LIVE VIDEO: Premierul Florin Cițu, declarații despre proiectul de buget

VIDEO: Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 10 februarie

TEXT (transcriere, RADOR)

Declaraţii ale premierului Florin Cîţu după şedinţa de guvern

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 februarie, ora 16:21) - Realizator: Premierul Florin Cîţu face declaraţii la finalul şedinţei de guvern. Să-l ascultăm.

Florin Cîţu: Bună ziua. În primul rând aş vrea să fac un anunţ despre sprijinul pe care îl acordăm /.../ Moldova în efortul de combatere a pandemiei COVID-19. /.../ urmare a vizitei preşedintelui României în Republica Moldova şi implicit a deciziilor luate şi activării de către Republica Moldova a mecanismului european de protecţie civilă în data de 4 februarie 2021 Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgenţă cu titlu gratuit pentru autorităţile din Republica Moldova. Delegaţia României participantă la misiune va fi formată din reprentanţi ai IGSU, din opt persoane, iar transportul se va asigura în perioada 11-13 februarie 2021, iar ajutorul umanitar în primă fază va consta în echipamente de protecţie medicală, respectiv /1,5/ milioane măşti chirurgicale, 100 de mii de măşti FFP3, 100 de mii de combinezoane, 100 de mii de mănuşi nesterile. Suma materialelor ce urmează a fi donată este aproximativ 11 milioane de lei. Aceasta este prima parte. 11 milioane de lei.

În şedinţa de guvern de astăzi am avut discuţii despre ordonanţa de urgenţă pe care am anunţat-o, cu măsurile pe care vrem să le luăm pentru a reduce din cheltuielile structurale. Ordonanţa de urgenţă este încă în avizare, deci astăzi a fost în primă lectură. Sunt câteva lucruri pe care aş vrea să vi le spun despre aceste măsuri, de ce a fost important să luăm aceste măsuri. Ştiţi foarte bine, a fost /indexarea/, vorbim despre un punct de pensie care a fost modificat în modul în care creştea punctul de pensie în perioada PSD, din motive electorale a fost modificat... pus în septembrie. Rectificăm, corectăm această problemă şi va creşte punctul de pensie de la 1 ianuarie 2022 aşa cum a fost şi până acum. Trebuie să fie foarte clar că anul acesta punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare decât a fost punctul de pensie mediu anul trecut, de aproape 1.280 /.../, în jur de 1.300, să spunem, dar mult mai mic decât este anul acesta. Anul trecut sau anul acesta de fapt... efortul suplimentar prin creşterea pensiilor anul acesta, la acest punct de pensie la 1.442 efectul suplimentar este deja de opt miliarde de lei. Deci deja am început bugetul cu opt miliarde de lei în plus, deci 19,2 miliarde de lei mai mult decât în 2019. Deci în 2020 şi 2021 efortul cu /.../ pensiilor este de 19,2 miliarde de lei şi vorbim aici de o criză economică fără precedent în 2020 şi o perioadă de revenire în 2021. Mai mult, avem în ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, cât şi cele cu salariile, ştiţi foarte bine că s-au dublat în perioada de guvernare PSD. A /pornit/ de la 56 de miliarde de lei la finalul lui 2016 şi au ajuns la 110 miliarde de lei la finalul lui 2020. Este nevoie de măsuri structurale şi am anunţat câteva dintre acestea. Ştiţi foarte bine că evoluţia economiei României, din păcate, este sub lupa investitorilor străini, /sub lupa/ agenţiilor de rating şi datorită sau din cauza măsurilor luate de PSD în perioada 2017-2019 România este singura ţară din Uniunea Europeană care este în procedură de deficit excesiv.

