Probleme la zi: Summitul Uniunii Europene de la Sibiu(AUDIO+TEXT)

13.20 PROBLEME LA ZI. Summitul Uniunii Europene de la Sibiu. Duplex Bucureşti – Sibiu.

Producător Magda Zăvoianu.

Realizatori Pavel Ionescu şi Carmen Gavrilă.

Invitat în studioul de la Bucureşti, Claudiu Degeratu – analist geopolitic şi în studioul de la Sibiu, Dan Cărbunaru – jurnalist, director Calea Europeană

Transmisiune în direct declaraţie Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European

AUDIO:

Pavel Ionescu - Bună ziua! Dezbaterea de prânz de la Radio România Actualități vă propune astăzi un duplex București-Sibiu și conectarea cu cele mai importante idei și personalități politice ale Uniunii Europene. Este 9 mai, ziua când europenii aniversează pronunțarea Declarației Schuman, care a fondat construcția europeană. Este o sărbătoare multiplă pentru noi, românii, dar astăzi, înainte de orice, este ziua în care România se găsește în centrul Uniunii Europene, organizând primul său summit informal al Uniunii. Este, poate, cea mai importantă reuniune internațională găzduită de ţara noastră, de la Summitul NATO din 2008. Eu sunt Pavel Ionescu, în studioul de la București, împreună cu invitatul de aici, comentatorul de politică externă Claudiu Degeratu și cu, în studioul nostru de la Sibiu, bună ziua, Carmen Gavrilă și întreaga echipă de la summit!
Carmen Gavrilă: Bună ziua, sau, mai bine zis, servus şi Happy Summit! Pentru că aşa se spune aici, în capitala Europei.
Realizator: Bună ziua, Happy Summit și servus, într-adevăr! Carmen, înțeleg că ai un invitat împreună cu tine.
Carmen Gavrilă: Da, lângă mine este Dan Cărbunaru, director la Calea Europeană.
Dan Cărbunaru: Sărut mâna, bună ziua celor din studioul din București, dar și celor care ne ascultă.
Realizator: Bună ziua, bun venit la Radio România! Suntem la capătul unui îndelungat proces de reflecție europeană care a conținut inclusiv o amplă consultare populară. Carmen, înțelegeam înainte să intrăm în direct că tu ai obținut astăzi o formă finală, provizorie, în orice caz, o formă a documentului final care va fi adoptat astăzi.
Carmen Gavrilă: Exact. Radio România are proiectul Declarației de la Sibiu, are în exclusivitate textul final, care urmează să fie prezentat undeva după ora 13:30, oficial. Unitatea este principiul de bază pe care se va construi viitorul Uniunii Europene, conform Declarației de la Sibiu. Documentul cuprinde zece angajamente: apărarea unitară a Europei - nu e loc de diviziuni care să lezeze interesul comun al Uniunii -, protejarea modului de trai european, a democrației și statului de drept; de asemenea în text este menționată o prioritate a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene: reducerea diferențelor de dezvoltare dintre statele membre și dintre regiuni și declarația prevede și alocarea de mijloace pentru a se atinge țintele ambițioase ale Uniunii și asta înseamnă, de fapt, bani, pentru că despre asta... asta vrea toată lumea. Şi mai este o prioritate a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene inclusă în declarații, adică, asta înseamnă o victorie pentru România, respectiv, prioritatea referitoare la creșterea rolului global al Uniunii Europene. Şi declarația se încheie cu formula: "Acesta este spiritul Sibiului și al unei noi Uniuni cu 27 de state membre, gata să își întâmpine, ca unul singur, viitorul".
Realizator: O declaraţie optimistă. Bani mai mulți - rămâne să vedem de unde vin. În orice caz, aș vrea să îl atrag în dialog, pentru început, pe domnul Cărbunaru. Ce valoare vedeți acestei Declarații de la Sibiu? Este o negociere făcută în 27, ea vine în momentul în care una din țările Uniunii, Marea Britanie, este pe cale de a se desprinde; încă nu s-a desprins. Momentul de acum trebuia să arate, de fapt, și arată fermitatea UE chiar în absența Marii Britanii, dar nu e neapărat cel mai fericit moment din perspectiva asta.
