Producătorii agricoli pot vinde în pieţe fără acte în plus

Realizator: Bună-ziua, stimaţi ascultători, sunt Silvia Ilieş şi vă invit la o ediţie specială la Radio România. Invitatul special: ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihai Dumitru. Bine aţi venit la noi.

Mihai Dumitru: Bine v-am găsit. Bună-ziua şi ascultătorilor dumneavoastră.

Realizator: Emisiunea o puteţi urmări şi online pe româniaactualităţi.ro. La ora 14:00, domnule ministru, începe şedinţa de guvern... Veţi întârzia puţin. Discutaţi şi despre agricultură astăzi? Cu atât mai mult cu cât prezenţa comisarului european pe agricultură de la sfârşitul săptămânii în România a scos în evidenţă necesitatea grăbirii unor proiecte naţionale ale armonizării unor poziţii pentru a participa la dezbaterile legate de plitica agricolă comună...

Mihai Dumitru: Nu cred că vom discuta agricultura astăzi. Scopul acestei şedinţe extraordinare este să discutăm despre Agenţia Naţională de Integritate. Dacă mi se solicită voi face premierului şi membrilor guvernului o informare privind această dezbatere care a avut loc zilele acestea cu privire la Ordonanţa 44/2008 care a creat mari discuţii în ultima vreme cu obligativitatea sau neobligativitatea celor care vând în piaţă să se înregistreze. Şi, vreau să spun foarte clar aici, să audă şi ascultătorii, că cei care vând produse în pieţele noastre pot continua să vândă aceste produse în pieţele noastre pe baza certificatului de producător. Această ordonanţă viza numai obligativitatea celor care erau înregistraţi ca persoane fizice autorizate şi care au fost înregistraţi în baza vechii legi, şi anume Legea 300/2004, să se reînregistreze... Adică ei erau înregistraţi la comune şi trebuiau să se înregistreze la Registrul Comerţului şi data de 25 aprilie viza termenul până la care ei aveau posibilitatea să-şi facă acest schimb din forma veche în forma nouă. În schimb, cei care vând produse în pieţe pe baza certificatului de producător în baza hotărârii de guvern 661/2001 pot continua să practice această activitate.

Realizator: Muţumesc mult pentru aceste specificări. Şi totuşi s-a creat o isterie în rândul micilor producători şi capitalismul nostru autohton n-a învăţat că în spatele unor controverse de acest tip poate fi vorba fie de bani de cerut şi de primit de către unii în defavoarea altora, fie e vorba de o presiune la adresa dumneavoastră să nu verificaţi banii primiţi şi/sau sursa unor profituri. Despre ce este vorba, domnule ministru?

Mihai Dumitru: Nu vă pot spune excact despre ce este vorba, dar cert este că noi, la Ministierul Agriculturii, acordăm sprijin micilor producători. Noi nu luăm ceva de la ei, ci vrem să le dăm un sprijin financiar, iar toate actele normative pe care le-am promovat de când sunt ministru îi încurajează pe fermieri să se înregistreze şi le putem acorda ajutoare de stat, ajutoare financiare atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene pentru a se dezvolta ca o activitate comercială înregistrată. Şi pot să vă dau un exemplu: Avem o măsură prin care încurajăm fermele mici de semisubzistenţă. Acestea sunt fermele care produc pentru consumul propriu, dar care vând şi pe piaţă o parte din produse, noi îi încurajăm să-şi crească activitatea comercială şi pentru aceasta le acordăm un ajutor financiar de 1.500 de euro pe an pe o perioadă de cinci ani ce zile cu condiţia să îndeplinească nişte condiţii. Iar noi, prin această măsură, intenţionăm să sprijinim aproape 76-80.000 de fermieri în perioada 2008-2013 şi acest program pot să vă spun că merge foarte bine, iar cei cu care am vorbit, care au beneficiat sau care beneficiază de această măsură sunt destul de mulţumiţi.

