Mihai Ghimpu: "Boicotul Rusiei a fost un duş rece"

Realizator: Aşa cum v-am spus, alături de noi preşedintele interimar al Republicii Moldova, domnul Mihai Ghimpu. Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Mihai Ghimpu: Bună dimineaţa, tuturor.

Realizator: Ne permiteţi să vă spunem La mulţi ani. Am aflat că astăzi împliniţi un an de când sunteţi preşedinte interimar.

Mihai Ghimpu: Cam aşa ceva.

Realizator: O zi importantă. Iată, aţi decis s-o deschideţi alături de cei de la Radio România şi alături de toţi cei ce ne aud şi sunt foarte, foarte multe întrebări. Lina, o primă întrebare din partea unui om ce trăieşte foarte aproape de Bucureşti, în Otopeni, Gheorghiţă Dobre.

Reporter: Ne întreba mai devreme, era o întrebare adresată preşedintelui interimar, dacă s-au exercitat presiuni asupra electoratului moldovean pentru neparticiparea la referendumul constituţional din 5 septembrie, şi care este acea greşeală despre care vorbeaţi dumneavoastră că ar fi fost comisă de alianţa de guvernare, care nu a permis acumularea acelui număr de peste 33% necesar pentru validarea referendumului?

Mihai Ghimpu: Minciună, manipularea-i totul, presiunea, eu consider care este aplicată pe acest pământ, zeci de ani de zile, începând cu 28 iunie 1940, poate mai mult încă, începând cu 1812. De-aia la noi cetăţenii sunt foarte greu...le este foarte greu să se orienteze. Totuşi, cum ar trebui să procedeze? Omul când este sărac, este foarte uşor de manipulat. Crede aşa cum cum l-au educat ţarul Nicolae sau secretarul, prim secretarul.

Din păcate, şi de data aceasta, la referendum oamenii care doresc să-şi aleagă preşedintele au fost pasivi, sau au fost manipulaţi ca să nu participe la decizia foarte importantă pentru a avea o continuitate pentru o activitate a instituţiilor statului, precum este preşedintele. O parte din cetăţeni sunt nemulţumiţi, indiferent cine este la putere, ei sunt departe de...cred că viaţa lor nu depinde de cine conduce Republica Moldova, ei singuri au probleme şi nimeni nu-i ajută.

O parte, din păcate, cam 30 de procente, sunt cei care indiferent ce politică promovează Partidul Comuniştilor, sunt cu ei. Le-a spus Voronin că el o să ia Belarus, au mers pe Voronin. Le-a spus Voronin limba rusă a doua limbă oficială, au mers cu Voronin. N-a promovat Voronin nici una din aceste importante pe care le aşteptau ei, lucruri, tot au rămas cu Voronin. Este un electorat care mizează nu pe orientarea europeană, occidentală, dar pe menţinerea în sfera în care am fost, orientarea spre Est.

Cât ţine de greşeală, eu am mai zis, greşeala a fost că noi am introdus pragul de o treime. Şi aici a fost din păcate oferta bună pentru comunişti, că dacă n-ar fi fost introdus acest prag, comuniştii nu puteau chema la boicot. Indiferent de prezenţă, referendumul este validat.

Noi ne-am orientat, toţi, eu la început am fost împotrivă, dat fiind faptul că şi Comisia de la Veneţia ne recomanda, pentru modificările codului electoral, să nu fie un prag; este practică europeană. Participarea la referendum sau la alegeri este un drept şi nu o datorie. De-aia e posibil că Europa a ajuns la această practică, fiindcă cine vrea participă, cine nu vrea, nu participă.

Oricum referendumul a avut loc, dar totuşi vreau să spun că nu toate sunt lucruri rele, fiindcă 800.000, aproape 800.000 de cetăţeni au participat. Aşa se demonstrează că Alianţa pentru Integrare Europeană are un electorat consolidat, un electorat care ştie ce vrea şi e un semn bun.

Realizator: Domnule preşedinte, tot răul spre bine. Poate această, să spun eu, aşa, mică inabilitate, poate fi un test înaintea marilor alegeri şi, de ce nu, poate aţi tras nişte învăţăminte şi Alianţa va ieşi mai puternică.

Mihai Ghimpu: Şi noi, şi eu sper că şi cetăţenii au tras învăţăminte, adică cum ai da, ei înţeleg că nu pot trăi în condiţiile pe care le au astăzi, sărăcie, mizerie, corupţie, lipsă de dreptate, minciună în locul adevărului.

Este foarte important că numărul celor care conştientizează ce trebuie să facem e în creştere, şi aceasta mă bucură, plus că o bună parte din tinerii care învaţă, dar nu bună parte, chiar 90% n-au participat, datorită faptului că abia era început de septembrie. Încă unii n-au reuşit să vină la Chişinău, alţii rămăseseră acasă, la ţară şi norma nu era clară pentru ei.

Acum, noi am votat în primă lectură acest articol care prevede dreptul la vot al tinerilor şi le oferim posibilitatea să voteze indiferent, ori la locul de trai ori la locul de studii, şi asta înseamnă nu 6% cum a fost la referendum, ci înseamnă mult mai mult.

Realizator: Tinerii sunt evident motorul democratizării şi al integrării Republicii Moldova în Europa. Aici aş vrea să vă întreb, e un lucru pe care ar fi bine să-l înţelegem şi noi în România. În general, generaţiile dumneavoastră sunt destul de împărţite între cei procomunişti, cei anticomunişti. De unde aveţi această determinare în direcţia anticomunistă, din familie, aveţi o tradiţie? Pentru că bănuiesc că aţi fost şi dumneavoastră cât de cât îndoctrinat - nu? - în tinereţe. Cum aţi scăpat de aceste lucruri?

Mihai Ghimpu: Fiecare dintre noi a avut în viaţa sa două educaţii, una începând de acasă, de la mama, de la părinţi, a doua începând cu şcoala, fiincă grădiniţa în perioada aceea, când eram noi, nu existau. Şi sigur că pentru toţi cei care nu au avut educaţia potrivită de acasă, ideologii comuniste, începând cu pionier, comsomolist, a reuşit să-i ducă în direcţia pe care au dorit-o ei.