Claudiu Degeratu: Bun, se putea și mai rău...
Realizator: Întotdeauna.
Claudiu Degeratu: ...puteam să îi avem deja pe britanici ieșiți deja. Vedem că, totuși, încă ezită. E bine că avem unitate europeană. În repetate rânduri, până acum câteva luni, chiar preşedintele Comisiei Europene și preşedintele Consiliului European spuneau că niciodată nu e prea târziu pentru prietenii britanici să se răzgândească, dar, în același timp, nici Uniunea nu poate să sta în loc. Sunt doi ani de zile de când britanicii au spus că vor să iasă și încă nu au ieșit pe ușă, sunt exact ca pisica ministrului francez de finanțe, cred, care atunci când voia afară și mieuna i se deschidea ușa și rămânea totuși în casă. Nu o avem pe doamna Theresa May astăzi la Sibiu, dar avem în continuare Marea Britanie în Uniunea Europeană. Vor participa la alegerile europene și rămâne de văzut cum vor tranșa această chestiune. Se discută chiar și despre posibilitatea unui al doilea referendum. Pe altă parte, nu poți bloca... Şi așa, dacă ați aduna toate reuniunile la nivel înalt ale elitelor europene, veți vedea cât de multe au fost dedicate Brexitului și negocierilor și așa mai departe, în timp ce cetățenii europeni alții decât cei britanici care au votat să iasă, deci inclusiv cei britanici care au vrut să rămână, așteaptă în continuare soluțiile de la Uniunea Europeană privind securitatea lor, prosperitatea lor, adică exact motivul pentru care această Uniune a fost fondată. Bazele ei au fost puse pe 9 mai 1950 tot printr-o declarație. Astăzi, la Sibiu, noi tot printr-o declarație așteptăm niște soluții, pentru că cine crede că o simplă hârtie va rezolva problemele de decalaj și de dezvoltare dintre regiunile României și regiunile din Germania bănuiesc că își dă seama că este într-o...
Realizator: Că nu se va întâmpla așa.
Claudiu Degeratu: Sigur.
Realizator: În ce măsură răspunde oferta liderilor europeni de astăzi cererilor pe care le fac cetățenii continentului?
Claudiu Degeratu: Ele sunt de obicei destul de calibrate raportat la nevoile oamenilor. Sunt tot felul de eurobarometre care măsoară nevoile oamenilor și chestiunile legate de securitate, chestiunile legate de economie, problemele legate de viziunea noastră comună în această Uniune. Se regăsesc, sub o formă sau alta, indiferent de ordinea lor, în toate țările membre. Întrebarea este: cum livrăm aceste soluții, cum reușesc instituțiile europene să articuleze aceste soluții împreună cu statele membre? Pentru că au fost situații în care, în situații de criză, în chestiuni legate de migrație sau probleme economico-financiare, statele membre dădeau vina pe Bruxelles, Bruxellesul spunea că nu are suficientă putere. Noi trebuie să luăm la un moment dat o decizie, să vedem cum facem această Uniune mai bună, să livreze mai mult și mai repede pentru cetățenii săi. Unii vorbesc despre nevoia unui nou tratat, alții spun că ar trebui explorat în continuare Tratatul Lisabona, dar soluția este la noi. Nu este rău ce se întâmplă nici acum. Sigur că noi ne dorim mai mult, și mai bine, și mai repede, dar toate statele membre ale Uniunii Europene sunt acum pe plus din punct de vedere economic. După aceea, criza economico-financiară... Valurile de migranți nu mai sunt atât de puternice și nu mai destabilizează continentul european cum o făceau odinioară de la sud la nord și există în continuare perspective ca viața noastră în Uniunea Europeană să arate mai bine. Ceea ce avem în plus în ultimii ani, avem o propagandă care ne targhetează cetățenii și care minte sub toate formele în legătură cu utilitatea acestui proiect european, de parcă ar exista vreo alternativă - mă întreb care ar fi asta. Spunea mai devreme domnul Macron, intrând în Primăria din Sibiu, că alegerile europene exact despre asta vor fi, vor pune pe masă o decizie pentru cetățeni. Vrem să ne întoarcem la statul național care a adus război și dezastru în Europa sau construim în continuare pace și prosperitate, cum se întâmplă de la Declaraţia Schuman încoace. Noi avem o șansă. În această parte a Europei, de 12 ani suntem în Uniunea Europeană. Sibiu este cea mai bună dovadă că se poate trăi bine în Uniunea Europeană, că poți să ai clădiri reabilitate, infrastructură reabilitată, rutieră și de altă natură, centre educaționale, centre culturale. Simbolic, am intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 exact cu Sibiu, capitală culturală europeană. E adevărat, peste timp, astăzi e capitală regională; gastronomic, europeană. Se mănâncă foarte bine în Sibiu.