Realizator: Este doar un aspect pe care voiam totuşi să-l ating şi mă întorc la cele două variante pentru că au apărut ştiri pe piaţă că cea mai mare contrabandă în România la ora actuală - şi sursa este ANAF, prin preşedintele său care a fost invitatul nostru special - se face cu produsele agricole: fructe, legume ş.a.m.d. Ce contrabandă? Unde se produce tot lanţul acesta? La micii procucători? Când intră produsele în ţară? Dumneavoastră să ne spuneţi.

Mihai Dumitru: Există mai multe canale, să zic aşa, de evaziune în sectorul agricol. În primul rând, aş vrea să spun că sectorul agricol este un sector foarte puţin fiscalizat, tocmai pentru faptul că cea mai mare parte a producătorilor agricoli sunt foarte mici şi nu sunt înregistrati. În al doilea rând, există şi producători foarte mari care nu sunt înregistrati - şi am văzut recent o statistică în care un număr important de producători cu suprafeţe foarte mari, de ordinul sutelor de hectare, funcţionează ca persoană fizică. Cu siguranţă că aceştia care funcţionează ca persoană fizică, ei îşi vând grâul la capătul tarlalei şi nu emit nici un fel de factură şi nu plătesc nici un fel de taxă, deci asta este o formă, dacă vreţi, de evaziune - şi dacă discutaţi cu organizaţiile din industria de panificatie, o să vedeţi că foarte multă din făina de pe piaţa românească iese din circuitul oficial, foarte multă pâine este produsă, să zicem aşa, la negru şi se vinde, pentru că este un produs care se vinde zilnic şi-i dispare repede urma. Asta este o formă de evaziune. Există şi alte forme de evaziune mult mai sofisticate - şi aici cred că ANAF trebuie să întărească doarte mult controalele. În primul rând, există o formă de evaziune prin sistemul TVA-ului. Ştiţi că în spaţiul intracomunitar mărfurile circulă libere şiexistă un anumit sistem la nivel comunitar prin care se deduce TVA-ul - şi aici se face foarte multă evaziune. Vin produsele în ţară, nu plâtesc TVA, există aceste firme. pe urmă dispar pur şi simplu şi îşi recuperează TVA-ul. Noi am luat o măsură şi am discutat la nivelul Ministerului Finanţelor să introducem o măsură prin care să controlăm acest fenomen. Există o altă măsură foarte utilizată în domeniul fructelor şi legumelor care vin din spaţiul etracomunitar - şi anume acesta declară o valoare foartemică în vamă, iar aici trebuie să întărim foarte mult controalele şi şă vedem dacă facturile şi sumele declarate îna ecste facturi sunt reale sau nu sunt reale. Bineînţeles că există foarte multe forme. Noi ne-am propus, la nivelul guvernului, să reducem nivelul de evaziune fiscală şi să creştem gradul de fiscalitate în agricultură. De aceea, încercăm în primul rând şă-i stimulăm pe fermieri şă se înregistreze şi să-şi ţină o evidenţă simplăm oferindu-le ajutoare financiare, deci noi acum oferim ajutoare financiare de stat, din bugetul de stat şi de la Uniunea Europeană, iar pentru cele care le oferim din bugetul naţional, vrem să le condiţionăm de încurajarea fermierilor să se înregistreze ca o formă organizată de activitate.

Realizator: Deci, pe undeva, ideea de a fiscaliza prin case de marcaj nu este chiar foarte rea?

Mihai Dumitru: Nu, este o idee corectă. Este o idee corectă.

Realizator: Se va introduce?