În criza din 2008, majoritatea ţărilor din UE sau o mare parte din ele erau în procedură de deficit excesiv. Astăzi, România este singura țară. Mai mult, în 2021 majoritatea ţărilor din UE vor reduce deficitul aproape de 6%, un efort mult mai mare. Deci, şi noi trebuie să ne facem partea și mai ales că suntem singura ţară care este în procedură de deficit excesiv. Cred că trebuie să lsăm ipocrizia de-o parte şi trebuie să ne dăm seama că așa nu se mai poate şi nu putem să mergem mai departe. Vorbim de cheltuieli care nu pot fi susținute de această economie, cheltuieli care au fost crescute din pix în ultimii patru ani de zile și care, bineînțeles, nu sunt tăiate, dar sunt plafonate, pentru a putea merge mai departe. Am spus Comisiei Europene, am spus agenţiei de rating, am spus tuturor investitorilor că în 2021 vom recalibra finanţele României și vom începe cu o creștere a veniturilor, care anul acesta este de aproape 13% față de anul trecut și o plafonare a cheltuielilor. Cheltuielile cresc cu doar 5%, în condiţiile în care PIB-ul nominal este estimat să crească doar cu 7%. Încercăm în aceste condiţii să menţinem lucrurile sub control. În ceea ce priveşte voucherile de vacanță, pentru că am văzut această discuţie în spaţiul public. Pe lângă faptul că sunt văzute ca un spor, venit suplimentar. În România, astăzi, au fost prelungite voucherile de vacanță emise în 2019 și cele din 2020, ceea ce înseamnă că în economie sunt în valoare aproape 2,4 miliarde de lei vouchere de vacanță care nu au fost folosite, pentru că, ştiţi foarte bine, pe de-o parte industria ne spune că anul trecut a fost închisă, deci nu puteau să fie folosite voucherile de vacanță, pe de altă parte este nevoie, deci le-am dat voie, sunt folosite anul acesta, deja sunt în circulație 2,4 miliarde de lei în valoare de vouchere de vacanță. De aceea, voucherele de vacanță care ar fi trebuit să fie emise anul acesta, vor fi emise anul viitor şi avem această economie la buget. Un alt subiect care a fost dezbătut şi este în ordonanţa de urgență, este vorba despre acea gratuitate introdusă de PSD în 2017 pentru transportul pentru studenți. Se modifică și se revine la 50%. Eu nu văd aici un capăt de ţară şi m-am uitat şi la ce se întâmplă în restul Europei. Şi /.../ să dau exemple, câteva exemple, ţări dezvoltate, ţări cu putere financiară mai mare. Austria, studenţii au o reducere de 60%, iar dacă aceştia călătoresc în grup, adulţii, însoţitorii călătoresc gratuit.

Florin Cîțu: ...adulţii, însoţitorii călătoresc gratuit. Elevii și ucenicii au gratuitate în schimbul unei taxe de /19,60/ euro pe an. Belgia, studenții au până la 50% reducere, putând să aleagă dintr-o gamă largă de oferte. Există și carduri pe care în schimbul a 50 de euro pot avea 10 călătorii pe orice distanță. Bulgaria, studenții până în 26 de ani au 50% reducere. Cehia, elevii și studenții între 18 și 26 de ani au reducere de 75%. Croația, studenții au reducere de 50% la un număr nelimitat de călătorii. Estonia, studenții au reducere de 30%. Finlanda, 30% reducere. Studenții și elevii au reducere în Franța de 5% la transportul feroviar. Deci, Grecia, nu există reduceri generale. Irlanda, reducerile variază între 40% și 50%. Italia, tinerii până în 30 de ani, deci nu doar studenții, beneficiază de o reducere între 30% și 50%. Lituania, studenții lituanieni sau din oricare alt stat al Uniunii Europene, precum și elevii, au reducere de 50%. Luxemburg, studenții până la 30 de ani se bucură de transport feroviar gratuit. Deci Luxemburg este țara unde avem transport gratuit. Polonia, studenții până în 26 de ani și doctoranzii până în 35 de ani au reducere 51%, Portugalia, reducere 25%, Slovenia, până în 26 de ani, 30%, Spania au reducere de 20% şi Suedia, reduceri la clasa a doua și oferte speciale de tip last minute. În Regatul Unit/UK, contra unei sume de 30 de lire poate fi /achiziționat/ un card în baza căruia tinerii între 16 și 25 de ani au reduceri de 33%. Ungaria, studenții au reducere de 50%. România era țara care era în afara sistemului, deci era un sistem diferit. Toate celelalte țări, țări mult mai dezvoltate, nu ofereau această gratuitate. Acestea au fost lucrurile discutate astăzi în ședința de guvern. Dar, așa cum am promis, vom pune în dezbatere publică bugetul pentru 2021. O să fie dezbatere publică în seara aceasta ori dimineață. Și aș vrea să vă dau câteva repere de unde am pornit construcția bugetului. Știți foarte bine, creșterea economică este estimată pentru 2021 la 4,3%, este estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, cu un PIB nominal intern brut de 1.116 miliarde lei. Și aici aș vrea să fim foarte atenți. Acest PIB, de 1.116 miliarde de lei este cam la fel cu cel de anul trecut, este cu 7% mai mare decât cel de anul trecut și similar cu cel din 2019. Deci avem trei ani la rând în care PIB-ul nominal a fost aproape constant. În această perioadă, așa cum am spus, cheltuielile au crescut foarte mult. Deficitul bugetar pe care îl estimăm este în jur de 7 virgulă unu patru, unu cinci, unu şase, vom vedea.ahincu/ilapadat
Aici încă calculăm exact, să vedem care va fi finală, dar aici ne vom opri. Iar ajustarea deficitului, şi aici este foarte important, acest deficit de 7,1 -7,6 să spunem, că aum este este acolo şi sper să rămână acolo, duce la un deficit ESA, și aici este deficitul pe care ne evaluează CE, pe care ne evaluează agențiile de rating și partenerii internaționali, de aproape 102% din PIB, ceea ce înseamnă că anul trecut am avut deficit ESA de 9,1. Ajustarea este mai mică, mai puțină de un procent. Să știți că cei de la Comisie nu sunt foarte fericiți cu această ajustarea și va trebui să-i convingem că suntem credibili şi de aceea venim cu programul pentru..., bugetul pentru 2022, pentru a arăta că suntem credibili şi că avem reforme şi în anul următor.