Realizator: Chiar capitală europeană în toată accepțiunea sensului aproape. Claudiu Degeratu, care este relația dintre dorințele birocrației europene și structurile de putere naționale? E, poate, cum spunea și Dan Cărbunaru, este al doilea plan de posibilă fractură sau în orice caz de nevoie de întâlnire între...
Claudiu Degeratu: Să nu îi spunem fractură. Să îi spunem renegociere. Eu cred că de fapt asta se întâmplă o dată cu momentul Sibiu. Agenda strategică va însemna, de fapt, și o renegociere. Sigur, elegantă, cu principii europene privind eficiența activității celor două tabere, să spunem, pentru că, o observație: avem propuneri germane, de exemplu, legate de consilii consultative parlamentare, de o mai bună integrare a parlamentelor naționale în decizia europeană. O să avem în capitolul... cel legat de apărare, unde clar vom avea probleme legate de suveranitatea națională și de articularea unor principii.
Realizator: Vom mai detalia toate aceste lucruri. Avem propuneri franceze, cum spuneam.
Claudiu Degeratu: Da, cred că pe masa celor două tabere există un dosar comun de probleme. Ele sunt bine reliefate în agenda strategică sau în introducerea la agenda strategică, care va fi aprobată în iunie și cred că vom avea soluții destul de bune. Nu pot să spun că nu va exista un nivel de cooperare foarte mare. Pe de altă parte, sigur, o să vedem, eu știu, actori ca Italia sau Ungaria, care va fi contribuția lor, să zicem, între ghilimele, la această la această discuție și mai ales la îmbunătățirea activității unor instituții europene.
Realizator: Plus că e foarte probabil ca viitorul Parlament European să ne aducă un complex de forţe pe care poate acum nici nu îl înţelegem şi precis nu-l dimensionăm.
Claudiu Degeratu: Da, luaţi un exemplu: propunerea, să zicem, de înfiinţare a unui post de comisar european pentru lupta anticorupţie sau statul de drept. Adică aici vom avea deja...
Realizator: Sau pentru apărarea comună.
Claudiu Degeratu: Sau pentru apărarea comună. Uitaţi-vă la negocierile sau să ne uităm la negocierile pentru numirea procurorului european - la fel, o mare problemă, dar care se rezolvă doar între cele două planuri naţionale. Cred că suntem la mijlocul acestei tranziţii. Sibiul va surprinde foarte bine această să-i zicem şi tensiune, dar în acelaşi timp şi voinţa tuturor de a munci pentru un obiectiv comun, mai bun faţă de să zicem perioada precedentă.
Realizator: Carmen, dacă aş vrea să fac pasa către tine, pentru mai multă Europă.
Carmen Gavrilă: Da. Cam asta pare să se contureze și din strategia 2019-2024, ca s-o spunem pentru toți cei care ne ascultă. Aici, la Sibiu, are loc o primă discuție pe marginea strategiei 2019-2024, a agendei strategice a Uniunii Europene, agendă care urmează, dacă totul merge bine, dacă nu vor fi blocaje în negocieri, să fie adoptată la Consiliul European din luna iunie. Docamdată, dacă este să ne uităm la cele patru puncte propuse, notate, menționate de președintele...
