România "nu are probleme cu datoria publică"
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că responsabilitatea pentru aproape un sfert din datoria externă aparţine populaţiei, care a apelat masiv la credite în anii trecuţi,
24 Noiembrie 2010, 14:49
Mugur Isărescu declară că nivelul datoriei publice este perfect gestionabil în momentul de faţă. În privinţa datoriei externe a ţării, guvernatorul BNR atrage atenţia că responsabilitatea pentru aproape un sfert din aceasta aparţine în egală măsură populaţiei, care a apelat masiv la credite în anii trecuţi, şi băncilor care le-au încurajat aproape necondiţionat.
Datele oferite de Mugur Isărescu arată că aproape jumătate din populaţia activă a României s-a îndatorat la bănci. Cel mai frecvent, banii s-au dus pe consum, în principal pentru automobile sau electrocasnice.
"Credite de consum negarantate cu ipoteci, deci creditele obişnuite: 3,7 milioane de debitori. Răspunsul meu este tranşant: este clar că decizia de îndatorare a României pe partea asta a fost democratică - adică, n-a luat-o X sau Y, au luat-o vreo patru milioane de români. Deci eu cred că la întrebarea "Cine a îndatorat România?" trebuie să avem în vedere acest lucru, care nu e chiar de neglijat: băncile au fost intermediari. Putem să spunem că au ademenit populaţia, nu?" a declarat Mugur Isărescu.
În spatele celor 22 de miliarde de euro împrumutate de bănci - spunea guvernatorul - stau într-adevăr patru milioane de români care au luat împrumuturi, dar şi statul român şi firmele, pe de altă parte. Iar în spatele celor 40 de miliarde de euro aparţinând sectorului real stau îndeosebi multinaţionalele.
În mod normal, este problema sectorului privat, dar când apar valurile unei crize atunci ea devine o problemă publică. România n-are însă probleme cu rambursarea datoriei publice.
România nu este foarte monetizată, nu sunt decât 11 miliarde de euro în lei. Decontul final se face aşadar în această sumă de circa 45-50 de miliarde de lei. Dobânda în piaţa monetară este undeva la 3,5%, potrivit lui Mugur Isărescu.
Însă încăpăţânarea autorităţilor, a guvernului de a nu înţelege ce este deficitul structural ne costă. Există şi metode de a vedea cât poate cheltui statul.
Au fost bani pentru importul a un milion de maşini, s-a încasat TVA de aici, dar acestea sunt aspecte de conjunctură, spunea guvernatorul.
Românii au învăţat, pe de altă parte, că este neplăcut să rambursezi creditele. Structura cheltuielilor publice este destul de nefavorabilă. Prea multe cheltuieli sunt pentru consum şi prea puţine pentru investiţii.
Riscul operaţional a crescut foarte mult în toată lumea şi a devenit o problemă foarte importantă, căreia nu i s-a acordat suficientă atenţie potrivit directorului executiv RiskBusiness, Hansruedi Schütter.
Din discuţiile analiştilor prezenţi la Forumul Bancar s-a observat o undă de pesimism în legătură cu viitorul economiei româneşti în 2011.
Specialiştii prezenţi la Forumul Bancar Român mai atrag atenţia asupra creşterii datoriilor publice la nivel mondial şi asupra pericolului ca o valoare foarte mare să ducă la un nou cutremur financiar internaţional.