Mihai Dumitru: Ea cred că există, la nivelul codului fiscal şi a obligaţiilor unităţilor economice, a entităţilor economice înregistrate. Ea există în legislaţia actuală. Ea trebuie verificată că se aplică. Ceea ce eu vreau să spun este că există o particularitatea agriculturii. În agricultură există şi mici producători care ei continuă şa funcţioneze ca persoane fizice, iar aecştia au aecastă posibilitate şă continue să-şi corecializeze producţia făra să fie înregistraţi, dar aceasta ar trebui să reprezinte o mică parte din totalul producţiei agricole, pe când toţi ceilalţi ar trebui să funcţioneze într-un sistem în care se înregistrează, se ţine evidenţa, se plătesc impozite şi se elimină, în felul acesta evaziunea fiscală.

Realizator: Domnule ministru, în pieţele noastre de acum, cei care vând produsele sunt cei care le produc în România sau cei care le importă prin diferite mijloace, işi pierd urma, cum spuneţi dumneavoastră şi de fapt este un mit tot ceea ce este în pieţe ?

Mihai Dumitru: Nu am cifre statistice să vă spun, dar vă pot spune o părere generală, că o mare parte din cei care vând produsele în pieţe nu sunt producători, sunt comericanţi, sunt intermediari. Ei cumpără aceste produse, fie de la importatori, care pot să fie importatori corecţi, cinstiţi sau alţi importatori care fac acest trafic de produse, iar o mică parte dintre ei sunt producători, sunt ţăranii noştri care îşi produc corect produsele şi vin cu ele pe piaţă şi le vând în baza acelui certificat de producător de care vorbeam. Sigur că şi acolo cred că se întâmplă multe fenoneme necurate şi acolo autorităţile locale ar trebui să verifice provenienţa produselor vândute în piaţă, dar aţi văzut că mulţi vânzători din pieţe - ei vând atât produse din import cum ar fi, ştiu eu, fructe exotice, citrice, ş.a.m.d. şi...

Realizator: Pe care le găsesc şi la hypermarket şi o să mă îndrept spre...

Mihai Dumitru: Exact, şi o parte sunt presupun şi produse cumpărate en-gross de la fermieri, de la producătorii noştri, unii dintre ei vand şi altfel de produse, nu numai produse agricole şi alimentare, vând şi produse industriale, produse cosmetice şi altele ...

Realizator: Aşa arată piaţa românească, cu micul producător idealizat numit ţăranul român. Domnule ministru, am o singură întrebare, de unde până unde a apărut disputa în acest context politic şi economic, între hypermarketuri şi producătorii autohtoni? Şi a ajuns la Parlament.

Mihai Dumitru: Nu ştiu, disputa are... vine din mediul politic dintr-o iniţiativă parlamentară dacă ştiu eu bine, din partea unui parlamentar sau unui grup de parlamentari, care au...

Realizator: Din partea unei comisii...

Mihai Dumitru: Nu ştiu dacă comisia în integralitatea ei, ştiu că membrii ai comisiei au făcut această propunere. Trebuie să vă spun că...

Realizator: E vorba de închiderea hypermarketurilor duminica.

Mihai Dumitru: Da, este adevărat că în vestul european şi în statele dezvoltate toate formele de comerţ sunt închise duminica, nu numai hypermarketurile. Deci, ori urmăm...

Realizator: Domnule ministru, nu e chiar aşa.

Mihai Dumitru: Ba da, în vestul european toate magazinele sunt închise duminica de obicei, cu unele excepţii, există excepţii când sunt deschise. La noi motivaţia a fost că dacă vom închide hypermarketurile duminica, vom favoriza...

Realizator: ...sprijini ţăranii...

Mihai Dumitru: Vom sprijini ţăranii care vor vinde mai mult pe pieţe. Eu sunt de părere că noi vindem o mare parte sau poate cea mai mare parte a produselor agricole şi alimentare produse în România prin hypermarketuri, supermarketuri şi o mică parte prin pieţele duminicale, prin pieţele zilnice, ş.a.m.d., deci eu nu ştiu dacă prin închiderea hypermarketurilor noi vom spori vânzarea de produse agricole limitând, dacă vreţi, spaţiul comercial unde se vând aceste produse agricole, cred că ar trebui să facem o analiză foarte atentă. Pe urmă am văzut că atenţia s-a schimbat de la argumentele de ordin comercial şi de încurajare a producţiei locale sau producţiei naţionale agricole, către argumente de ordin sindical...