Realizator: Cele patru provocări.
Carmen Gavrilă: ...de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, înainte de summit, avem așa, ținte mari: protejarea a cetățenilor și a libertăților, dezvoltarea bazei economice prin mobilizarea tuturor politicilor relevante în domeniu, un viitor mai ecologic, mai echitabil și mai incluziv și promovarea intereselor și a valorilor europene în lume. Este adevărat că tot ce ați auzit acum poate să sune foarte general. Nu întâmplător avem formulările acestea, tocmai pentru ca în negocieri să fie loc pentru fiecare stat membru să-și introducă sau să-şi simtă reprezentate interesele. Dar bineînțeles că există interes comun al Uniunii Europene, dar evident fiecare stat național are propriile preferințe, propriile nevoi și ele se traduc prin interese, uneori diferite. Ideea este însă, cum spunea și Declarația de la Sibiu, ca prin respect reciproc și prin comunicare, să se ajungă la soluții comune, care să acopere cât mai multe interese.
Realizator: Dar, pe de altă parte, am văzut chiar astăzi înaintea începerii summitului publicată scrisoarea deschisă a celor 21 de șefi de state, România se regăsește printre ei, care pleacă de la ideea, într-adevăr, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări profunde. Reversul unuia sau mai multor etape de integrare doresc cu unii, precum libertatea de mișcare, alții intenționează chiar să părăsească uniunea, aluzie la Marea Britanie, alţii cer mai multă integrare în Uniunea Europeană sau în Zona Euro sau o Europă cu mai multe viteze. Dan Cărbunaru, de ce numai 21 de semnatari ai acestei scrisori de exemplu, dacă vorbim de ziua unității europene?
Dan Cărbunaru: Da, este o inițiativă care poate nu a fost dusă până la final, care totuși asigură o formă destul de confortabilă, numeric cel puțin, de reprezentare a intereselor cetățenilor europeni și, dacă vreți, este poate o nouă dovadă a faptului că au dreptate cei care consideră că este nevoie de o reformă a sistemului de decizie în Uniunea Europeană, pentru că acum suntem în această situație extrem de ciudată, în care și cei care vor mai multă Europă și cei care vor mai puțină Europă se plâng că nu e suficient spațiu de decizie. Ei bine, o astfel de schimbare, și se discută la Bruxelles pe această temă și unele capitale europene, a modului în care să iau deciziile, noi acum vorbim de o declarație evident, dar sunt situați în care sunt decizii importante de luat și care încă stau sub imperiul majorității calificate sau chiar unanimitate în unele situații, și asta uneori a ținut Europa pe loc. E una dintre explicațiile faptului că în timp ce americanii au ieșit în câteva luni din criza economico-financiară, europenii încă analizau efectele şi bâjbâiau prin ce ușă să iasă. Crizele nu ne vor ocoli. Criza migrației care acum doar a luat o pauză se poate întoarce. Criza economico-financiară, am văzut la cum circulă capitalul în lume, poate de asemenea să se întoarcă. Sunt multiple crize care ne pot pândi, dar nu doar de dragul crizelor, ci și de dragul viitorului nostru comun, de care să ne bucurăm în mod egal ar trebui să avem o viziune comună. Cei 21 de lideri dau un ton. Timpul este destul de scurt, dar de exemplu cred că președintele Macron nu este semnatar...
Realizator: Este, este, este precis.
Dan Cărbunaru: ... dar l-am văzut spunând. Este?
Realizator: Da, da.
Dan Cărbunaru: Bun.
Realizator: Nu este Spania. Dintre marile puteri europene Spania lipsește.
Reporter: Bine, Spania trebuie deocamdată să se lămurească cam...
Realizator: Să se lămurească intern.
Reporter: ... intern, da.
/Dan Cărbunaru/: Bun.
Reporter: Apropo de ce spunea Dan, pentru că noi ne tot întâlnim, eu și Dan Cărbunaru, pe holuri în diverse instituții europene, știe și asta se vede și în sondajele și în discuțiile cu cetățenii care s-au intensificat în ultimul an, cetățenii europeni sunt și ei nemulțumiți de aceste blocaje, care apar inclusiv între instituțiile europene. Parlamentul European pe de o parte susține că ar trebui să aibă o putere mai mare de decizie, pentru că, la urma urmelor, noi îi votăm direct pe cei care...
Dan Cărbunaru: E cea mai democratică reprezentare.
Reporter: Exact. Pe de altă parte, Consiliul European, deci instituția care adună statele membre, liderii statelor membre, spun: bine, dar noi suntem membrele UE, noi suntem bucăţile care formează...
Realizator: Este o dispută de putere care totuşi a fost cumva tranşată în favoarea Parlamentului European destul de puternic în urmă cu câţiva ani...
Carmen Gavrilă: Parlamentul European nu este de aceeaşi părere, vrea şi mai multă putere din punct de vedere legislativ. Şi, Pavel, Comisia Europeană, care cumva încearcă să baleeze între parlamentul European şi Consiliul European şi caută să găsească căi de mijloc între statele membre şi...
Dan Cărbunaru: Bun, dar acum, că sunt 21 sau că sunt toţi 27, mesajul este acelaşi, avem alegeri europene peste două săptămâni...
Realizator: Ieşiţi la vot! Acesta a fost mesajul.
Dan Cărbunaru: ... și pentru prima dată după semnalul de alarmă din 2014, trebuie să ne hotărâm, vrem să ne întoarcem înapoi și în ritmul ăsta în ani să ne luptăm între noi cu arme mai puternice decât în 1940, din diverse motive, sau vrem să construim în continuare, să punem alături ce ne unește şi să ţinem cont, să respectăm ce ne diferențiază fără ca asta să ne aşeze în situaţii de conflict. Asta este decizia. E greu de comunicat omului să-i spunem simplu că sunt cinci sute de milioane de europeni, n-au toți drept de vot, dar sunt o jumătate de miliard de oameni a căror căror viață depinde de ce se va decide la acest alegeri. Cine înțelege să fie parte a acestui joc, în sensul în care să nu fie în meniu și să stea la masă, are ocazia o dată la cinci ani să meargă să voteze. Există o ofertă politică destul de bogată, chiar pestriță în unele situații, dar nu despre asta este vorba, e vorba de exercitarea unui drept pentru care înainte niște oameni și-au pierdut viața, și nu mă refer doar la cei de la revoluție, în situația României, mă refer și la militarii români care au căzut pe fronturi care n-aveau legătură directă cu țara noastră, prin Afganistan, prin Irak, pentru a-i asigura acestei țări o protecție care să o ajute apoi să intre în Uniunea Europeană. Pentru că fără să fi intrat în NATO în partea asta de Europă, nu văd să fi avut vreo șansă să ne bucurăm astăzi din interiorul Europei de Ziua Europei.
Carmen Gavrilă: Da, exact. Şi apartenenţa la nişte cluburi care ne-au adus de la periferie în centrul Europei, iată, chiar şi astăzi.
Realizator: Aș vrea să rămânem la planul acesta, planul din exteriorul Uniunii Europene. Claudiu Degeratu, Uniunea Europeană, pe lângă efervescența internă între forțele care o o pun în mișcare și o modelează, are de contracarat, are de colaborat cu forțe externe care nu-i sunt neapărat favorabile. Unul dintre ele este Donald Trump, al doilea este Rusia. Marea Britanie este clar o forță care nu e interesată de construcția europeană așa cum arată ea acum. În cele cinci direcții propuse de președintele Juncker se găsește și aceasta a unei poziționări externe mai puternice a Uniunii Europene. Există resurse, există mijloace pentru astfel de...
