Prima asumare de răspundere a guvernului Ponta
Guvernul şi-a asumat răspunderea în parlament asupra legii privind retrocedarea imobilelor naţionalizate. Premierul Victor Ponta a declarat că este vorba "de un act reparator".
17 Aprilie 2013, 12:23
Guvernul şi-a asumat răspunderea în parlament asupra legii privind retrocedarea imobilelor naţionalizate.
Premierul Victor Ponta a ţinut un discurs, la tribuna parlamentului, în care a prezentat principalele elemente ale acestei legi şi a precizat că este "un act reparator pentru cei care au avut de suferit de-a lungul timpului de pe urma naţionalizării".
De asemenea, Victor Ponta a declarat miercuri că prin legea retrocedărilor îşi propune să combată un fenomen infracţional extrem de grav, care a "secătuit bugetul României".
"Vă cer ajutorul dumneavoastră, parlamentului României, ca prin această lege să combatem un fenomen infracţional extrem de grav, care a apărut în ultimii ani în România, al samsarilor imobiliari, care au comis în mod clar, organizat, cu foarte multe complicităţi, poate cea mai mare fraudă adusă bugetului României de după 1989", a afirmat Victor Ponta.
El a dat drept exemplu cazul unor cesionari care au plătit 50.000 sau 100.000 de euro şi au primit despăgubiri în valoare de 20 sau 50 de milioane de euro, aspect despre care a spus că a afectat grav nu doar procesul de restituire, dar şi încrederea societăţii româneşti că acesta este un proces corect.
Şeful guvernului a mai precizat că noul act normativ privind retrocedările nu-i afectează pe cetăţenii care au cumpărat case pe Legea 112.
"Nu mai vine niciun fost proprietar să-i scoată pe chiriaşi din casa pe care au cumpărat-o pe Legea 112.
"Acolo unde mai există cu adevărat fie clădiri, fie terenuri care pot fi retrocedate vor fi retrocedate în natură, iar acolo unde nu mai pot fi retrocedate, inclusiv în cazul Legii 112, sau în alte situaţii, se plăteşte o despăgubire în bani, pentru proprietar, în cuantum de 100%, pentru cesionar, pentru cel care a cumpărat drepturile, doar de 15%", a mai spus premierul României.
Au fost făcute estimări privind resursele financiare necesare proiectului de lege, iar premierul a subliniat că în cazul în care mai sunt de acordat restituiri în natură şi acest lucru este posibil se scade cuantumul despăgubirilor.
De asemenea, cuantumul despăgubirilor este scăzut şi ca urmare a faptului că cesionarul primeşte doar 15%.
Şeful executivului a afirmat că au fost 11 puncte ridicate iniţial în discuţie de CEDO, din care 10 au fost rezolvate.
''Singurul punct asupra căruia cei de la CEDO ne-au ridicat o observaţie şi am încercat să o explicăm în text este faptul că nu actualizăm cu rata inflaţiei, din două motive.
"Vrem să stimulăm oamenii să nu aştepte despăgubirile în bani şi rata inflaţiei şi să încerce să-şi recupereze în natură terenul sau clădirea.
"Iar, în al doilea rând, pentru că, în mod sigur, era greu de susţinut şi bugetar, şi financiar", a explicat premierul.
Despăgubirile vor fi acordate până în 2017
Cererile privind restituirea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist ar urma să fie soluţionate până cel târziu în 2017, potrivit formei propuse a proiectului noii legi a retrocedărilor.
Întâietate vor avea despăgubirile în natură care la nivel local vor trebui realizate până la începutul anului 2016.
Proiectul de lege are la bază trei principii: restituirea în natură a tuturor imobilelor pentru care este posibilă această acţiune, restituirea în numerar a tot ceea ce nu se poate restitui în natură şi impozitarea drepturilor litigioase. Noua lege îi exclude pe cesionari de la restituirile în natură.
Sunt exceptate de la retrocedare parcurile, pentru care se oferă măsuri compensatorii. În cazul şcolilor şi spitalelor există obligaţia păstrării destinaţiei clădirii timp de 10 ani, iar pentru titlurile de despăgubire deja emise plăţile se vor face în cinci ani, începând din 2014, în timp ce pentru dosarele noi plăţile vor fi eşalonate pe şapte ani, începând din 2017.
Pe de altă parte, în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, compensarea prin puncte este singura măsură reparatorie, un echivalent care se acordă.
În vederea valorificării punctelor, în documentul citat se arată că va fi constituit Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului.
Fondul se constituie iniţial din terenuri agricole care nu fac obiectul restituirii în natură aflate în proprietatea privată a statului, iar ulterior se poate completa cu alte imobile, proprietate a statului, la propunerea instituţiilor publice deţinătoare.
Proiectul de lege, atacat la CCR
PDL va ataca săptămâna viitoare la CCR proiectul de lege privind restituirea proprietăţilor, a declarat preşedintele democrat-liberalilor, Vasile Blaga, miercuri, după şedinţa plenului Parlamentului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru noua lege a retrocedărilor.
"Trebuie să aşteptăm timpul de trei zile, după care liderii Camerei şi ai Senatului vor anunţa parlamentarii asupra dreptului de a contesta acest proiect de lege, aceasta este procedura", a spus preşedintele PDL.
"Într-un stil demagogic perfect, domnul Ponta şi-a asumat răspunderea că viitoarele guvernări, după 2016, vor rezolva problema restituirii proprietăţilor. Am spus-o de mai multe ori, acest proiect de lege, probabil această lege, are foarte multe neajunsuri, cel mai mare fiind acela că nu rezolvă absolut nimic. Nici măcar hotărârile definite ale instanţelor, iată, nu vor mai fi puse în aplicare, decât după 2016. Noi vom contesta la Curtea Constituţională acest proiect de lege', a afirmat Vasile Blaga.
Preşedintele Partidului Democrat-Liberal, Vasile Blaga, susţine că va ataca mai multe teme regăsite în proiect.
"Există un proiect de lege în Parlament în acest moment cu această temă iar Guvernul nu avea dreptul să vină cu această asumare şi există un caz clar la Curtea Constituţională când un proiect de lege al Guvernului Boc a fost respins pe această temă", a mai spus Vasile Blaga.
Despre depunerea unei moţiuni de cenzură, preşedintele PDL a explicat că lucrurile sunt clare în acest sens, în condiţiile în care UDMR şi PP-DD au precizat că nu susţin un astfel de demers.