Realizator: Şi protecţionist economic, adică...

Mihai Dumitru: Da, dar a utiliza argumente protecţioniste într-un stat membru al Uniunii Europene mi se pare un comportament puţin neeuropean, aş spune că trebuie să lăsăm comerţul să funcţioneze, să lăsăm cumpărătorii să decidă dacă vor să cumpere de la supermarket, hypermarket sau de la piaţa de cartier sau de la piaţa de duminică, ş.a.m.d., deci cred că...

Realizator: Deci ministerul nu are nimic de-a face cu această iniţiativă şi nu o sprijiniţi.

Mihai Dumitrru: Nu, deci această iniţiativă nu vine din partea ministerului, iar noi ne-am exprimat de fiecare dată că noi nu considerăm că această iniţiativă va încuraja creşterea vânzărilor de produse agricole româneşti.

Realizator: Domnule ministru, auzim de mulţi ani că una din şansele noastre este agricultura. Eram grânarul Europei în '38, an de referinţă pentru mulţi indicatori economici, dar, atenţie, eram totuşi penultimii la dezvoltarea economică în acea Europă interbelică, adică propun să nu fim aroganţi cu statistica şi dacă facem un tur al clasamentelor, o medie, suntem tot penultimii la multe din topurile şi cercetările realizate de Comisia Europeană în rândul celor 27. Şi totuşi se spune că agricultura este şansa noastră în noua Europă şi se adaugă şi turismul local. De ce agricultura în acest context, cu aceşti mici producători, cu lipsă de infrastructură, cu atâtea probleme?

Mihai Dumitru: Există argumente obiective, care pot susţine foarte bine această idee şi există, fără îndoială, şi contraargumente şi argumente emoţionale, dacă vreţi. Obiectiv vorbind, avem resursele necesare pentru a produce produse agricole alimentare bune, de foarte bună calitate, de a realiza performanţă şi randament în agricultură, numai că aşa le-am dezorganizat pe toate...

Realizator: E fărâmiţat...

Mihai Dumitru: Încât nu mai putem să le punem la loc să producem producţii mari, randamente bune, să realizăm performanţă, iar cu această sarcină dificilă mă confrunt şi eu la Minister....

Realizator: E fărâmiţat tot sectorul...

Mihai Dumitru: Încât nu mai putem să le punem la loc să producem producţii mari, randamente bune, să realizăm performanţe. Iar cu această sarcină dificilă mă confrunt şi eu la Minister, încercând să reaşezăm lururile pe un făgaş normal. Pe de altă parte, să nu uităm că la nivel mondial există o creştere a cererii de produse agroalimentare, ba mai mult, în ultimii ani au apărut şi aprecieri malthusiene, cum că omenirea nu va mai putea fi - creşterea demografică atât de mare încât resursele naturale ale pământului nu vor mai putea acoperi nevoile de hrană ale populaţiei, deci există o presiune crescândă asupra sectorului agricol pentru a putea produce mai multe alimente. În acelaşi timp, în paralel cu producţia de alimente, agricultura a început să fie producător de energie. Din ce în ce mai mult în agricultură se promovează culturi energetice, se produce biodiesel, bioetanol şi tot felul de alte forme de energie regenerabilă, care vor concura la utilizarea pământului şi la utilizarea principalelor resurse ale pământului pentru producţia de alimente şi anume - pământ, apă, forţă de muncă, capital şi aşa mai departe. În al doile rând, oamenii vor consuma, vor trebui să se hrănească oricând, deci, agricultura va avea oricând un viitor, iar, noi avem atât resursele necesare cât şi cunoştinţele necesare, cât şi posibilitatea de a produce aceste produse alimentare cerute. Din punct de vedere al turismului, turismului rural, agroturismului, de asemenea...

