Mitologia norocului

Pe drept sau nu, oamenii sunt încredinţaţi că mâna nevăzută a norocului le influenţează viaţa, uneori chiar mai mult decât deciziile gândite la rece ori decât strădaniile cu rezultate ce se adună, încet dar sigur, de-a lungul vieţii.

Credinţa este universală şi, orice orizont cultural am străbate, o să regăsim acelaşi filon.

La noi, e suficient să redeschidem cărţile de poveşti pentru a ne reîntâlni cu ursitoarele care au grijă să-i menească noului născut, fiu de împărat sau om de rând, cele ce-i sunt date să înfrunte în viaţă: și bune şi rele, şi cu noroc şi fără de noroc.

Înainte să plece în călătoria care-i va pune la încercare tăria şi credinţa, eroul nostru se întâlneşte, mai mult sau mai puţin din întâmplare, cu câte o bătrână binevoitoare, ori cu altcineva care are grijă să-i dea ba un brâu, să-i poarte noroc, ba un corn, ori cine ştie ce alt obiect de care se va folosi pentru a ieşi din cea mai grea încercare.

Nu cred să fie copil care să nu fi căutat, măcar o dată în viaţă şi cu toată credinţa, un trifoi cu patru foi. După cum nu cred că există cineva care să nu-şi fi pus o dorinţă în gând, de Anul Nou, ori în cine ştie ce alt moment de răscruce, cu speranţa că se va îndeplini...cu puţin noroc!

Până şi sfinţii din calendar au primit însărcinări speciale legate de noroc, cum este cazul sfântului Pancraţiu, pe care unii credincioşi, mai ales în Spania, îl consideră paznic al norocului casei.

( Audio:Ascultați întreaga poveste )

Când vine vorba despre obiecte care ar putea aduce noroc, aici imaginaţia oamenilor nu s-a lăsat îngrădită de nimic.

Theodore Roosevelt, marele preşedinte american, purta cu el talismanul preferat, o labă de iepuresălbatic ferecată în aur, ce-i fusese dăruită de nimeni altul decît ultimul campion al lumii la boxul fără mănuşi şi primul campion în boxul cu mănuşi, John L. Sullivan.

Mult mai simplu de procurat, dar cu efecte cât se poate de larg atestate, cel puţin de credinţa oamenilor, este potcoava cailor. Bătută deasupra porţii, ori aruncată peste cap, ori ţintuită deasupra uşii de la atelierul fierăriei, ori prinsă în spatele căruţei, potcoava cu noroc este parte din mitologia norocului celor care au de a face cu caii şi cu puterea lor miraculoasă de-a ne purta prin locuri şi ţinuturi nicicând şi de nimeni umblate.

Iar dacă nu aveţi la îndemână o potcoavă, puteţi apela foarte bine la o monedă. Poate să fie şi găurită, ori mai bine să fie găurită.

Din antichitate până în zilele noastre, monedele, unele bătute special, au fost asociate cu capaciatea de a influenţa norocul. Chiar şi aruncatul monedei, pentru a alege terenul la tenis, este o reminiscenţă a acestei credinţe.

Împăratul Vespasian împărţea monede atinse de el celor bolnavi, într-o ceremonie specială, menită să le aducă alinarea şi vindecarea.

Celebra Lee Penny, o monedă găsită tocmai la Ierusalim în timpul cruciadei şi adusă apoi pe meleagurile Britaniei de către Sir Simon Lockhard, a devenit un obiect tămăduitor. Însăşi regina Victoria i-a dăruit unui urmaş din familia Lockhard un sipet de aur în care să păstreze preţiosul obiect care doar cufundat în apă îi dădea acesteia calităţi de vindecare. Povestea a fost pe larg reluată de sir Walter Scott într-unul din romanele sale cavalereşti: „Talismanul”.

Îngropate împreună cu rădăcini de mătrăgună, monedele căpătau ciudata putere de a se înmulţi, lucru despre care ne spune ceva, dacă îmi aduc eu bine aminte, chiar Pinocchio. În sfîrşit, obiceiul de-a arunca monede în apa fântânilor, cum se face la Roma, în celebra Fontana di Trevi, ţine de aceeaşi credinţă.

Deşi nu tocmai uşor de crezut, mâncarea a fost asociată şi ea cu norocul. Din China până în Europa şi de aici până în America de sud se pot găsi obiceiuri legate de prepararea hranei, astfel încât norocul să fie de partea noastră.

În China se prepară o supă specială cu tăieţei lungi, care au puterea de a dărui viaţă lungă celor ce o consumă. Dacă nu vă plac tăieţeii, atunci puteţi încerca celebrele pacheţele de primăvară cu legume, despre care se spune că au efect sigur de întinerire şi noroc.

Dacă vă aflaţi din întîmplare în Italia, atunci vă puteţi încerca norocul, adică ce spun eu, încercaţi, vă puteţi face norocul cu o supă de linte, dar trebuie să vă asiguraţi că dispuneţi de o cantitate suficient de mare. Iar dacă preferaţi găluştele, pe numele lor italian gnocchi, le puteţi umple cu aproape orice, de la cartofi la spanac şi până la carne.

În sfîrşit, dacă se întâmplă să vă aflaţi în America, atunci puteţi să vă îmbunătăţiţi şansele şi norocul în viaţă utilizând puterea miraculoasă a mâncării de mazăre...cu fasole, una care se cheamă „ochi negru”, pentru că are bobul negru. Ciudat sau nu, acest fel de mâncare ne redescoperă tema monedelor purtătoare de noroc, pentru că boabele de fasole sunt un fel de înlocuitor comestibil al monedelor de un penny.

În sfârşit, ca să fie totul în regulă iar norocul să stea de partea dumneavoastră, trebuie să mâncaţi acest fel de mâncare într-o zi anume a anului. Cum...care? În chiar ziua de ANUL NOU!