Revenirea la 3% se face, este aproape de 3%, vom reveni pe cash sub 3% și pe ESA în 2024 și pot să vă spun pentru 2022 este un deficit de 5,84 pe cash, 6,36 pe ESA, 4,37 pe cash în 2023 și 4,68 pe ESA tot în 2023 și în 2024, 3,89% din PIB pe cash și 2,9 pe ESA. Deci este un program de patru ani de a stabiliza finanțele publice și de a reveni la un deficit sub 3%. Veniturile anul acesta, am spus, că vor avea o creștere de 13% aproape față de anul trecut, ceea ce înseamnă 32,68% din PIB, dar, aici, atenție, sunt o mare parte din veniturile pe care noi le-am amânat anul trecut prin măsuri fiscale. Le vom încasă anul acesta. Sunt companii care au avut veniturile reeşalonate şi le vom încasat în acest an.
Aș vrea să mai vorbesc puțin de investiții, pentru că, așa cum am promis, este un an al reformelor, dar şi un an în care se conțină investițiile și chiar vor crește. Investițiile în anul trecut, execuția bugetară a fost cu 10 miliarde mai mare decât în 2019, 53 de milioane, 53,2 miliarde și cu un alt principiu pe ca l-am respectat anul trecut, aproape l-am respectat, am vrut ca jumătate din aceste investiții să fie făcute pe fonduri europene, jumătate de la buget. Au fost 46% făcute din fonduri europene. Continuăm în aceeași direcție și în 2021. Investițiile vor crește la aproape 61 de miliarde de lei față de anul trecut și aceeași componență; vom avea un procent mai mare, eu sper mai mare de 50%, aproape 60% să fie din fonduri europene și 40% de la buget. Este ceea ce vom încerca să facem în fiecare an, să ducem aceste investiții pe fonduri europene./pvelisar
Proiectul de buget este construit în jurul acestui principiu: creştem investiţiile, punem, stopăm cheltuielile structurale şi prin reforme anul acesta vom încerca să le reducem, eliminăm risipa banului public, aşa cum am spus de fiecare dată şi miniştrii au acest mandat de a începe reforma şi de a reduce cheltuirea banului public şi, bineînţeles, la sănătate vom continua acele programe şi în 2021 şi mai apare o cheltuială suplimentară, vaccinul. Şi aceşti bani sunt acolo puşi în campania de vaccinare şi plata vaccinului. Veţi vedea detaliile pe ministere /.../ în aceste zile. Repet, este forma de buget în acest moment, este forma care intră în dezbatere publică, /.../ o să fie aprobat săptămâna viitoare. Şi aş încheia prin a spune că nu există nici o divergenţă în coaliţia de guvernare pe tema bugetului, toţi vrem bani mai mulţi la buget, bineînţeles. Dar eu aş /.../ lucrurile altfel: 7% din PIB este un deficit foarte mare, foarte mare. Asta înseamnă că politica fiscală este stimulativă în continuare. Şi este bine să fie aşa, pentru că economia este sub potenţial. Va rămâne stimulativă, cred eu, până în 2023, când Comisia de strategie şi prognoze /va/spune că PIB-ul va fi... /.../ va fi peste PIB-ul /potenţial/, deci creşterea PIB-ului va fi peste creşterea PIB potenţial şi atunci e normal ca politica fiscală să nu mai fie stimulativă. Păstrăm ceea ce a recomandat şi Comisia Europeană, ceea ce au recomandat şi alte instituţii internaţionale, să nu apăsăm prea tare pe frână în acest an, dar totuşi, nu putem să fim iarăşi oaia neagră a Europei. Suntem singura ţară cu deficit excesiv moştenit de la PSD, am avut şi o criză anul trecut, dar vom începe reducerea şi vom reveni sub 3% în 2024. Este un plan credibil pe care îl vom implementa în următorii patru ani de zile. Dacă sunt întrebări.