Realizator: Nu, să ne oprim puţin aici. Aţi spus să nu tratăm problemele emoţional, să mergem pe fapte. pe fapte mergem. Care sat românesc, care mici agricultori, când ne uităm în jurl nostru la această agricultură că sunt uşor pustii câmpurile noastre, că oamenii sunt bătrâni, n-au apă să se spele, n-au apă să spele produsele pe care doresc să le vândă, se sapă cu lopata, se ară cu căruţa...

Mihai Dumitru: Aceasta este numai o...

Realizator: Asta nu e emoţional deloc sunt chiar...

Mihai Dumitru: Este şi emoţional. Este numai o parte a peisajului agricol şi rural românesc. Este adevărat că vedem zilnic acest peisaj zilnic. Dar, putem să vedem în acelaşi timp ferme mari, competittive, ferme cuehnologie la nivelul european al secolului XXI, şi vreau să vă spun că în perioada 2007-2013 noi investim în agricultura României 13 miliarde de euro din fonduri europene, la care mai adăugăm fonduri naţionale şi fondurile private, ale celor care investesc în acest sector. O parte din aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi menţionat, încercăm să le corectăm cu această 'injecie masivă' de capital în agricultura românească. Sprijinim instalarea de tineri fermieri. Le acordăm o primă de instalare de 25.000 de euro cu indeplinirea unor condiţii, şi vrem să instalăm un număr important de tineri fermieri, dacă vreţi, de tineri manageri care să conducă ferme moderne în agricultura românească. Sprijinim fermele mici, aceastea de gospodărire, acestea de semisubzistenţă, să devină mai mari şi să producă comercial. Sprijinim fermele mari şi mici să facă investiţii masive şi să schimbe acest peisaj cu căruţa, cu plugul de lemn, cu calul şi cu boul...

Realizator: Care merge la turismul rural, aşa, în poveşti...în filme.

Mihai Dumitru: Da, putem să păstrăm în şi pentru turismul rural ca să le arătăm ca exemple, ca o atracţie în spaţiul rural, dar nu vom face niciodată agricultură performantă în cazul acesta. Dar investim masiv în cumpărarea de utilaje agricole, în ferme moderne noi de creştere a animalelor care respectă standarde europene, norme europene. În industria de procesare, ca să producem produse care respectă igiena şi toate standardele europene înalte, investim masiv în microintreprinderi din mediul rural în care vrem să încurajăm oamenii să desfăşoare alte activităţi în mediul rural fără a părăsi mediul rural, să rămână acolo şi să muncească în afara agriculturii ca să aibă venituri bune, să se dezvolte şi să ocupe forţa de muncă din mediul rural. Facem un efort foarte mare şi...

Realizator: Este o poveste sau simţiţi că e ceva adevărat?

Mihai Dumitru: Nu, este ceva adevărat. Este un program pe care îl implememtăm cu fonduri europene aşa cum am spus şi să vă dau un exemplu - noi vom semna în următoarele două săptămâni circa 300 de contracte cu 300 de comune din România, pe o valoare de 700 de milioane de euro prin care vom face - apă, canal, străzi, renovări de primării şi grădiniţe şi alte servicii sociale, educaţionale, de sănătate locale ... nişte puncte, aşa, în care s-a dezvoltat foarte mult şi foarte bine.

Realizator: Domnule ministru, aţi vorbit de fonduri. Vreau să vă întreb: Cât avem, cât am absorbit, de la cine, pe ce proiect în ce regiuni? Aţi spus că vom vedea în următoarele două săptămâni 300 de asemenea contracte şi 300 de noi proiecte.