Claudiu Degeratu: Da, trebuie să fim realiști, Uniunea Europeană întotdeauna a exportat stabilitate. Ne uităm la ultimii, să zicem, 15 ani, acest lucru este indubitabil. Potențialul de a avea un loc relevant la nivel global este identificat de mult, este o chestiune, să zicem, aproape tautologică. Nu putem să spunem /că/ Uniunea Europeană e doar actor regional. Din punct de vedere economic și din punct de vedere al inițiativelor, vedeți foarte bine, cele mai multe inițiative din Orientul Mijlociu cel mai multe inițiative la nivel global legate, să zicem, de riscurile non-militare, să zicem acordul climatic și așa mai departe, Uniunea Europeană este prezentă permanent și este un broker onest și credibil permanent, inclusiv cu soluţii de mediere.Deci, din acest punct de vedere...
Realizator: Asta până într-acolo poate unde nu are o miză proprie cum, de exemplu, tot între cele cinci direcții propuse de președintele Juncker este apărarea comună.
Claudiu Degeratu: Da.
Realizator: Un lucru unde intră în directă contondenţă cu alte interese ale unor aliați chiar ai Europei.
Claudiu Degeratu: Da. Din câte înțeleg și declarația...
Realizator: A luat-o limba pe dinainte, am zis America.
Claudiu Degeratu: Da... Şi în draftul declaraţiei, şi în discuțiile privind agenda strategică, au fost totuși atenți să redacteze în așa fel încât să se discute de o diviziune a rolului și de o colaborare cu actori internaționali, asta însemnând inclusiv dialogul transatlantic cu Statele Unite. Este foarte clar că Uniunea Europeană va decide să investească și în partea de hard-power, adică și în partea de capabilități militare. Sigur că acestea vor fi în primul rând pentru managementul crizelor și pentru operațiuni de menținere a păcii și stabilitate, nu neapărat pentru apărare colectivă.
Realizator: Ca de exemplu... Haideţi să încercăm o /.../.
Carmen Gavrilă: O secundă numai. Domnule Degeratu, vin să întăresc ce tocmai aţi spus. Toată lumea este foarte atentă să atragă atenția că Uniunea Europeană, ca să spunem clar, nu va dubla NATO...
Claudiu Degeratu: Aşa este.
Carmen Gavrilă: Şi chiar astăzi, la Sibiu, ca dovadă...
Claudiu Degeratu: E un teritoriu minat.
Carmen Gavrilă: Nu, nu, altceva voiam să spun. Continuă... Avem un exemplu de colaborare NATO-Uniunea Europeană: pe deasupra noastră zboară un avion AWACS de la NATO...
Claudiu Degeratu: De supraveghere aeriană.
Carmen Gavrilă: De supraveghere... Exact!
Realizator: Un avion AWACS de la NATO, pentru că România se află în această zonă, unde tensiunile din vecinătate ne...
-: Da, aceasta e şi distincția pe care o folosește și în cadrul Uniunii Europene: politica de vecinătate întotdeauna a fost mult mai, să zicem, controversată, politica de protecție a granițelor comune a fost și mai controversată, iar apărarea comună europeană va fi destul de controversată. Dar, fiind un proiect pe termen lung, nici NATO, nici chiar Washingtonul nu exclude, de fapt, o armonizare a celor două dimensiuni de apărare, să fim mă totuși realiști. Ceea ce am putea să avem, și aici sigur că există o destul de mare incertitudine și la nivel european, aceste crize din proximitate care implică, să zicem, activități militare la nivelul Uniunii Europene care sunt
Claudiu Degeratu: Ceea ce am putea să avem, și aici sigur că există o destul de mare incertitudine și la nivel european, sunt aceste crize din proximitate care implică să zicem activități militare la nivelul Uniunii Europene care sunt, să zicem, în această zonă de apărare colectivă.
Realizator: Şi pentru că vorbeam de exemple, aici ar putea să intervină mai mult, de exemplu, o forță europeană, către apărarea, să zicem, teritoriului Uniunii Europene, așa cum îl știm în prezent?