Reporter: Cătălina Mănoiu, Realitatea PLUS. Domnule premier, cum i-aţi convins pe miniştrii USR să susţină acest proiect? Ce argumente aţi avut?
Florin Cîţu: Nu a trebuit să susţin în nici un fel. Miniştrii USR au venit cu propuneri /.../ de buget, eu le-am cerut doar /astăzi/ în şedinţa de guvern ca proiectele de investiţii din buget să fie corelate cu programul de guvernare. Asta este ceea ce am cerut astăzi în şedinţa de guvern. În rest nu au fost alte divergenţe pe buget. Repet, da, toţi vrem mai mulţi bani pentru investiţii şi e greu să faci reformă, eu înţeleg acest lucru. Dar acest mandat este, din primul moment am spus că este un mandat al reformei şi al investiţiilor, merg mână în mână. Dacă vrei să ai bani de investiţii, trebuie să faci reformă.
Reporter: Şi sporurile... O singură întrebare, vă rog. Sporurile pentru angajaţii din prefecturi de 30%...
Florin Cîţu: Sunt şi acestea în ordonanţă... Sunt şi sporurile în ordonanţă.
Reporter: Sporul de calculator, dar alte sporuri au fost eliminate?
Florin Cîţu: În ordonanţă nu vor fi incluse sporurile şi indemnizaţia de hrană

Florin Cîţu: În ordonanţă nu vor fi incluse sporurile şi indemnizaţia de hrană. Decizia pe sporuri şi pe indemnizaţia de hrană, după discuţiile în coaliţia politică şi cu juriştii a fost mai bine să mergem în parlament ca să nu fie o problemă să fie atacate şi apoi să nu poată să meargă mai departe. Deci sporurile şi indemnizaţia de hrană vor merge în parlament. În ordonanţa de urgenţă sunt voucherele şi punctul de pensie şi sporuri pentru prefecturi. Da.
Loredana Diacu: Bună seara! Loredana Diacu, Epoch Times. Domnule premier, ne așteptăm la restricții bugetare. Sunt companii de stat, instituții care vor trebui să strângă cureaua. Cum se va asigura guvernul că strânsul curelei nu se va face pe spezele cetățenilor, în sensul în care ce garanții avem că nu vor fi companii sau instituții care vor da afară oamenii competenți şi vor păstra pilele, vedem cazul prezentat de Recorder, sau că nu vom asista la măriri de tarife pentru ca unele companii să își asigure necesarul financiar?
Florin Cîţu: În primul rând, prin mărurile pe care le luăm, mai mulți bani rămân în sectorul privat, rămân la companii, rămân la cetăţeni prin aceste măsuri. Am spus din primul moment că nu vom crește taxele și nu vom crește taxele. Deci, este o linie roșie pe care nu o vom trece, nu vom crește taxele, asta înseamnă că nu vor fi afectați cetățenii și nu vor fi afectate companiile private. Este un an în care estimăm creșterea economică, deci eu nu văd chiar așa rău lucrurile, să ai /.../ de creştere economică cu 4% și un deficit de 7% înseamnă tot un stimul puternic în economie. Reforma companiilor de stat acum vom vedea, nu poţi să te asiguri cine va pleca și cine nu va pleca, dar aici fiecare plan de restructurare va fi aprobat, vom vedea când va fi prezentat. Sunt companii cu pierderi de ani de zile și este momentul să luăm o decizie. Nu putem să creștem în fiecare an subvențiile și vă dau exemple. Subvențiile astăzi sunt aproape de patru ori mai mari sau duble față de cât erau în 2017. Şi dacă ne uităm de ce au crescut aceste subvenţii, au crescut doar pentru că au crescut salariile. Şi eu vă întreb pe dumneavoastră și îi întreb pe toți românii. Cheltuielile cu salariile s-au dublat în patru ani de zile. Aţi simțit că performanța funcționarilor publici s-a dublat? Dacă este da, atunci mergem mai departe, dacă nu, trebuie să luăm măsuri.
Reporter: Şi vorbind, încă o întrebare dacă permiteţi, austeritate bugetară.