Mihai Dumitru: Trebuie să vă spun că Ministerul Agriculturii gestionează aproape 40% din fondurile europene din România. De foarte multe ori când se face referire la utilizarea fondurilor europene se vorbeşte numai de fondurile structurale şi trebuie să vă spun că fondurile agricole - noi gestionăm trei fonduri în Ministerul Agriculturii - nu sunt incluse în categoria celor structurale. De aceea, poate că imaginea apare puţin distorsionată pentru că noi, pe partea de agricultură, avem o rată de absorbţie care este mai ridicată decât pe fondurile structurale, aş putea spune cea mai înaltă rată de absorbţie. Deci, din circa 12 miliarde de euro pe care îi primeşte România pe fondurile agricole noi am cheltuit efectiv până acum şi am primit banii de la Uniunea Europeană 3,5 miliarde.

Realizator: Şi credeţi că acoperim şi restul de bani? Avem proiecte?

Mihai Dumitru: Deci, România n-are nici un risc de a pierde fonduri pe fondurile agricole la sfârşitul acestui an, pentru că la sfârşitul acestui an se termină primul termen în care se dezangajează fonduri, deci, România nu va pierde nici un ban pe fonduri agricole anul acesta. Avem încă în contractare circa 1 miliard de euro anul acesta. Dar să ştiţi că între contractare şi plata finală există o periaodă de timp pentru că întâi se face contractul, pe urmă investitorul - fie el public sau privat - trebuie să-şi fcă investiţia, să cumpere, să construiască - şi pe urmă vine cu banii la plată. Deci, adesea trece şi un an de zile între momentul semnării contractului şi prima factură la plată. Or, noi acuma intrăm pe partea curbei de plăţi în care vin multe proiecte la plată şi noi ne aşteptăm la o creştere şi mai mare a absorbţiei fondurilor europene pe domeniul agricol. Să vă dau un alt exemplu: Noi avem şi fonduri europene care sunt plătite fermierilor pe baza unei cereri. Sunt acele plăţi-subvenţii la hectar. Şi, înainte să vin la dumneavoastră m-am uitat la o statistică şi noi avem un ritm de plată pe anul 2009 care intră în plată de la 1 decembrie anul trecut până la 30 iunie anul acesta, avem un ritm de două sau de trei ori mai mare decât în anii anteriori ceea ce este încurajator şi noi sperăm să încheiem plata acestor subvenţii cu circa două săptămâni înainte de termenul final. Aceşti bani de regulă îi utilizăm aproape în totalitate. Spun 'aproape în totalitate' pentru că întotdeauna rămân 1-2% cu situaţii neclare care mai trebuie verificate, care nu se plătesc la timp.

Realizator: Atunci de ce domnul prim-ministru Emil Boc i-a solicitat comisarului european pe agricultură o realocare a fondurilor europene pentru măsura 322 - cred că acesat număr îi umăreşte pe mulţi - măsură privind renovarea, dezovltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale? De ce a cerut?

Mihai Dumitru: E foarte simplu. Noi am avut pe această măsură 322 - din măsura asta, ca să fie foarte clar, finanţăm drumuri, apă, canal, renovări, dezvoltări de cămine culturale ş.a.m.d. în mediul rural - 1,5 miliarde de euro alocaţi pe perioada 2007-2013 şi astăzi, în aprilie 2010, noi - v-am spus, când semnăm aceste 300 de contracte, toate aceste 300 de contracte sunt pe măsura 322 - vom termina toţi banii pe care i-am avut. Deci, am avut de şapte ori mai multe proiecte depuse decât banii pe care i-am avut. Având în vedere nevoile atât de mari exprimate prin proiecte concrete făcute de primării şi depuse la Agenţia de Plăţi primul-ministru i-a adresat comisarului această rugăminte de a găsi o modalitate de a realoca nişte bnai care sunt în cadrul programului şi care nu sunt utilzaţi încă pe măsura 322 unde avem o cerere foarte mare şi lucrăm acum din punct de vedere tehnic să vedem ce economii avem şi câţi bani mai putem adăuga la această măsură 322, după care, bineînţeles, trebuie să ne ducem la Bruxelles cu o cerere oficială şi domnul comisar în final printr-o decizie a Comisiei va trebui să valideze această cerere a României sau s-o refuze în funcţie de argumente. Noi sperăm ca domnul comisar să dea curs acestei cereri şi cred că de-aia domnul prim-ministru i-a adresat această solicitare public.