Cei care totuşi au avut educaţia de acasă le-a fost mai greu, fiindcă lucrurile auzite, lucrurile discutate în familie combăteau ceea ce auzeai la şcoală şi cum l-ai da, eu cred că totuşi un copil mai mult crede un părinte, un frate mai în vârstă decât un pedagog, cu atât mai mult că pedagogii erau puşi în situaţia să susţină sistemul sovietic, sistemul comunist de ocupaţie.

Eu am avut mare noroc, fiindcă sunt al cincilea copil în familia Toader şi Elena Ghimpu, fraţi care m-au ajutat să mă orientez în viaţă, dar toate au început mai devreme încă. Tata a fost pedagog până a veni "eliberarea" şi l-au concediat, lupta cu lichidarea analfabetismului.

Chiar la început de '40, un unchi a fost dus în Siberia şi împuşcat, pentru faptul că n-a dat căpăstrul armatei roşii. I s-a luat calul, dar nu a dat căpăstrul, şi eu primele clase le-am învăţat în casa mătuşii mele, care de durere şi de ură faţă de ocupanţi s-a ridicat pe clădirea sovietului sătesc, cum se spunea atunci, a dat jos drapelul şi a ridicat înapoi drapelul tricolor, şi i-au dat zece ani. Au dus-o şi pe ea în Siberia, şi de aia i-au confiscat casa, şi noi am învăţat primele clase în casa mătuşii mele.

Apoi sigur că un rol important a jucat fratele Gheorghe, cunoscut ca deţinut politic şi Simion Ghimpu şi toţi cei care erau mai în vârstă. La noi în casă tot timpul erau discuţii de felul acesta. Eu eram unul care trebuia să mai alerg prin beci cu un ulcior, să aducă un pahar de vin, să mai facă altceva, dar între timp urechea lucra. Eu prindeam toate discuţiile care aveau loc. În afară de părinţi...

Realizator: Ştiu că aţi avut un unchi literat. Alex Ştefănescu a venit cu critici literare aici în ziua limbii române şi spunea că faceţi parte dintr-o generaţie cu tradiţie mare în familia Ghimpu.

Mihai Ghimpu: Nu pot eu să spun, las să spună alţii.

Realizator: E unul dintre cei mai importanţi critici din România şi...

Mihai Ghimpu: Da.

Realizator: Am apreciat acest lucru.

Mihai Ghimpu: Îi mulţumesc foarte mult, dar, în general, eu fac parte din două neamuri foarte importante din satul meu de baştină, şi cred că nu numai o parte, Ghimpeştii, care suntem foarte mulţi, oameni care au fost gospodari, cu avere, care nu au acceptat niciodată comunismul, ocupaţia şi al doilea neam Urseşti, mama, rudele mamei sunt Ursu, aşa că eu de aia sunt..., merg ca un urs.

Aceste două nume de familie au fost fruntea satului şi au rămas într-o oarecare măsură, pentru că sângele, cum se spune, apă nu se face. Dar, în genere, satul meu, eu mă mândresc că este un sat - chiar am spus la o sărbătoare a satului - nu ne este ruşine că suntem cetăţeni ai acestui sat.

Nu avem niciun cetăţean care să fi lucrat în structurile GKB, în structurile de partid, fie ale republicii sau Uniunii Sovietice, un sat care şi-a căutat de treabă, răbdând, înghiţând şi aşteptând ziua libertăţii ca să poată să-şi spună durerea şi necazul.

În plus, vreau să spun că primele clase le-am făcut în Coloniţa, dar apoi am venit la Chişinău, la Şcoala nr. 1, actualul liceu Asachi, şi am avut neroc de pedagogi cu şcoală română.

Realizator: Deci important este profesorul la timpul cuvenit.

Mihai Ghimpu: Da, doi profesori, cum am spus, profesorul de acasă şi profesorul de la şcoală. Îmi amintesc cu câtă durere ne scoteau ei la acele parade de 1 Mai, de 9 Mai. Dumnezeu să-l ierte pe directorul Luca Mihail care, foarte fin, aşa, ne dădea de înţeles că să nu prea ridicăm..., să nu mergem aşa cu zâmbet...

Realizator: Cu tot sufletul.

Mihai Ghimpu: Cu tot sufletul. Ne spunea aşa "să fiţi atenţi, să nu prea vă ridicaţi picioarele ca să nu vă rupeţi pantalonii" - ţin minte aceste cuvinte. A fost un om, şi nu numai el, foarte mulţi! Chiar au vrut să închidă Şcoala nr. 1, să o ducă din centru, pentru că erau pretenţii de ce în centrul oraşului se află şcoala pentru moldoveni; s-au opus şi apoi l-au transferat la altă şcoală. Oricum, aici este foarte important acest mediu în care am crescut eu şi, nu în ultimul rând, cărţile pe care le-am citit.

Realizator: Aţi mai găsit cărţi româneşti, pentru că ştiu că în multe locuri s-au ars; ele au fost ascunse, cele care au mai rezistat. Nu? Cum a fost?

Mihai Ghimpu: În Republica Moldova eu am cumpărat doar o carte în grafia latină, nu-mi amintesc romanul, dar autorul Balzac. Am fost într-un sat, sub Ungheni... Cum rămăsese acolo rătăcită, prin '72 sau '73... Restul, toată literatura am cumpărat-o din Taşkent, Moscova, de prin toate oraşele în care exista magazinul "Drujba" - "Prietenie". Deci acolo se vindea, în afară de Republica Moldova, literatură românească. Pe Eminescu l-am cumpărat din Taşkent.

Realizator: Fenomenal, şi l-aţi citit în kirilică.

Mihai Ghimpu: Nu, în latină...

Realizator: În latină, l-aţi găsit totuşi acolo.

Mihai Ghimpu: Da.

Realizator: Şi cum ajunsese tocmai acolo?

Mihai Ghimpu: Aşa era politica comuniştilor, că ei sunt buni prieteni cu România, nu sunt împotrivă ca cetăţenii turkmeni, ucraineni, tadjici, bieloruşi să cunoască literatura română, dar...

Realizator: Nu românii din Basarabia.

Mihai Ghimpu: Nu românii din Basarabia.

Realizator: Domnule preşedinte, şcoala, profesorii, părinţii sunt absolut vitali în formarea unui caracter. Spuneţi-ne, ar fi foarte bine pentru a cunoaşte această parte, mulţi ascultători spun "dorim să cunoaştem mai multe despre Republica Moldova". Să începem cu dvs. după ce aţi terminat şcoala; ce aţi profesat, ce aţi fost?

Mihai Ghimpu: Amintiri nu prea plăcute. Ca orice copil, după şcoală am dorit să merg la actorie. Nu ca orice, ca foarte mulţi copii care îşi doresc să devină actori, regizori.

Realizator: Cine vă plăcea, cine a fost aşa un model, ca cine vroiaţi să ajungeţi?

Mihai Ghimpu: Eu nu aveam model atunci, când era începutul cinematografiei ruse, abia dezvoltarea. Eu am avut posibilitatea să cunosc mai mulţi regizori şi actori prin intermediul fratelui Simion care preda la institutul de atunci de arte, Academia de Arte de astăzi, şi îi vedeam cum veneau ţanţoşi, vorbeau aranjat şi au influenţat asupra mea lumea aceasta care...deseori venea fratele la discuţii că satul meu este aproape de Chişinău, dar ...

Realizator: Nu a fost să fie.

Mihai Ghimpu: Nu a fost să fie şi nu regret, fiindcă după aceasta am analizat şi mi-am zis că trebuie să devin jurist să fac dreptate. Tot un copil naiv să faci dreptate într-un stat ...

Realizator: ... dictatorial.

Mihai Ghimpu: Dictatorial, cu o ideologie comunistă, dar iată că a venit timpurile şi profesia pe care am învăţat-o m-a ajutat foarte mult. Chiar începând cu primii ani de perestroika lui Gorbaciov, eu am fost primul jurist care m-am încadrat în mişcarea de eliberare naţională, atunci se numea mişcarea democratică şi această profesie m-a ajutat să luptăm cu Comitetul Central care încercau să manipuleze că nu avem dreptul cutare, că nu trebuie să facem cutare şi eu pe urmă mă duceam şi le puneam pe masă.

În afară de aceasta, fiind politic, mai ales într-o perioadă de tranziţie de la un stat totalitar la unul democratic, profesia de jurist te ajută foarte mult. Pentru că tot e vorba de...se numeşte şi organ legislativ. E vorba de legi, legile stau la baza unui stat şi am avut perioade şi mai grele şi mai uşoare.

Când am dorit să devin judecător, nu am trecut la Comitetul Înalt de Partid, dar pe urmă fiind asesor popular am înlocuit doamnele care plecau în concediu de maternitate; oricum am lucrat judecător, avocat. Eram totuşi...eu am fost pentru ei, sau eram în perioada aceea, eram fratele lui Gheorghe Ghimpu. Şi era foarte greu şi la studii pentru mine şi după studii.

Realizator: O întrebare din partea Halecţiei din Chişnău, 23 de ani. Domnule preşedinte, spune Halecţia, dacă tinerii nu ar fi ieşit atunci în aprilie 2009, cum s-ar fi putut restabili această situaţie pe care o avem astăzi? Deci, aş traduce eu, ar mai fi putut să învingă partea democratică?

Mihai Ghimpu: Pe 29 iulie?

Realizator: Nu, pe 7 aprilie 2009.

Mihai Ghimpu: Nu, eu le-am mulţumit şi le mulţumesc şi astăzi pentru această acţiune acelora care au avut curajul de a ieşi, nu pentru a devasta, că devastarea clădirilor le-au făcut alţii, cei care au ieşit să-şi spună durerea împotriva comunismului aşa cum am ieşit noi în anii '88-'89. Tot am ieşit piaţă ca să ne spunem durerea. Ne-a încurajat. Dar oricum ...

Realizator:...procesul era ireversibil.

Mihai Ghimpu: Da, procesul era ireversibil, fiindcă votul de aur a jucat rolul. Şi cu 7 aprilie şi fără 7 aprilie, deputaţii Partidsului Liberal nici într-un caz nu ar fi votat.

Realizator: Alianţa în acest moment e în faţa unui alt test, un test foarte important: probabil în noiembrie vor fi, sau când bănuiţi că vor fi alegeri?

Mihai Ghimpu: Da în noiembrie.

Realizator: Tot tinerii vă întreabă - Am avut un interviu astăzi voi avea şi un interviu mâine cu cei care au fost în piaţă - dacă vreodată se va afla cine au fost cei care au devastat, au dat foc şi aşa mai departe? Se lucrează la aşa ceva, se tergiversează poate, nu ştiu, greu de spus. Ce credeţi?

Mihai Ghimpu: Se lucrează, Organele abilitate anchetează în continuare evenimentul de atunci. Dar de ce este greu? Fiindcă au ars multe documente. Comuniştii, văzând că au pierdut puterea şi trebuie să răspundă, au ars. Oricum, cei care au fost la conducere, conform legislaţiei în vigoare, trebuie să poarte răspunderea pentru faptul că au admis aceasta.

Că au ascuns ei cine au fost organizatorii...Nu, am analizat şi eu foarte mult, am privit şi imaginile şi am discutat cu multă lume. Greşeala, sau conştientă greşeală a fost că - chiar Voronin a confirmat aceasta - că noi am permis tinerilor să intre în aceste clădiri. Deja este o acţiune care se încadrează în prevederile codului penal. Este un bun al statului şi eşti obligat să-l aperi.

O să vedem. Deja avem dosare penale care au fost înaintate organelor de judecată ,dar şi aici vedeţi că se amână, se tărăgănează. Posibil că, chiar vorbeam aseară cu nişte colegi, că totuşi aceste dosare sunt legate de lupta politică.

Realizator: Cu siguranţă.

Mihai Ghimpu: Şi ei sunt cei care trebuie să ancheteze, unii, alţii să adopte decizia de pedeapsă.


Realizator: Sigur.


Mihai Ghimpu: Şi pentru ei nu-i simplu. Ei se gândesc...

Realizator: Poate că aşteaptă şi următoarele alegeri.

Mihai Ghimpu: Nu ei. Nu că poate aşteaptă. Dar ei se gândesc "Dar dacă la următoarele alegeri vin comuniştii, ce se întâmplă cu noi"?

Realizator: Sigur, aşa este.

Mihai Ghimpu: Eu într-o oarecare măsură vreau să spun că eu îi înţeleg pe ei. Nu e simplu.

