NORLA - Institutul Norvegian pentru literatură

Principalul scop al NORLA / Institutul Norvegian pentru Literatură este să susţină financiar un cât mai mare număr de traduceri de texte norvegiene în limbi străine. Pentru asta, instituţia participă la toate marile târguri de carte din lume unde prezintă si promovează noile titluri. De asemenea, organizează şi seminare pentru traducători. O activitate bogata ale carei rezultate nu întârzie. Astazi, literatura norvegiană clasică și contemporană este accesibilă cititorilor de pretutindeni. Fără activitatea NORLA acest lucru nu ar fi fost posibil.

NORLA a fost înfiinţată în 1978 și avea doar un singur angajat. A fost și este o fundaţie privată dar susţinută cu fonduri de la guvernul norvegian. Desigur, este o organizaţie non-profit. Astazi NORLA are şapte angajati şi un colaborator extern.

La început erau susţinute doar scrierile de ficţiune – romane, nuvele, povestiri etc.– titlurile de non-ficţiune fiind manageriate de altă instituţie. Din anul 2003 au fost preluate sub umbrela NORLA toate cărţile norvegiene – ficţiune si non ficţiune, literatură pentru copii, literatura pentru adolescenţi etc.

Alegerea titlului care urmează să fie tradus este sarcina traducatorului. El, traducătorul, trebuie să fie informat despre noile apariţii şi trebuie să se hotărască pentru cartea care îl interesează cel mai mult sau, crede că poate interesa cititorul din ţara lui. După ce a ales titlul, traducatorul abordează o editură cu care încearcă o colaborare. Daca editura este interesată, procesul merge mai departe şi cererea de subvenţionare a traducerii textului ajunge la NORLA. Editura face aceasta cerere arătându-şi interesul de a publica traducerea textului norvegian. Există o comisie care analizează toate cererile şi alege proiectele care vor fi finanţate. Suma oferita va acoperi jumătate din costul traducerii. Nu se aloca nimic publicării cărţii, aceasta este exclusiv sarcina editurii care plăteşte şi drepturile de autor. De fapt, banii ajung cu adevărat la traducător doar atunci când cartea este publicată.

“Una dintre marile probleme ale traducătorului - mi-a mai spus interlocutoarea mea Ane Grøteig - este faptul că el lucrează în solitudine. Astfel, nu există prea multe ocazii în care traducătorii să se întâlnească între ei şi să discute detaliile subtile ale traducerilor. Limba norvegiana este, pentru mulţi, o limbă extrem de dificilă si nu este deloc uşor ca textele norvegiene să fie traduse cu acurateţea, inţelesurile şi nuanţele cuvenite. Am considerat că este foarte important ca, din când în când, traducătorii noştri să se întâlnească între ei sau să cunoască personal scriitori norvegieni şi am hotarât să începem să organizăm şi seminarii. Nu de mult am avut o astfel de acţiune la care au participat cam zece traducători din mai multe ţări şi in cadrul cărora, printre altele, ei au fost informaţi în amănunt despre ultimele cărţi norvegiene apărute, au lucrat împreună pe texte, au comparat traduceri, au gândit impreuna asupra problemelor, au găsit soluţiile optime de traducere, au cunoscut scriitori norvegieni. În general solicităm ca traducerile să se faca direct din limba norvegiana. Există însă cazuri, rare adevarat, când acceptăm – pentru cât mai larga circulaţie a textului – şi traduceri dintr-o limbă intermediară. Aşa au ajuns cărţile norvegiene şi în mâinile cititorilor chinezi, de exemplu, ai căror traducători au folosit o versiune străina deja existentă, cel mai probabil, în limba engleze. Dar, repet, rareori acceptăm acest compromis.”

Rolul NORLA este uriaş: un grup de opt oameni nu se ocupa decât de promovarea cărţilor norvegiene în străinătate acordaând subvenţii traducătorilor. Ca să îmi dau seama de rezultatele acestei munci, când am stat de vorbă cu Ane Grøteig am cerut câteva date exacte şi iată ce am aflat: în anul 2010, NORLA a primit 351 de cereri de finanţare pentru traduceri în 45 de limbi, cereri dintre care a aprobat 329. Cărţile au apărut sau vor apărea – aleg cele mai exotice ţări – în Liban, Macedonia, Iran, Belarus, Egipt, Grecia, Islanda, Japonia, Rusia, Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, Armenia, India, Ungaria, Bulgaria si… România unde editura Univers s-a hotărât să susţină ofertele traducătorilor Sanda Tomescu si Marilena Roimal care au ales doua volume semnate Lars Saat Christensen şi pe cea a Aurorei Kanbar cu un volum Jostein Gaarder si Editura Pandora a acceptat să colaboreze cu traducătorul Ion Monafu pentru apariţia în limba română unor cărţi semnate Karl Ove Knausgard, Dag Solstad si Lars Swendsen. O altă sinteză arată ca în perioada 2004 - 2011 NORLA a acordat traducătorilor români 36 de subvenţii. Până acum au fost finalizate doar 19 dintre ele.



Varianta AUDIO: