Profil Muammar Gaddafi

Colonelul Muammar Gaddafi este liderul cel mai longeviv din Africa şi din Lumea Arabă, fiind la conducerea Libiei din 1969, când l-a detronat pe regele Idris I printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge.

Cunoscut pentru stilul său vestimentar extravagant şi gărzile sale de corp feminine, preşedintele libian este considerat un lider politic abil, care a făcut mutări rapide pentru a scoate ţara sa din izolare diplomatică.

Acest lucru s-a întâmplat în 2003, după aproximativ două decenii de excludere din diplomaţia internaţională, când Tripoli şi-a asumat responsabilitatea pentru bombardarea unui avion Pan American deasupra oraşului scoţian Lockerbie.

Câteva luni mai târziu, regimul lui Muammar Gaddafi a abandonat eforturile de a dezvolta arme de distrugere în masă, ceea ce a dus la o apropiere completă cu Occidentul.

Rădăcini beduine

Muammar Gaddafi s-a născut lângă oraşul libian Sirte, în 1942.

În tinereţe a fost un admirator al liderului egiptean şi naţionalistului arab Gamal Abdel Nasser, participând la protestele anti Israel în timpul crizei din Suez din 1956.

El şi-a prezentat filosofia politică în "Cartea Verde" pe care a publicat-o în 1970, o alternativă la socialism şi capitalism, combinată cu aspecte ale islamismului.

În 1977 a inventat un sistem politic numit "Jamahiriya" sau "Statul maselor", în care puterea trebuie deţinută de mii de "comisii ale popoarelor".

În călătoriile externe locuieşte într-un cort beduin de lux şi este însoţit de bodyguarzi armaţi de sex feminin, despre care spune că sunt mai greu de distras decât omologii de sex masculin. Un cort este de asemenea folosit pentru primirea vizitatorilor în Libia.

--fb1Relaţii internaţionale

Colonelul Gaddafi a încercat mult timp să îşi exercite influenţa asupra regiunii şi dincolo de ea.

În 1973 a trimis armata în Chad, care a ocupat Fâşia Aozou în partea de nord a ţării. În 1980 a găzduit tabere de antrenament pentru grupurile de rebeli din Africa de Vest. Recent, a condus eforturile de mediere cu rebelii tuaregi din Niger şi Mali.

Respingerea Libiei de către comunităţile diplomatice l-a determinat pe Muammar Gaddafi să acorde sprijin unor grupuri militante, printre care Armata Republicană Irlandeză şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei.

Fostul preşedintele american Ronald Reagan l-a descris pe liderul libian ca fiind "un câine rău", iar Statele Unite au răspuns la presupusa implicare a Libiei în atacuri asupra Europei cu lovituri aeriene asupra oraşelor Tripoli şi Benghazi, în 1986.

Colonelul Gaddafi a fost puternic afectat de bombardamente, în care fiica sa adoptivă şi-a pierdut viaţa.

După ce nu a primit sprijin suficient în eforturile sale de a uni lumea arabă, în 1990 Muammar Gaddafi şi-a întors atenţia spre Africa.

Acest lucru s-a reflectat şi asupra hainelor sale, pe care erau imprimate embleme ale continentului şi portrete ale liderilor africani.

La trecerea în noul mileniu, când Libia era afectată de sancţiunile internaţionale, colonelul Gaddafi a început să lucreze la înlăturarea acestora. În 2008 Libia a ajuns la un acord final de compensare a atacurilor de la Lockerbie, care a permis reluarea legăturilor normale cu Washingtonul.

"Nu vor mai fi războaie, raiduri sau atacuri teroriste", declara colonelul Gaddafi, care sărbătorea 39 de ani de când era la putere.

Provocări interne

În Libia, Muammar Gaddafi se prezintă ca fiind ghidul spiritual al naţiunii şi susţine că supraveghează ceea ce spune el că este o versiune a "democraţiei directe".

În practică însă el a păstrat un control absolut autoritar, spun criticii.

Mass media se află sub control guvernamental strict. Libia are o lege care interzice activitatea de grup bazată pe o ideologie politică opusă celei susţinute de colonelul Gaddafi.

Potrivit organizaţiei Human Rights Watch, regimul a închis sute de oameni pentru încălcarea legii şi a decis condamnări la moarte. De asemenea, au fost raportate torturi şi dispariţii.

Colonelul Gaddafi este conştient de vârsta lui şi îşi pregăteşte terenul pentru tranziţie, potrivit BBC.

Speculaţiile s-au concentrat pe unul din fii lui, Sayf al-Islam Gaddafi, un partizan de frunte al reformei.

El şi-a anunţat retragerea din scena politică însă analiştii consideră că aceasta este o mişcare tactică, ce vizează extinderea sprijinului popular.

Muammar Gaddafi a promis că majoritatea ministerelor ţării vor fi eliminate, urmând ca bugetele lor să fie îndreptate spre populaţie.

Deşi economia Libiei a fost deschisă la investiţiile străine, reforma este lentă.

Potrivit BBC, mulţi libieni sunt confuzi cu privire la modul în care lucrurile se schimbă şi sunt de părere că nu beneficiază de bogăţiile ţării, în condiţiile în care serviciile publice sunt slabe iar corupţia este în creştere.