Realizator: Da, corect.

Mihai Ghimpu: Dar oricum, dacă au ales calea aceasta, înseamnă că trebuie să respecte legea. Asta e.

Realizator: Ce ciudat. Fac o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat la noi în Piaţa Universităţii, în 13-15 iunie 90. Au trecut 20 de ani de-atunci şi halucinant a fost interviul pe care ni l-a acordat la Matinalul de week-end primul ministru de-atunci, Petre Roman.

Dacă atunci în 90 ni se spunea că tinerii au devastat, au dat foc arhivelor, iată ce coincidenţă ciudată. Ca şi aici, au ars arhivele, au intrat nişte tineri în clădiri. Astăzi, s-a spus clar că totul a fost o făcătură a serviciilor încă, mă rog, ataşate de zona comunistă. După 20 de ani s-a rostit numai de către primul ministru de atunci, oficial însă nici acum nu s-a clarificat nimic. Ce paralele tulburătoare. Cine ştie care-i adevărul. Interesant:

Mihai Ghimpu: Dacă are probe, atunci poţi răsturna ceea ce s-a spus până acuma.

Realizator: Greu. Foarte greu. Sigur.

Mihai Ghimpu: Dacă nu sunt probe...Şi eu, şi eu vreau totuşi ca adevărul să fie probat.

Realizator: Aşa este. Cu siguranţă.

Mihai Ghimpu: Cu declaraţii, oricare putem face.

Realizator: Domnule preşedinte, partea istorică, partea spirituală, sentimentală, este vitală în legătura cu România, în democratizarea Republicii Moldova în drumul său spre Uniunea Europeană. Dar şi partea economică este foarte importantă, vitală aş spune eu.


Şi din punctul ăsta de vedere cred că sunteţi o combinaţie, mă feresc de cuvântul perfect, dar foarte bună a dumneavoastră cu premierul Filat, pentru că pe de o parte aveţi o latură sentimentală şi istorică, pe de altă parte, o latură economică, asta neînsemnând că premierul Filat nu are partea sentimentală, iar dumneavoastră n-aţi avea o parte economică.

Dar într-un fel v-aţi specializat şi cred că este ideal acest lucru. În partea economică, însă, sunt foarte multe lucruri de făcut şi consolidarea acestei zone economice ar scădea glasul populiştilor, nu?

Mihai Ghimpu: Da, sunt de acord, dar consolidarea acestei zone depinde de stabilitatea politică.

Realizator: Cu siguranţă. Merg mână în mână.

Mihai Ghimpu: Dacă nu există o stabilitate politică, nu poţi să te ocupi de economie. Iată de ce eu de la bun început am venit cu o variantă, adoptarea unei noi constituţii până la 16 iunie.

Realizator: Care ar fi principalele modificări pe care le-aţi dori?

Mihai Ghimpu: Aici e mult de vorbit.

Realizator. Nu aşa. În două cuvinte.

Mihai Ghimpu: Foarte multe articole se bat cap în cap. Unele, vreo 30, trebuie ajustate la standardele, normele europene, altele completate.

Realizator: Sunteţi pe terenul dumneavoastră, aici, ca jurist.

Mihai Gimpu: Constituţia a fost adoptată în 1994. Sigur că ne-am orientat atunci. Am studiat Constituţia României, Franţei, fiindcă Constituţia României tot vine de la Constituţia Franţei, dar eram la început de democraţie şi de aia timpul ne arată că e nevoie de o nouă constituţie care, în primul rând, să pună punct acestor crize constituţionale pe care le avem noi, dar n-am avut susţinere.


Ce însemna atunci acea nouă constituţie? Însemna doar un singur referendum, alegerea preşedintelui republicii de către parlament cu 50 + 1 în perioada mandatului actualului parlament, aşa cum ne-am înţeles noi, echipa aceasta, să mergem înainte; apoi, după expirarea mandatului parlamentului alegeri parlamentare şi prezidenţiale şi revenirea la republică semiprezidenţială, adică alegeri direct de către popor a preşedintelui republicii.

În primul rând, n-am avut susţinerea Comisiei de la Veneţia, fiindcă ei au zis că nu poate fi prereferendum, modificări în constituţie... Totuşi la sfârşit au acceptat, dar am pierdut timp, şi astăzi referendumul a eşuat. E una să ai un referendum cu o nouă constituţie şi prin iunie, şi alta e să-l ai în septembrie. De aceea, vreau şi zic, iată această perioadă de criză de la 9 decembrie 2009 până acum în septembrie ne-a jucat şi festa în economia republicii, fiindcă investitorii, cu toate că noi avem o mică creştere, acum a început o mică creştere...

Libertatea pe care am oferit-o noi de monopolizare a economiei, pe care au realizat-o comuniştii fiind la guvernare, libertatea ca atare a început să dea rezultate, dar un an de zile de instabilitate politică înseamnă un an de impas a economiei, pentru că noi avem nevoie de investiţii.

În situaţia, în care statul nu are bani, cetăţenii nu au bani, deci trebuie să oferim condiţii favorabile celor care au bani. Ca piaţă nu suntem bună, la răscruce, în afara Uniunii Europene, dar iată că această instabilitate politică, şi acum încă eu sunt convins că unii aşteaptă să vadă cu ce o să se termine alegerile la toamnă. De aceea, partea economică este legată nemijlocit de politică.

Realizator: Vladimir din Chişinău, atât semnează, nu ştiu poate să le fie şi frică oamenilor - de ce nu? - vă întreabă dacă boicotul Rusiei nu a străns rândurile alianţei, dacă n-a fost totuşi un pas bun? Pentru că, iată, a fost un duş rece. V-a ajutat să strângeţi rândurile acest boicot, domnule preşedinte?

Mihai Ghimpu: Nu. Sigur că duşul rece întotdeauna te scutură...

Realizator: Întăreşte, sigur că da.

Mihai Ghimpu: Da. Înainte de a te întări te scutură, adică te pune să te gândeşti foarte bine ce s-a întâmplat. Eu cred că împreună şi noi, partidele politice componente ale Alianţei, şi alegătorii noştri care sprijină acest obiectiv asumat împreună, la 29 iulie, trebuie să ne unim rândurile şi să ducem la bun sfârşit programul pe care l-am asumat împreună, lichidarea sărăciei şi integrarea europeană.