Florin Cîţu: Nu aș folosi... eu vreau să vorbesc, nu există austeritate. Când ai deficit de 7% din PIB, nu ai cum să ai austeritatea bugetară. Injectăm bani în economie, investițiile sunt mai mari, nici un venit nu este redus, veniturile sunt la fel ca anul trecut, nu scade nici un venit. Oamenii încasează la fel. Deşi în sectorul privat anul trecut oamenii au stat în șomaj tehnic, sectorul bugetar nu a avut nimic de suferit, nu a scăzut nimic până acum.
Reporter: Vorbind atunci de injectarea banilor în economie. În economie ar putea intra probabil miliarde de euro, dacă s-ar reduce sau s-ar elimina contrabanda vămii. Știţi, foarte bine, că scannerele din vămi nu funcționează. Avem 15 scannere achiziționate în urmă cu mai bine de un deceniu. Pe vremea când erați ministrul de finanțe spuneați că nici unul nu a funcționat și că singurul care a fost funcțional a intrat, culmea, un tir peste el.
Florin Cîţu: Da.
Reporter: Se pierd între timp banii, aşa cum remarca recent într-un articol din Europa Liberă jurnalistul Cristian Andrei. Aș vrea să vă întreb dacă în anul acesta aveți în plan măsuri pentru reglarea situației sau dacă veți aloca bani pentru achiziționarea de scannere și pentru mentenanță?
Florin Cîţu: Da. Pe de-o parte, sunt mai multe planuri în ceea ce privește reforma ANAF și reforma ANAF este una dintre reformele incluse în Planul Național de Reconstrucție și Reziliență. Deci, sunt patru reforme. Reforma ANAF este una dintre ele și da, anul acesta sunt bani pentru investiții în ceea ce priveşte ANAF, digitalizare și achiziția de echipamente.
Reporter: Mulţumesc.
Silvian Trandafir: Silvian Trandafir, Metropola TV. Domnule ministru, ați tot vorbit de cheltuieli introduse de PSD în buget, pe care doriți să le rectificați. Studenții sunt vizați, bugetarii sunt vizați, însă nu vorbiţi nimic despre parlamentari. Ei renunță la ceva anul ăsta sau...?

(2) RADOR: Declaraţii ale premierului Florin Cîţu după şedinţa de guvern (6)

Reporter: Ei renunță la ceva anul acesta sau...?
Florin Cîțu: Da. Au avut salariile înghețate și anul trecut. Am fost primul ministru care a înghețat salariile demnitarilor anul trecut și le au și anul acesta înghețate. Dacă mai sunt și alte privilegii pe care le au parlamentarii /.../, discuţii politice. Eu ştiu că...
Reporter: Păi nu vorbiți de pensii.
Florin Cîțu: ....pensii speciale. Eu știu că este o decizie politică și aceasta se va lua în Parlamentul României prin lege.
Reporter: Marga Nițu, Aleph News. Domnule prim-ministru, vorbeați de investiții de 61 de miliarde...
Florin Cîțu: Da, 60,8. Aproape 61.
Reporter: Vă rog să precizați câteva domenii majore sau proiecte majore către care vor merge aceste investiții.
Florin Cîțu: /.../ le veți vedea în detaliu în bugetul care va fi prezentat. Dar eu vreau să spun că prioritatea, și este în buget și au sumele acolo alocate, autostrada Sibiu-Pitești. Este acolo. M-am asigurat că este proiectul acolo, că banii sunt acolo. Sunt iarăși aproape două miliarde cred, din ce am văzut, pentru modernizarea căilor ferate. Deci sunt bani, sunt priorități. Tot ce am cerut de la miniștri astăzi e să facem o corelare cu programul de guvernare și aștept această listă de la miniștri.
Reporter: Ce sume vor merge la Ministerul Economiei pentru relansarea economică, și mă refer aici strict punctual, de fapt, la domeniul HoReCa? Ce mesaj aveți pentru reprezentanții HoReCa?
Florin Cîțu: Aștept forma finală a ordonanței de la Ministerul Economiei și atunci vom vedea exact criteriile, pentru că se lucrează la criteriile prin care vor fi alocate aceste sume. Și vom vedea atunci suma exactă.
Reporter: Bună ziua! Luiza Gireadă de la TVR. În primul rând, spuneți-mi ce se întâmplă cu sporurile dacă prin această ordonanță sunt plafonate, adică înghețate la nivelul de anul trecut sporurile sau se vor modifica doar prin lege în Parlament și când se va întâmpla acest lucru.
Florin Cîțu: Exact. Se vor modifica prin lege în Parlament, vor fi depuse amendamente, din ce înțeleg, la ordonanța pe care am aprobat-o la sfârșitul anului trecut. Și acolo vor fi puse aceste amendamete în ceea ce privește sporurile și indemnizația de hrană.
Reporter: La dezbaterea bugetului?
Florin Cîţu: Nu, nu. Anul trecut am aprobat o ordonanţă prin care am îngheţat salariile demnitarilor /.../. Și acolo, acea ordonanță, cred că 226, înțeleg că acolo a fost o decizie politică să fie introduse aceste amendamente.
Reporter: Și voiam să vă întreb în privința pensiilor. Anul viitor va fi o creștere, la 1 ianuarie 2022, cât de mare va fi?
Florin Cîţu: Revenind la legislația care spunea că pensiile cresc anual, cu rata inflației, transparent, rata inflației și 50% din creșterea reală a salariului /.../.
Reporter: În privința transportului studenților pe calea fearată, Ludovic Orban spunea ceva mai devreme că vor fi totuși gratuite deplasările de acasă la facultate și înapoi.
Florin Cîţu: Ne uităm și la această variantă. Am avut o discuție și cu domnul președinte. Sunt mai multe variante la care ne uităm, dar eu am citit ceea ce vedem în Uniunea Europeană. Și România este cam singura țară care a dat gratuități studenților./ahincu/ilapadat
Aţi văzut, majoritatea au o reducere de 50%, 60%, 30%, 20%... Deci am fi noi cei mai generoşi, deşi nu suntem cei mai bogaţi.
Reporter (Marina Cioacă - România TV): Cum explicaţi faptul că anul trecut, în timpul guvernării liberale şi în plină pandemie, s-au angajat 14.000 de noi bugetari, care au primit şi ei sporuri, vouchere de vacanţă...?
Florin Cîţu: Am cerut să se verifice această informaţie. Nu aveau cum să fie angajaţi 14.000 de bugetari anul trecut, pentru că cheltuielile cu salariile nu au crescut, în sensul să explice această creştere. Aş vrea să verificăm această informaţie, înainte s-o mai aruncăm în spaţiul public.
Reporter: Şi referitor la sporuri? Am înţeles că le veţi plafona, dar de ce nu le eliminaţi direct?
Florin Cîţu: Repet, decizia va fi în Parlamentul României, dar anul acesta va fi o... legea salarizării va fi din nou rediscutată. Pentru că în momentul când a apărut legea salarizării, principiul de la care a pornit a fost acela că elimină inechităţi, iar preşedintele României va avea cel mai mare salariu. De atunci au apărut foarte multe excepţii şi nu se mai respectă acest principiu. Şi sporurile reprezintă una dintre excepţii. Vom reveni asupra lor prin legea salarizării.
Reporter (Larisa Bernaschi, ANT1): Domnule premier, elevii vor fi afectaţi de aceste reduceri, în sensul în care transportul pentru elevi ar putea să fie...?
Florin Cîţu: Nu, nu. E vorba despre studenţi.
Reporter: Deci doar studenţii şi doar pentru călătoriile cu trenul.
Florin Cîţu: Unde aveau gratuitate, da.
Reporter: Am înţeles. Cât înseamnă pentru economia românească aceste reduceri pe care le discutaţi în această perioadă? Unde am ajunge? Adică cât de mult reuşeşte statul să economisească prin aceste plafonări şi reduceri de cheltuieli?
Florin Cîţu: În acest moment, prin această ordonanţă, aproape 3,3 miliarde de lei rămân în sectorul privat, rămân la companii şi la persoane fizice.
Reporter: Adică aici ne referim la plafonarea pensiilor, la...
Florin Cîţu: Da, sunt 3,3 miliarde de lei care acum pot fi cheltuiţi de persoane din sectorul privat şi nu mai trebuie să fie redistribuiţi de Ministerul Finanţelor prin buget. Deci este un beneficiu pentru economie; aceşti bani rămân la dispoziţia românilor, să facă cu ei ce vor.
Reporter: Miniştrii USR şi UDMR astăzi au primit, o parte dintre ei, proiectul de buget pentru anul acesta şi sunt nemulţumiţi. Au anunţat chiar că nu vor vota şi nu vor susţine un astfel de proiect în parlament. Aş vrea să vă întreb dacă aţi avut vreo discuţie cu dânşii şi unde s-au cerut bani mai mulţi şi nu aţi putut să daţi.