Realizator: Domnule ministru, vreau să vă mai întreb apropo de satul românesc: Aceste fonduri şi ceea ce daţi dumneavoastră le daţi cu tentă politică? Există voci care spun că banii pentru măsura 322 şi renovarea-dezvoltarea zonei rurale se dau pe baza clientelei politice. E adevărat? Da sau nu?

Mihai Dumitru: Nu, foarte clar, nu este adevărat. Este clar că atunci când avem din şapte proiecte cerute, unul care primeşte şi şase care sunt refuzaţi, toţi ceilalţi se vor simţi neîndreptăţiţi şi vor spune fel de fel de lucruri. Noi am verificat de foarte multe ori şi şi acum verificăm ultimele acuzaţii, reclamaţii la adresa acestei măsuri şi a altor măsuri potrivit cărora ele ar fi acoradte pe criterii politice. Le-am verificat de câteva ori, facem o ultimă verificare şi nu am găsit până acum o dovadă care să demonstreze că aceste [proiecte s-au acordat pe criterii politice. Există un sistem de evaluare negociat cu Uniunea Europeană, un sistem foarte serios, bazat pe criterii de selecţie şi pe un punctaj, sistem pe care Uniunea Europeană ni-l verifică şi noi am explicat celor care au încercat o deviere de la aceste criterii că avem de respectat aceste condiţii negociate cu Uniunea Europeană şi că o încălcare a acestor condiţii ne-ar duce la declarearea cheltuielilor respective neeligibile şi la retragerea finanţării de către Uniunea Euroepană. Trebuie să fim foarte serioşi şi foarte corecţi cu modul de alocare a acestor fonduri, pentru că dacă nu le alocăm după regulile convenite cu Uniunea Europeană, Uniunea Euroepană ne va cere restituirea acestor basni şi vă daţi seama, acest lucru ar fi un dezastru pentru comunele din România, care sunt sărace în general, şi vă daţi seama, să începi un proiect care costă, ştiu eu, două-trei milioane de euro şi la jumătatea proiectului să vină Uniunea Europeană să spună: "Nu l-aţi acordat corect, daţi banii înapoi" ar duce comuna respectivă în faliment, de aceea trebuie să fim foarte corecţi, foarte responsabili şi vă garantez că acest lucru îl verific personal.

Realizator: Mulţumesc foarte mult pentru tot ceea ce aţi spus. Suntem pe ultimele două minute din emisiune. Se zice că agricultura, pe scurt, a salvat România pentru a achita datoriile făcute de guvernul comunist la FMI în '83 - '89, prin înfometarea noastră, a tuturor, cu consecinta de a fi atât de obsedaţi de a mânca bine. Poate agricultura să ne ajute să salvăm, să ne salvăm achitând datoriile pe care le tot contractăm către creditori?

Mihai Dumitru: În primul rând că nu ştiu dacă această afirmaţie că agricultura a plătit datoriile ...

Realizator: Şi ea.

Mihai Dumitru: Este adevărat ...

Realizator: Multă lume a mâncat foarte bine de pe urma agriculturii româneşti.

Mihai Dumitru: Fără îndoială că agricultura poate contribui substanţial. A contribuit în trecut şi poate contribui şi acum la exporturi, la aducerea de resurse valutare în ţară şi alte state care au devenit membre ale Uniunii Europene au demonstrat că şi-au valorificat foarte bine calitatea de membru şi au vândut, au început să vândă şi şi-au echilibrat balanţa de plăţi cu ajutorul produselor agricole.

Realizator: Deci, se poate.

Mihai Dumitru: Se poate.

Realizator: Mulţumesc mult pentru participare la emisiune. A fost ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Mihai Dumitru.