Realizator: Europeană. Piaţa rusească totuşi pe alţi parametri, în alte raporturi ar putea fi recâştigată, repet, de pe o altă poziţie a Republicii Moldova, poate ar fi interesant şi aşa ceva, dar repet, schimbându-se totuşi raporturile, cu un anumit respect, cu o altă - nu? - raportare.

Mihai Ghimpu: Nu. Noi putem să recâştigăm, dar nu trebuie să depindem numai de piaţa Federaţiei Ruse. Noi trebuie să găsim alternative.

Realizator: Iată o deschidere spre China, în aceste zile, interesantă, spre Uniunea Europeană poate un plămân extraordinar de puternic prin intermediul României. Ar fi şi acestea direcţii?

Mihai Ghimpu: Hai să ne amintim embargoul impus încă în perioada guvernării lui Voronin! După această acţiune a Guvernului Federaţiei Ruse, România a devenit primul stat în exportul Republicii Moldova a mărfurilor şi produselor pe piaţa României. Deci, deja avem exemplu că există cale...

Realizator: Şi că funcţionează.

Mihai Ghimpu: ...prin România şi că funcţionează; prin România sigur că mai departe. Acum, unii dintre noi totuşi doresc această piaţă. De ce? Hai să o spunem sincer, unii produc vinurile calitativ. Când sunt săraci oamenii lucrul... bun e scump şi nu-l preferă, că nu au bani. De aceea, chiar însuşi cei de acolo solicită vin de calitatea aceasta.

Realizator: Şi pieţele importante nu doresc o astfel de producţie.

Mihai Ghimpu: Şi pieţele nu doresc această producţie. Acum trebuie să ne deprindem, să producem vin de calitate, să găsim alte pieţe, şi atunci când există o concurenţă, să avem concurenţă, adică Federaţia Rusă să ştie că acţiunile sale nu pot influenţa exportul mărfurilor pe piaţa lor, fiindcă noi avem alternativă.

Iată, să luăm un alt exemplu, nu prezintă Republica Moldova ceva important ca piaţă pentru Federaţia Rusă, nu! Dar deţine Federaţia Rusă primul loc la exportul produselor în Republica Moldova! Vedeţi cum stau lucrurile. Deci, noi acceptăm produse ruseşti, ale noastre nu pot ajunge pe piaţa Federaţiei Ruse.

Eu sper că o să vină ziua că, dacă n-o să înţeleagă cei care sunt acuma la conducere, o să vină o altă generaţie care să înţeleagă că Rusia trebuie să rămână Rusia, nu una care este un teasc, aşa, care.., hotărăşte ea cum trebuie să fie totul, doar o Rusie liberă, deschisă, în colaborare şi bune relaţii fie de piaţă sau politice cu toată lumea şi, în primul rând, cu acele republici care au fost parte componentă a statului sovietic în urma ocupaţiei.

Realizator: Dle preşedinte, până a ajunge la relaţiile directe cu România, o ultimă întrebare, mai mult sau mai puţin din plan economic. Această mai mică, să spunem, industrializare, la nivel de ultimă oră, a Republicii Moldova cred că poate fi, dintr-un punct de vedere, şi un avantaj.

În producţia de legume, în producţia de fructe, în producţia chiar de carne super tehnologizarea nu este cea mai fericită - conţin, toate aceste produse, E-uri. Şi eu am exemplul unei pieţe foarte interesante, este vorba de Muntenegru, care are o industrie extrem de mică, şi atunci au găsit o altă cheie: s-au declarat o ţară ecologică şi toate produsele lor sunt supernaturale şi cu această calitate sunt vândute la preţuri de patru, cinci sau şase ori mai mari decât nişte produse cu etichete frumoase, nu, cu supertehnologizări.

Poate ar fi aceasta o cheie extraordinară, dacă tot nu sunteţi foarte, foarte chimicalizaţi, să spunem.

De ce, Doamne ajută, să rămânem şi să învăţăm şi noi românii de la aceste produse bio. Sunt scumpe şi bune!

Mihai Ghimpu: Cam pe această cale dorim şi noi să mergem. Noi înţelegem că deşi este foarte mare piaţa europeană, ea este atât de...

Realizator: Suprasaturată de produse...

Mihai Ghimpu:...suprasaturată şi, ca să pătrundem mai uşor este producţia ecologică. La noi deja mulţi agenţi de-ai noştri autohtoni lucrează şi realizează şi ei produse ecologice pentru piaţa europeană.

Cred că aceasta este singura cale şi, în genere, eu cred că nu este departe ziua când şi Occidentul, şi Europa o să revină la viaţa din trecut, fiindcă şi aici acum vrem să mâncăm un curcan într-o lună, un miel într-o noapte. Nu-i sănătos! De acord, este calea cea mai bună.

Realizator: Dle preşedinte, data trecută, în mai, când am venit, am cunoscut la palatul premierului pe un român venit prin filiera Bruxellesului. Deci, iată că avem consilieri care, cu un strop mai mica noastră experienţă, sunt cu tot sufletul alături de fraţii noştri din Republica Moldova.

Iată că şi dvs. aţi urmat această cale şi nu pot decât să-l salut cu multă bucurie pe dl Dan Dungaciu. Se află alături de dvs de câtă vreme?

Mihai Ghimpu: De foarte mult timp.

Realizator: Da?

Mihai Ghimpu: Da, era prin corespondenţă la început.

Realizator: Bună dimineaţa, dle Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu: Bună dimineaţa.

Realizator: Şi acuma aţi hotărât că este util, că este momentul ca Dan Dungaciu să vă fie consilier. Cum s-a născut toată această colaborare?

Mihai Ghimpu: Dacă aţi observat în ultima perioadă eu am adus mai mulţi oameni utili Republicii Moldova în calitate de consilieri şi nu numai. Stau şi urmăresc, mă uit şi...., al doilea este Igor Munteanu, care este ambasador în SUA din partea noastră, Vlad Lupan consilieri, Victor Captariu.

Mă străduiesc ca toţi acei care au cunoştinţe profunde să-mi fie alături, pentru că este perioada de încercare, a doua încercare a noastră.