Florin Cîţu: Nu am avut. Bineînţeles că s-au cerut bani mai mulţi peste tot - asta este o altă discuţie. Dar nu am avut această discuţie cu niciun fel de... şi nu am auzit despre discuţii că nu s-ar vota bugetul. În primul rând, ştiţi foarte bine că procedura este /aşa/: în guvern se aprobă bugetul, el se votează în Parlamentul României, nu în guvern. Dar nu am avut aceste discuţii cu nimeni. Da, toţi miniştrii vor mai mulţi bani, aşa cum şi eu am cerut mai multe reforme să vină. Şi le vom face pe amândouă./cvanatoru
Dar, repet, cheltuielile din bugetul din anul acesta sunt mai mari decât anul trecut, deci bugetul este mai mare ca anul trecut, cu un dificit mai mic, dar sunt mai mari, pentru că au crescut investițiile, da!
Reporter: Dorian Nicula, Agenţia Quick News: Luaţi în calcul să plafonaţi și sporurile medicilor și profesorilor, ţinând cont că în acest moment sunt în stradă mai mulţi sindicaliști din zona sănătății?
Florin Cîțu: Ei sunt excepții și acolo trebuie să ne uităm, pentru că multe sporuri au apărut în urma pandemiei. Acelea își continuă măsurile luate anul trecut, continuă și anul acesta, ştiţi foarte bine, și de aceea o parte din cheltuiei, și nu v-am spus doar..., anul trecut 45% din deficitul bugetar au reprezentat măsurile de ajutorare a economiei, anul aceasta din 7,16 cât o să fie, cred, aproape 4% reprezintă iarăși măsuri de ajutorare a economiei directe - sănătate și alte măsuri fiscale. Deci e o mare parte din deficit.
Reporter: Ema Stoica, Digi24. Aș vrea să ne întoarcem un pic la buget și la nemulțumirile care au apărut în spațiul public, pentru că au ieșit din ministerele USR PLUS și UDMR, şi aici mă refer în principal la Ministerul Economiei, unde susțin cei din Ministerul Economiei că au cerut 2,5 miliarde de lei pentru ajutor HoReCa și au primit doar un miliard, iar cei de la Transporturi că ar fi cerut mai mulți bani și s-au tăiat 800 de milioane de lei din sumele inițiale cerute. Dacă ştiţi despre aceste discuții? Dacă v-au reproșat colegii din guvern?
Florin Cîțu: Nu înţeleg şi chiar nu știu. Şi la Transporturi nu există. La Transporturi bugetul este mai mare ca anul trecut. Deci nu văd aici o problemă. Acum, cum sunt alocați banii în interiorul bugetului, aici este decizia ministrului, dar la Transporturi banii sunt mai mulți, mai mari decât anul trecut. M-am uitat la execuția de anul trecut și cred că sunt un miliard și ceva mai mulți decât anul trecut, deci nu ar trebui să fie această discuție.
Reporter: Şi despre sporuri, pentru că am văzut că fostul ministru al muncii a publicat aseară o centralizare a sporurilor, voiam să vă întreb dacă ați făcut și dumneavoastră o centralizare și știți câte vor fi eliminate sau câte vor fi reduse, chiar și prin parlament?
Florin Cîțu: Eu am făcut o centralizare și de aceea am venit cu propunerea, ce pot să fie eliminate anul acesta. Decizia politică a fost să mergem în parlament și sunt bucuros că doamna fost ministru al muncii are acest detaliu, are sporurile în detaliu. Fiind membru în Comisia de muncă din Camera Deputaților sunt sigur că ne va ajuta acolo, le va detalia și va face amendamentul pe care să le eliminăm. Deci aici nu am niciun fel de dubiu.
Reporter: Bianca Ogarcă, B1TV. Ce nu puteți spune despre alocații? Vor mai crește anul acesta?
Florin Cîțu: Au crescut cu 20% anul aceasta.
Reporter: Vor creşte cu cea de-a doua tranşă?
Florin Cîțu: Au crescut cu 20% anul acesta alocațiile. Mulțumesc mult de tot.
Reporter: Bună ziua! Vlad Ungureanu, Antena 3.
Florin Cîțu: Scuze.
Reporter: În programul de guvernare scria că va crește punctul de pensie cu 8%. Nu ştiați atunci de situaţia în care vom ajungem cum? De ce îngheţaţi practic pensiile în 2021?

De ce înghețaţi practic pensiile în 2021?
