O vorbă bună 51
Să-l văd pe Dumnezeu!
Articol de Remus Rădulescu, 04 Mai 2010, 12:30
Cum să cred în Dumnezeu dacă nu-l văd? Unde e, ca să cred în El? Sunt întrebările omului dornic de palpabil.
Omul modern este adesea atât de încrezător în simţurile sale fizice încât ceea ce nu poate fi văzut, mirosit, auzit, gustat sau atins nu există.
Un om credincios s-a confruntat cu astfel de întrebări venite de la fiul său. Şi i-a spus tânărului: "Ia o lingură de sare şi pune-o într-o farfurie plină cu apă şi mai vorbim mâine."
A doua zi tatăl i-a cerut fiului: "Adu-mi sarea pe care ai pus-o în apă. - Nu pot să ţi-o dau, răspunse băiatul, s-a dizolvat. - Gustă din marginea farfuriei. Ce gust are apa? - Sărat.
- Dar din mijlocul farfuriei? La fel. - Mergi şi pune farfuria la soare. Mâine o să poţi să-mi dai sarea pe care ai pus-o în apă."
A doua zi, băiatul a găsit sarea în farfurie. Apa se evaporase.
Atunci tatăl i-a spus: "Faptul că nu poţi să-l vezi pe Dumnezeu nu înseamnă că nu există sau că nu e prezent în creaţia sa. Pe El omul îl percepe cu un al şaselea simţ: se cheamă credinţă."