Realizator: Cunoştinţe, dar şi deschidere sufletească, pentru că doar tehnic nu faci nimic.

Mihai Ghimpu: Sigur, este obligatoriu.

Realizator: Dle Dungaciu, cum resimţiţi această perioadă? De câtă vreme sunteţi oficial consilierul dlui preşedinte?

Dan Dungaciu: Dacă spuneţi oficial perioada nu este foarte lungă, dar dacă spuneţi neoficial perioada sigur că este mult mai întinsă.

Contactul cu noua mea profesie nu a fost unul, nu a fost un şoc pentru că şi atmosfera îmi era cunoscută şi persoanele îmi erau cunoscute, deci adaptarea a mers destul de bine. Cum o simt, cum o resimt? Ca o experienţă unică, aş spune şi ca o şansă care am mulţumit atunci când a fost acordată. Este, trebuie să spun asta, este altceva decât ceea ce făceam, dar îmi aduc aminte că ultimul editorial pe care l-am publicat eu la Chişinău se numea "Şase luni decisive pentru Republica Moldova".

Era undeva prin iulie publicat. Şi atunci am înţeles această nouă atribuţie a mea ca un alt mod de a-mi asuma cele şase luni decisive pentru Republica Moldova. Încă mai cred că aceste şase luni sunt decisive şi parcursul Republicii Moldova depinde nemijlocit de ce s-a întânplat şi ce se va întâmpla după alegerile din noiembrie 2010.


Deci, în acest sens mi-am înţeles într-un fel noua sarcină care mi-a fost...şi noua şansă care mi-a fost acordată de preşedintele Ghimpu. Este enorm de mult de lucru la Chişinău şi sper ca cei care ne ascultă să înţeleagă asta şi să privească evoluţiile din Republica Moldova şi cu inteligenţă şi cu înţelegere şi cu capacitate de empatie, dacă vreţi, pentru că Republica Moldova trece într-o anumită măsură prin nişte faze prin care şi România a trecut la vremea ei, dar cu ceva vreme în urmă.

Realizator: Aici vroiam să vă întreb. Se spune că în fţa aceluiaşi tip de hop politic fiecare popor reacţionează altfel. Având experienţa din România, putem spune că suntem acelşi popor din punctul de vedere al reacţiilor politice?

Dan Dungaciu: Eu sper că o să devenim la fel din punct de vedere al realizărilor politice, nu numai a reacţiilor politice, şi aşa cum ţinta europeană a fost ţintă politică principală şi geopolitică pentru România, aşa încet, încet ea devine şi în Republica Moldova, şi eu le doresc tuturor cetăţenilor Republicii Moldova ca acest lucru să se îndeplinească cât mai repede, şi din scurta mea experienţă nemijlocită cu politicul în Republica Moldova am ferma garanţie că Alianta pentru Integrare Europeană cel puţin îşi asumă şi poate să îndeplinească această sarcină. Asta este misiunea ei, aşa îi spune şi numele şi sper că în continuare tot ea va fi cea care va gestiona orientarea Republicii Moldova pe viitor.

Realizator: Domnule preşedinte, sunteţî alături de români, românii care se simt cu sufletul aproape şi de o parte şi de cealaltă a Prutului - mesajele confirmă acest lucru - dar aş dori să avem alături şi reprezentanţi ai diverselor direcţii politice, pentru că nu...problema Basarabiei nu este o problemă politică pentru români, ci este o problemă de istorie, de suflet, de tradiţie. Îl salut pe Titus Corlăţean, a fost acum două zile la Chişinău şi aş vrea să avem câteva cuvinte în direct aici alături de preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Salutăm, domnule Corlăţean.

Titus Corlăţean: Bună ziua şi dvs. şi distinşilor invitaţi şi, bineînţeles, radioascultătorilor.

Realizator: Este o problemă foarte importantă Basarabia. Ştiu că v-aţi dedicat alături şi de domnul Dungaciu şi de mulţi alţi români ani buni şi aţi pus mult suflet în această direcţie.

Titus Corlăţean: Da, este adevărat şi este firesc, ca român în primul rând şi ca unul din responsabilii politici, nu chiar aşa de înaltă ierarhie, dar ca om care este foarte ataşat de acestă idee de identitate românească şi de traseul european, absolut firesc pentru fraţii noştri din Republica Moldova.

Realizator: Şi în Republica Moldova şi în România sunt, evident, frământări politice, dar sunt şi puncte importante ce nu pot fi puse în discuţie de o culoare politică. Problema Republicii Moldova cu singuranţă este o astfel de discuţie, şi în momentul susţinerii cred că vor fi diverse situaţii în care probabil vom vedea şi noi Parlamentul României trăgând în aceeaşi direcţie, măcar în problema Republicii Moldova. Nu, putem vedea oare aşa ceva?

Titus Corlăţean: Aţi folosit verbul la viitor. Eu cred că aţi văzut deja în mai multe situaţii poziţia Parlamentului României începând cu ceea ce a însemnat o ratificare extrem de rapidă a tratatului privind micul trafic de frontieră, o serie de declaraţii politice şi rezoluţii pe care le-am adoptat, implicarea noastră, prin comisiile de specialitate, în menţnerea presiunii şi lărgirea cercului de prieteni europeni, inclusiv la nivelul parlamentelor naţionale ale UE, ceea ce este extrem de important pentru ceea ce se întâmplă în clipa de faţă. Nu vă ascund că peste puţină vreme voi fi din nou la Bruxelles.

Sub preşedinţia semestrială a UE, de data asta Belgia, are loc clasica întâlnire a preşedinţilor de comisii de politică externă şi, ca de obicei, vă asigur că Republica Moldova nu va lipsi şi voi avea intervenţii inclusiv adresate Preşedinţiei UE.

Problema care se pune, şi ăsta a fost şi motivul prezenţei mele la Chişinău, dincolo de ceea ce înseamnă mesaje de suflet în emisiunea dumneavoastră şi cuvinte eventual politicoase, vorbim aici de realităţi politice şi interese pragmatice într-o Europă destul de complicată în perioadă de criză.

Or, ce s-a întâmplat la referendum, urmare a unei prestaţii care putea pe de parte să fie mult mai inteligentă, şi mai bună şi mai coerentă a Alianţei pentru Integrarea Europeană, poate eventual genera riscuri şi lăsa urme din partea unor parteneri europeni, din partea încrederii pe care aceştia o acordă în mod justificat, bineînţeles, pentru o formulă democratică şi proeuropeană de putere în Republica Moldova.