Claudiu Degeratu: Eu cred că perspectiva, viitorul va fi spre operațiuni de fapt civil-militare ale Uniunii Europene care conțin și o dimensiune de apărare, dar în special pentru vecinătatea apropiată securitatea maritimă și supraveghere aeriană. Adică, nu vorbim de acele acțiuni ofensive sau cele de apărare colectivă din partea unui agresor pe teritoriul Uniunii Europene, ci vorbim de cele în care ai un braț înarmat, proiectezi stabilitate să zicem în Marea Mediterană sau în Marea Neagră, faci anumite tipuri de operațiuni care sunt altele decât de peacekeeping, de menținere a păcii și care sunt totuși combinate civil-militar poate mai aproape de abordarea de la ONU. Deci, e cumva o generaţie...
Realizator: Dar cu o dimensiune militară mai pronunţată.
Claudiu Degeratu: Eu cred că va fi o generație nouă de operațiuni UE care vor trece dincolo de apărarea să zicem convențională de tip NATO teritorială și a trupelor și a forțelor și a populației și vom intra de fapt într-un nou capitol. Eu sper că Uniunea Europeană va găsi soluții, așa cum spunea Dan Cărbunaru; până la urmă, problema e de fapt să găsim soluții inclusiv cele legate de investiții în domeniul apărării, iar aici planul european de apărare reprezintă un potențial bun, inclusiv pentru acele țări care, de fapt, nu au cum să își dezvolte propriile capabilități. NATO nu investește în capabilități naționale, investește în programe comune de importanță strategică, în timp ce Uniunea Europeană nu exclude să investească fonduri europene și în apărare, așa cum investim fonduri europene în agricultură, în cultură, în resurse umane, în reabilitarea capacității administrative a unei țări. Asta este o diferenţă importantă și cred că e așteptată cam de toate țările.
Realizator: Aș vrea să readuc discuţia... Carmen, te rog.
Carmen Gavrilă: Pavel, aş lansa o invitație, să ascultăm ce am discutat exact pe tema viitorului Europei şi ce se întâmplă acum la summit cu ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, pentru că mai avem ceva timp înainte de..., și stric acum surpriza pentru ascultători, vom difuza o declarația președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, vă invit să ascultăm ce am discutat cu domnul Meleșcanu pentru că, deocamdată, domnul Tajani nu vine la declarație.

Teodor Meleșcanu: În urmă cu 69 de ani, când Robert Schuman vorbea despre Europa și despre ce avea să devină Uniunea Europeană, el sublinia importanța solidarității reale, care este esențială pentru Europa unită. Această solidaritate încercată în ultimii ani trebuie să rămână, din puntcul nostru de vedere, principiul de bază ale eforturilor noastre, mai ales astăzi, când decidem împreună cum va arăta Europa de mâine. Nu este întâmplător faptul că, printre prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene, prima prioritate o reprezintă principiul coeziunii al solidarității între țările membre ale Uniunii Europene. Până la urmă, este o responsabilitate pe care o avem cu toții - ca Europa să își continue acest drum și în acest drum coeziunea și solidaritatea trebuie să fie un pilot de bază împreună cu valorile Uniunii Europene.
Reporter: Domnule ministru, dar solidaritate şi coeziune înseamnă lucruri diferite pentru state membre diferite; pentru noi și pentru italieni, de exemplu.
Teodor Meleșcanu: Într-adevăr, coeziunea, care înseamnă, în primul rând, o politică de a reduce disparitățile între țările membre prin politici de coeziune și, în același timp, prin Politica Agricolă Comună, în cazul nostru; în cazul altor țări sigur că este problema imigrației, unde și aici solidaritatea și coeziunea fac parte din prioritățile Uniunii Europene.
Reporter: Ce loc are în viitorul Uniunii Europene Parteneriatul Estic?
