„Revoluția din 1989. Cauze și efecte”

Comisia Bogomolov şi Departamentul Internaţional al CC al PCUS puneau în februarie 1989 la dispoziţia lui Mihail Gorbaciov un scenariu al derularii evenimentelor în trei ipoteze pentru situaţia din România:

1. Mişcarea lină spre democratizare, cu formarea unei republici socialiste parlamentare sau prezidenţiale şi care "este pentru noi preferabil".

2. Mini-crize care obligă partidele conducatoare să faca concesii Opoziţiei, situaţie care "în final pregăteşte terenul abandonării socialismului".

3. Menţinerea sistemului şi suprimarea activităţii politice şi sociale a opiniei publice, drum care "nu exclude în viitor rezolvarea violentă a situaţiei de criză printr-o explozie socială cu consecinţe de nebănuit pentru politica internă şi externă a ţării".

La trei decenii de la evenimente – Revoluţia din decembrie 1989 – încercăm să comprimăm câteva din cauzele şi efectele producerii acesteia, evident şi consecinţele istorice. S-au alăturat discuţiei noastre cei mai prolifici cercetători ai evenimentului care deţin o experienţă recunoscută în domeniu.

O paralelă istorică ce ilustrează presiunile sovietice pentru reforme, inclusiv politice mai apăruse după 1956 când Gheorghiu Dej răspundea liderului sovietic de-atunci Hrusciov că România făcuse destalinizarea societăţii româneşti avant la lettre. În 1989, scenariul era reluat aproape în buclă de Nicolae Ceauşescu.

Starea de spirit din România anilor '80 şi îndeosebi din ultimul an al regimului din forma acută se transformase într-una tensionantă cu potenţial de revoltă pricinuită de absenţa relaxării, a diminuării austerităţii economice şi financiare în raport cu achitarea integrală a datoriei externe.

O tară ce cântărea suficient de consistent pe tabla schimbărilor politice la vârf a constituit-o lipsa cadrelor cu potenţial de lider în registru reformator. Cu greu s-a găsit o reprezentare cu pretenţii reformatoare din rândul elitei conducătoare.

După scenariul pus în practică la Timişoara cu rezultatele sale tragice, Bucureştiul constituia piatra de temelie a schimbării conducerii statului, aşadar, presiunea a fost mult mai mare şi reciproca, represiunea fiind judecată la o valoare similară, comparabilă.

Aportul serviciilor de informaţii străine la reuşita acţiunii, planului de răsturnare a conducerii statului român a fost esenţial. Este una din puţinele recunoaşteri confirmate la câţiva ani după evenimente.

Armata a jucat pe ambele fronturi sau poziţii: de apărătoare prin legislaţie a ordinii constituţionale vechi şi de apărătoare a cuceririi Revoluţiei, de cealaltă parte. Un joc cu sumă nulă în opinia comandanţilor, de unde şi dificultăţile apărute pe parcurs pentru reconstituirea anchetelor judiciare ca răspuns la pierderile în vieţi omeneşti masive de după 22 decembrie 1989, civili şi militari.

AUDIO: emisiunea “Istorica”, ediţia din 21 decembrie 2020

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secțiunea PODCAST de pe pagina noastră de Internet

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.