Problema care se pune este dacă din experienţa nefericită a referendumului, clasa politică - şi mă refer aicea atât la opoziţie, pentru că comuniştii au o responsabilitate foarte serioasă pentru ce s-a întâmplat, dar şi liderii politici aflaţi la guvernare, care trebuie să lase orgoliile personale şi să se concentreze în mod firesc pe priorităţile adevărate ale Republicii Moldova - au tras concluziile care se impun, pentru că altfel, vreau să vă spun un lucru, cu tot respectul foarte clar: acordul de asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeană trebuie menţinut la un ritm de negociere susţinut şi încheiat de finalul acestui an.

Ori, pentru asta e nevoie ca toate capitalele europene, chiar şi după ce s-a întâmplat duminică la referendum, să rămână în continuare implicate. Sunt multe alte lucruri de spus şi ăsta a fost motivul vizitei la Chişinău: discuţii foarte bune, cred eu, cu lideri politici şi din guvern, pentru ca Occidentul să rămână în continuare extrem de angajat, încă o dată, într-o perioadă în care uneori unele forţe politice din capitalele europene caută tot felul de pretexte pentru a se decupla de procesul european.

A se vedea ce s-a întâmplat în Franţa cu Sarkozy, cu reinventarea problemei romilor şi aşa mai departe. Deci, mesajele astea pe care le transmitem realmente cu cea mai mare prietenie, vizează necesitatea ca Alianţa pentru Integrare Eruopeană şi guvernul să lase deoparte eventualele ambiţii şi competiţii personale, pentru că mizele sunt atât de uriaşe, iar guvernarea trebuie să meargă realmente foarte bine în perioada scurtă rămasă până la alegerile anticipate.

Realizator: Lucruri extrem de improtante, puncte de vedere pragmatice. Ar fi extraordinar, dacă într-o ediţie dedicată aţi fi alături de noi în Matinalul de week-end cât de curând, domnule Titus Corlăţean.

Titus Corlăţean: Cu mare plăcere.

Realizator: Mulţumim tare mult încă o dată. Numai bine.

Titus Corlăţean: La revedere.

Realizator: Revenim în studio. Domnule preşedinte, într-adevăr strângerea rândurilor în faţa acestui examen, putem spune vital, şi domnul Dungaciu spunea că o reîntoarcere a comuniştilor ar duce - nu ştiu, asta o spun eu - poate cu zeci de ani în urmă, din punct de vedere al integrării europene, Republica Moldova.


Ar fi păcat, sperăm că se poate evita aşa ceva, nu, printr-o strângere a rândurilor şi încercarea acum de conştientiza, de a transmite populaţiei, poate, nu ştiu....Veţi avea, aşa, un program mult mai puternic de mers în teritoriu, poate de la om la om ,discuţii, nu ştiu, nu ştiu foarte bine cum se procedează aici, cum reacţionează populaţia. Domnule Dungaciu, poate ştiţi mai bine. Faţă de România, care credeţi că sunt metodele cele mai bune, cele din presă sau mersul pur şi simplu de la om la om? Cum credeţi că ar funcţiona mai bine aicea o discuţie, în Republica Moldova, cu potenţialii alegători?

Dan Dungaciu: Şi una şi alta.

Realizator: Şi una şi alta?

Dan Dungaciu: Toate trebuie să le folosim. Eu aş spune că înainte de a intra efectiv în campania electorală, mesajul pe care liderii Alianţei pentru Integrare Europeană l-au dat imediat după aflarea rezultatului referendumului a fost unul extrem de corect.

Toţi liderii, împreună, au apărut public şi au exprimat proiectul lor politic comun şi dorinţa de a menţine acest proiect politic comun. Să vă spun un lucru foarte important.

Noi suntem foarte conştienţi că percepţia, în afara Republicii Moldova, sau din afara Republicii Moldova, asupra referendumului este una relativ proastă. Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt sau riscă să fie atât de grave pe cât această percepţie le sugerează. Este evident că aici, în presa de la...presa europeană, sau chiar la Bruxelles, lumea nu are foarte multă răbdare sau foarte mult timp ca să deceleze mult mai atent..

Realizator: Şi informaţiile necesare. Sigur.

Dan Dungaciu: Şi informaţiile necesare. Dar pot să-i asigur pe cei care ne ascultă că există conştiinţa clară că acest referendum este, cum a spus domnul preşedinte, un duş rece, un duş rece care te trezeşte, te răcoreşte, dar îţi şi oferă posibilitatea să gândeşti niţel mai limpede la ce te aşteaptă.

Aşa că indiferent de percepţie, care am primit semnale aici şi de la Bruxelles şi de la Bucureşti, că n-a fost tocmai bună cred că Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) are capacitatea să pozitiveze această negativitate şi probabil că i-a fost necesară, în parcursul ei politic, un asemenea episod, repet, ca s-o trezează la realitate şi să-şi asume, să-şi conştientizeze realmente sarcina pe care o are, pentru că, probabil, unii dintre lideri, la un moment dat, au uitat de unitatea AIE şi fără această unitate nu se poate merge înainte.

Realizator: Poate că şi sperie discursul dvs., dle preşedinte. Sunteţi extrem de sincer, extrem de direct, aţi rostit cuvântul "România" cu tot sufletul, un lucru care până acum câţiva ani era de neconceput. Poate că multe persoane încă nu sunt pregătite să vadă atâta sinceritate.

Mihai Ghimpu: Alaltă seară, la emisiunea "Ora politică, ora preşedintelui" o doamnă a spus: dle preşedinte, dvs. sunteţi, într-adevăr, foarte sincer, cum spuneţi dvs., poate este mai bine să fiţi puţin mai şmecher...

Realizator: Aşa a fost obişnuită populaţia.

Mihai Ghimpu: Am zis: dna, şmecheri am avut şi avem, dar ce lăsăm pentru copiii noştri? Cum trebuie ei să-şi trăiască viaţa, prin minciună, manipulări sau prin adevăr, sinceritate, că aceasta ne uneşte pe noi.

