noi în cadrul Ministerului Economiei am luat decizia strategică ca prin industria de apărare, prin compania pe care o avem Romarm, să considerăm această industrie de dispozitive medicale strategică și să îi alocăm o parte din producție în cadrul Romarm. Foarte multă lume se poate întreba de ce industria de apărare este după părerea mea industria dispozitivelor medicale; este o industrie strategică şi statul trebuie să aibă o parte din producţie. Evident că sunt mai mulţi producători privaţi decât aceaste linii de fabricație pe care săptămâna aceasta le vom pune în funcţiune la Romarm, dar credem că trebuie să existe și în cadrul unei companii a statului român aceatsă industrie strategică şi cred că trebuie dezvoltată industria echipamentelor medicale şi aici când mă refer la echipamente medicale mă gândesc în primul rând la acele
ventilatoare mecanice pe care ne chinuim acum practic, sunt diverse echipe în diverse zone geografice ale ţării, să producem un prototip. Cred că aici a fost o greşeală, că echipamentele medicale din punct de vedere al unui echipament complet nu se produc în România, ci se produc doar componente care sunt exportate în alte ţări şi acolo se integrează.
Realizator: Domnule ministru Virgil Popescu, aţi discutat și cu reprezentanții altor mari companii care au trimis angajații în șomaj tehnic? Când și cum se va putea în reluat producția la ei, de exemplu?
Virgil Popescu: Avem prin intermediul grupului interministerial de lucru coordonat de la Cancelaria primului-ministru acele videoconferinţe, săptămâna trecută cred că am avut vreo trei sau patru pe toate domeniile de activitate. Discutăm, ținem legătura permanent cu mediul de afaceri și împreună cu ei vrem să luăm cele mai bune decizii, dar, așa cum am mai spus, și mediul de afaceri și toată lumea trebuie să înțeleagă că pe panta ascendentă a acestei crize nu cred că este cazul să vorbim de repornirea rapidă a acestor afaceri, pentru că există risc mare de îmbolnăvire, și atunci nu am rezolvat nimic, prelungim perioada de criză și de aceea, repet, în panta, în perioada de pantă descrescătoare a acestei epidemii ne gândim să venim exact la început cu măsurile pentru a stimula economia.
Realizator: Cu toţii am văzut în această ultimă perioadă la Cluj un aeroport plin cu români care vor să plece la muncă în străinătate cu orice risc. Ce putem face ca ei să rămână în țară, mai ales că și în România, cu precădere în agricultură, avem un deficit semnificativ?
Virgil Popescu: Da, am văzut și eu acest lucru. Cred că a fost o primă eroare de organizare la Cluj. Nu înțeleg cum a putut să se producă acest lucru, Nu aveau cum, nu era normal ca acești oameni să stea atât de aproape în prima zi când s-a întâmplat acest lucru. Ulterior lucrurile s-au reglat, totuși trebuie să ne gândim și la faptul că, dacă dorim și dacă suntem țară a Uniunii Europene și dorim ca cetățenii noștri să poată circula liber, nu îi poate opri nimeni să iasă din țară sau să se ducă acolo unde cred aceștia că pot câştiga mai mult. Cred că acest, să zicem, acest drum al cetățenilor români, ai lucrătorilor în agricultură în Germania, în Spania, în Portugalia, pe unde se duceau în această perioadă a anului, este ciclic și în fiecare an se întâmpla acest lucru, numai că de data aceasta a fot semnalat pentru că suntem într-o situație de criză sanitară, într-o epidemie de coronavirus şi cred că în acest moment trebuie luate măsurile care se cuvin dacă aceşti oameni doresc să se ducă în deplină siguranţă şi să ne asigurăm că și la locul de muncă se respectă, din ţările respective, se respectă toate normele de sănătate. Da, în România este nevoie de agricultură, este nevoie de oameni care să lucreze la munca câmpului, dar eu cred că în România este nevoie ca să încurajăm industria alimentară şi să putem produce materiale, să putem produce produse alimentare finite, în așa fel încât să nu mai exportăm grâu, porumb, ulei şi să exportăm produse finite.
Realizator: Domnule ministru, pe final, specialiștii de la Oxford Economics prevăd o revenire a economiei în 12 până la 18 luni, atunci când restricțiile de deplasare se vor ridica și oamenii se vor întoarce la lucru. În România, la ce să ne așteptăm? Ar fi valabil acest termen și pentru noi?
Virgil Popescu: Deci este evident că foarte mulţi specialişti, foarte multe universități de prestigiu lucrează la diverse scenarii. Şi noi, la guvern şi în cadrul aparatelor de lucru, ne gândim la diverse scenarii. Este evident că nu putem fi diferiţi față de alte ţări europene. Economia românească este dependentă de economia europeană şi o dată cu pornirea economiei europene va porni și economia românească şi probabil va fi o inerţie destul de mare până când economia românească va ajunge la nivelul unde a fost înainte de această criză.
Realizator: Domnule ministru Virgil Popescu, vă mulțumim pentru timpul acordat. Vă așteptăm şi data viitoare cu alte informații noi pentru toată lumea la postul naţional de radio.