Teodor Meleșcanu: Sigur, coeziunea este, să spunem, partea generală a abordării la nivelul Uniunii Europene, în cadrul căreia fiecare dintre țările membre sigur că are propriile preocupări și armonizarea lor se face, până la urmă, prin adoptarea programului financiar multianual al Uniunii Europene, unde avem cu adevărat o reflectare a tuturor elementelor diferite care se referă la coeziune și la solidaritate. Este o altă prioritate pe care am avut-o de la bun început, în calitatea noastră de președinție rotativă a Uniunii Europene. Noi am pornit de la o idee fundamentală, și anume cu cât avem mai multe elemente de colaborare cu țările din Parteneriatul Estic, cu cât țările partenere din estul frontierei Uniunii Europene devin mai puternice, cu atât este mai puternică și Uniunea Europeană în ansamblul său. De aceea, pentru noi este o legătură foarte directă între politicile Uniunii Europene, care includ și Parteneriatul Estic, care includ și sectorul sudic al Uniunii Europene, reprezintă cu adevărat un element fundamental al dezvoltării în continuare a Uniunii Europene.
*
Realizator: Suntem, reamintesc, într-un duplex Bucureşti-Sibiu, studioul nostru de la Sibiu, cu Carmen Gavrilă şi comentatorul ei, Dan Cărbunaru. Carmen, ce se întâmplă acum la Sibiu?
Carmen Gavrilă: Pentru că tot vorbeam despre aducerea Uniunii Europene mai aproape de cetățeni...
Realizator: E la concret.
Carmen Gavrilă: Exact. În aceste momente, liderii europeni, după ce au făcut fotografia tradițională de familie, efectiv fac o baie de mulțime, pentru că, în mod absolut deosebit, s-a creat o zonă în Piața Mare din Sibiu unde oameni obișnuiți, sibieni, turiști chiar acum intră în contact, dau mâna cu liderii europeni. L-am văzut, de exemplu, pe președintele Parlamentului European foarte, foarte jovial, foarte italian, stând de vorbă cu oamenii strânși în piață, oameni obișnuiți, nu jurnaliști, atenție! Dan Cărbunaru.
Dan Cărbunaru: Da, este o imagine atipică, am participat la multe summituri informale sau formale...
Realizator: Spiritul de la Sibiu.
Dan Cărbunaru: ... nu prea exista un astfel de element. Cred că, într-un fel, este, dacă vreți, un mod simbolic, un mod prin care sibienii le mulțumesc liderilor europeni, pentru că este cu adevărat o comunitate care a crescut și a înflorit ca urmare a aderării la Uniunea Europeană. Şi poate că o astfel de energie care se transmite de această dată între cetățenii obișnuiți, cei care, până la urmă, beneficiază de pe urma proiectelor finanțate de UE, și politice, și economice, în sensul de susținere, iau contact cu liderii și poate ar trebui să se întâmple mai des acest lucru. Pentru că vedem într-adevăr cum se diluează această legătură între cetățean şi decidenţi, pe măsură ce începem să înaintăm - de la primar, la președinte de Consiliu Județean, la parlamentar, la membru al guvernului și apoi la Bruxelles și mai departe. Sunt foarte multe lanțuri de decizie pe care oamenii nu le înțeleg. Dar nu numai că nu le înțeleg cetăţenii, nu le înţeleg uneori nici liderii care ajung să îi reprezinte. Şi îmi amintesc de ceea ce spunea un tânăr, ieri, în dialogul pe care l-au avut 300 de tineri europeni cu președintele Iohannis și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; am avut privilegiul să îl moderez. Şi ultima chestiune a fost exact aceasta: de ce mergeți și vă întâlniți numai voi intre voi, în Consiliul European, liderii, şi când vorbiți inclusiv despre tineri noi nu suntem reprezentați? Şi, atunci, răspunsul domnului Juncker şi răspunsul domnului Iohannis a fost la unison: dar de aceea ne întâlnim cu voi, ca să vă putem prelua gândurile, să vă preluăm prioritățile și să putem să luăm decizii în cunoștință de cauză. Şi cred că asta este de fapt şansa Europei unite.