Florin Cîţu: Programul de guvernare din Parlament? Cred ca era o discuție care a fost în programul electoral, deci era în programul electoral. Cred că programul de guvernare în Parlament nu scrie nimic despre punctul de pensie.
Reporter: Deci, îngheţaţi pensiile în 2021?
Florin Cîţu: Dar nu îngheţăm. Repet, punctul de pensie în 2014 este 1.442 de lei, mai mare de cât punctul de pensie care a fost în... scuze, în 2021 punctul de pensie este 1.442 de lei, mai mare de cât a fost anul trecut, aproape 1.280 sau 1.300 de lei. Deci, este mai mare, nu îngheaţă nimeni pensiile. Pensiile sunt mai mari anul acesta. Am spus, efortul bugetar anul acesta este de opt miliarde de lei în plus față de anul trecut pentru plata pensiilor, iar în 2020 și 2021 înseamnă 19,2 miliarde de lei mai mult la pensii. Deci, pensiile au crescut în această perioadă cu această sumă. Mulțumesc mult de tot.
Reporter: Pe starea de alertă /aş mai avea eu/ o întrebare dacă se poate.
Florin Cîţu: Da, a fost prelungită.
Reporter: Am văzut că s-a schimbat formula de calcul, astfel încât să fie introduse și focarele în calcului incidenței. Aș vrea să vă întreb dacă ați făcut un studiu, ca să zic așa, sau niște calcule preliminare astfel încât să ne dăm seama dacă în momentul în care se aplică noua formulă vom avea foarte multe zone roșii din nou, adică școlile se vor închide...
Florin Cîţu: Am cerut aceste analize. Nu se va aplica imediat. Ea se va aplica peste 14 zile, tocmai pentru a aveau o perioadă de tranziție. Am cerut și eu aceste date. Răspunsul a fost că aceasta este formula pe care au folosit-o, o folosesc epidemiologii, nu au problemă cu acest lucru, nu modifică foarte mult pentru că noi deja am vaccinat și în centrele de bătrâni, și în spitale, deci unde puteau să apară focare, deci nu va modifica foarte mult și de aceea /permite/ și această perioadă de 14 zile să existe acolo. Este doar o modificare, pur statistică pentru a avea informația cât mai aproape de realitate și este o formulă pe care o folosesc toate țările din UE, deci nu este nimic care să ne îngrijoreze.
Reporter: Abia peste două săptămâni va fi aplicată noua formulă.
Florin Cîţu: Corect, corect.
Reporter: Dacă se mai poate o întrebare, referitor la un subiect care a preocupat foarte mult opinia publică. Cazul semnalat de Recorder, controlul la Apele Române. Aveți vreun rezultat s-a ajuns la vreo concluzie?
Florin Cîţu: Acolo am discutat, da, am văzut şi eu informațiile. Știi foarte bine că imediat am reacționat şi am trimis corpul de control acolo.
Reporter: Exact.
Florin Cîţu: Referitor la celelalte informaţii, a fost şi un comunicat al Ministerului Mediului, îl repet eu acum. Domnul respectiv înțeleg că a fost o reorganizare anul trecut, în 3 noiembrie, prin care a fost desființat postul respectiv, nu știu cum a fost făcută, dar vă spun datele la rece, a fost o reorganizare, postul respectiv a fost desfiinţat, anul trecut, în noiembrie. I s-a oferit alt post, nu l-a acceptat. Am vorbit cu domnul ministru Tánczos Barna să vedem dacă putem să găsim o soluţie în discuţiile cu domnul respectiv. Dar acesta a fost. Nu a plecat, nu a fost acum dat afară, deci nu a fost o decizie luată acum, şi această informaţie pe care aş vrea să o corectez în spaţiul public. Nu a luat nimeni decizia pentru a-l concedia pe domnul respectiv în acest moment. Decizia a fost luată anul trecut, prin reorganizare, i s-a oferit un post și a refuzat postul și acum a ajuns la final în această perioadă când putea să opteze pentru alt post. Atât. Dar domnul Tánczos Barna este în legătură și vom afla mai multe în perioada următoare.
Reporter: Nu era numai cazul dânsului, angajările /.../.
Florin Cîţu: Ştiu, pentru restul am trimis Corpul de Control și nu mă opresc aici. Am spus foarte clar, în acest mandat oprim nepotismul, oprim aceste conflicte de interese, dar nu le putem face peste noapte. Cum ne este semnalat un caz, aţi văzut că reacţionez imediat și vom avea informația și vor urma şi măsuri. Mulţumesc mult de tot!

(RS)