Niciodată minciună sau manipulare! Este un câştig de moment. Societatea este sănătoasă atunci când are la bază adevărul, educaţia, munca cinstită şi alte valori. Vreau să spun..., dau un exemplu, nu credeţi că..., eu lucrurile le calculez, totul este calculat.

Iată, în '88, dacă n-am fi spus noi că limba noastră pe care o vorbim este limba română.., care ar fi fost situaţia limbii astăzi, dacă nu o spuneam noi atunci? S-a schimbat de atunci! Aşa e?

Realizator: Deci, cineva a avut un curaj nebun aproape atunci şi, cu toate acestea, aţi reuşit.

Mihai Ghimpu: Da, tot noi eram atunci! Şi s-a spus şi astăzi, liber se vorbeşte pe limba română. Mai sunt din ăştia care, aşa, zboară prin aer! Aşa şi această parte.

Realizator: Da.

Mihai Ghimpu: A început azi, peste 20 de ani o să fie altă situaţie. Lucrurile trebuiesc mişcate înainte. Nu poţi să laşi în continuare să crească minciuna ca aluatul. Este un risc, pierd azi, dar eu ştiu că o să câştig mâine.

Realizator: Pe termen lung.

Mihai Ghimpu: Pe termen lung.

Realizator: Alături de consilieri de foarte bună calitate este bine să ascultaţi, şi sunt convins că faceţi acest lucru, şi părerile, sugestiile analiştilor din zonă şi, cu acordul dvs., aş vrea să vorbim - ne apropiem de finalul acestei discuţii - şi cu dl Anatol Ţăranu. Bună dimineaţa, dle Anatol Ţăranu.

Anatol Ţăranu: Bună dimineaţa, bună dimineaţa românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Realizator: Aţi auzit ce ne-a spus dl preşedinte, dl Titus Corlăţeanu a fost alături de noi, dl Dan Dungaciu. Este clar că trebuiesc strânse rândurile Alianţei. Care este punctul dvs. de vedere? Ce se poate face pentru ca lucrurile să meargă spre democratizare, spre UE?

Anatol Ţăranu: S-a vorbit astăzi că rezultatul referendumului ar putea să servească şi neapărat va servi ca un duş rece pentru AIE şi lucrul acesta este absolut necesar, luând în considerare faptul că Republica Moldova virtiginos se apropie de alegeri parlamentare anticipate.

Aceste alegeri sunt un examen extrem de important în istoria Republicii Moldova. De aici, de la aceste alegeri, noi vom avea posibilitatea să mergem înainte, pe calea integrării europene sau să facem cale întoarsă.

Eu sunt aproape convins că moldovenilor le va ajunge luciditatea şi perseverenţa pentru ca să nu facă această cale întoarsă şi să înainteze spre integrarea europeană sau pe calea integrării europene cu toate problemele cu care noi astăzi ne confruntăm.

Dar este foarte important ca forţele politice democratice din Republica Moldova să facă un efort susţinut pentru ca să obţină acest succes atât de necesar pentru republica noastră la alegerile anticipate.

Din acest punct de vedere desigur că este nevoie ca toate pornirile egocentriste ale liderilor democraţi să fie lăsate la o parte şi partidele democratice să se concentreze pe o singură linie, pe linia atingerii unui succes electoral major.

Realizator: Domnule Anatol Ţăranu, lucruri importante vor trebui probabil rostite cât de des până în această perioadă a alegerilor. Poate veţi fi şi altă dată alături de noi cu mici pilule, pentru că o părere de la faţa locului avizată este foarte importantă. Când mai veniţi în România?

Mihai Ghimpu: Eu permanent sunt acasă.

Realizator: Foarte frumos. Care sunt, să spunem, planurile, considerând că - Doamne ajută! - alianţa va câştiga? Cum credeţi că ar trebui făcuţi următorii paşi în 2011?

Mihai Ghimpu: Noi avem un program, pe care ni l-am asumat, alianţa, aceste patru partide. El rămâne în vigoare. Nu trebuie să inventăm din nou. Noi trebuie să mergem cu acest program împreună, fiecare în parte, dar cu acelaşi program să venim.

Ar fi de dorit să avem nu numai 50 + 1 majoritatea parlamentară, dar şi 61 de mandate, întrucât referendumul a eşuat şi e nevoie să revenit la alegerea preşedintelui prin votul deputaţilor, şi dacă vom avea şi acest noroc, să avem 61 de mandate, să fie ales şi preşedintele, şi pentru patru ani de zile să lucrăm, să muncim pentru binele cetăţenilor, pentru o aprofundare a relaţiilor cu ţările membre UE şi cel mai important realizarea obiectivului de integrare europeană. Pentru aceasta este nevoie de foarte multă muncă, de reforme, din păcate, pe alocuri nepopulare, dar...

Realizator: Necesare.

Mihai Ghimpu: ...necesare, da.

Realizator: Preşedintele va fi cu siguranţă din cadrul alianţei.

Mihai Ghimpu: Nici nu se discută.

Realizator: Nu se pune problema.

Mihai Ghimpu: Nu se pune, nu...

Realizator: Aici sunteţi de acord în cadrul alianţei, fără nici o problemă.

Mhai Ghimpu: Da, cum să vă zic eu. Vedeţi,... alianţa înseamnă o echipă. Suntem diferiţi, dar ne uneşte obiectivul asumat şi oricum... probleme apar între noi - da?

Realizator: Natural

Mihai Ghimpu: Natural. Închipuiţi-vă că mai vine unul care mai aderă la aceasta; încă o problemă. Ne trebuie nouă o problemă în plus? Cred că nu.

Realizator: Corect. Cu tactul necesar, cu o echipă de consilieri excelentă alături, cu analişti politici de calitate, să dea Dumnezeu ca totul să meargă bine în alianţă.

Mihai Ghimpu: Şi cu sprijinul...

Realizator: Populaţiei...

Mihai Ghimpu: ...populaţiei şi a României, vă mulţumim tuturor celor care ne ajutaţi, ne sprijiniţi! Este foarte important pentru noi acest sprijin, fiindcă doar împreună am existat, existăm şi vom exista pe acest pământ, pe care ni l-a dat Dumnezeu nouă, românilor.

Realizator: Mulţumim, domnule preşedinte!

Mihai Ghimpu: O zi bună tuturor!