Kelemen Hunor: " Nu ar fi benefic acuma un guvern interimar"

Realizator: Pe scurt. Care este povestea candidaturii dvs la preşedinţia României? Cine a avut ideea?

Kelemen Hunor: Colegii mei şi atunci când noi am luat această hotărâre, marea majoritate a colegilor mei mi-au zis că mă susţin în acest an să candidez eu. Am experienţa politică necesară, de 12-13 ani sunt în politică, deci nu de 20 de ani. Am şi o viziune despre România cum ar trebui să transformăm ţara, societatea, instituţiile fundamentale, cum ar trebui să reformăm Constituţia ca să avem o ţară competitivă, o societate competitivă să nu rămânem la periferia Uniunii Europene. Şi m-a onorat această susţinere din partea colegilor mei, aşa am devenit la 42 de ani candidat în acest an la prezidenţiale.

Realizator: Spuneaţi că doriţi să întineriţi structura formaţiunii dvs. E firesc tocmai pentru că sunteţi un om tânăr în plină ascensiune polititcă. Ce doriţi anume să schimbaţi în UDMR întâi şi apoi de ce nu şi în clasa politică românească?

Kelemen Hunor: În UDMR există un proces de vreo 12, 13 ani de zile, din '96 sigur, de fiecare dată când am avut posibilitatea atuncea am adus oameni tineri în diferite structuri politice. Aşa am intrat şi eu în politică la 29 de ani, direct la Ministerul Culturii, secretar de stat, şi am impresia, am convingerea, dacă vreţi, am experienţa că acest proces dacă este bine echilibrat şi bine gândit atuncea asigură şi eficienţă în ceea ce priveşte funcţionarea formaţiunii noastre politice.

Tinerii cei de vârsta mijlociu şi cei cu experienţă mai mare şi de viaţă şi o experienţă politică, şi aşa se poate asigura un echilibru. Şi politica românească în întregime ar trebui întinerit şi eu sunt convins că la un moment dat cei de 30, 40 de ani, nu peste 20 de ani, acuma, în câţiva ani vor fi cei care vor lua deciziile importante pentru societatea românească, pentru instituţii, pentru Guvern, pentru Parlament.

Realizator: Cu toate acestea observăm că în Parlament datorită votului uninominal au intrat destul de mulţi tineri. Vi se pare că toţi sunt performanţi în domeniile lor?

Kelemen Hunor: Ştiţi cum se spune, vârsta nu este o calitate, este ceva care foarte repede trece şi la un moment dat ai impresia că eşti tânăr dar deja a intrat foarte, foarte rapird şi ai ajuns la 40, 50 de ani, ai nevoie şi de alte calităţi.

Realizator: Dar îţi trebuie să fii tânăr şi ce alte două calităţi importante...?

Kelemen Hunor: Credibilitate, cel mai important credibilitate şi empatie ca să poţi să asculţi şi să înţelegi pe cel care aşteaptă de la tine soluţii la problemele reale ale societăţii. Dacă nu ai această calitate de empatie, de a asculta pe celălalt, nu vei fi niciodată om politic.

Realizator: Domnule Kelemen Hunor aţi participat la votul din Parlament când premierul desemnat, Lucian Croitoru a cerut sprijin politic pentru investirea cabinetului său, sprijin pe care nu la primit aşa cum era de aşteptat. Spuneaţi în discursul dvs că în acest an executivul a bătut cu pumnul în masă în faţa legislativului. Ce formulă de guvern a-ţi susţine până la alegerea preşedintelui României, deci imediat şi apoi ulterior după alegerea preşedintelui României.

Kelemen Hunor: Trebuie o coaliţie şi o majoritate care nu va fi legat neapărat de mandatul prezidenţial şi de aceea noi propunem în continuare pe Klaus Johannis, această majoritate „ad-hoc“ în Parlament şi solicităm preşedintelui să fie de acord cu desemnarea domnului Klaus Johannis.

Nu ar fi benefic acuma un guvern interimar, interimar în sensul de a sta doar până la alegerile prezidenţiale fiindcă nu avem timp, până când se obişnuiesc ar trebui să şi plece. Eu sunt convins că şi România va intra într-un ritm normal şi nu de prezidenţiale, nu de stare de spirit a preşedintelui va depinde guvernul.

Realizator: Afirmaţi că România are nevoie de un deziderat major, mai exact după integrarea în Uniunea Europeană trebuie să facem în aşa fel încât să nu rămânem o ţară săracă la periferia Uniunii Europene. Credeţi că depinde acest lucru de viitorul preşedinte al României?

Kelemen Hunor: Într-o oarecare măsură da, dar niciodată nu a depins şi nu trebuie într-o democraţie nu ar trebui să depindă soarta societăţii, viitorul societăţii de un singur om. Un singur om nu are cum să aibă rezultate la nivelul societăţii indiferent cât de talentat e, indiferent cât de bine intenţionat e.

Dacă nu are o echipă, dacă nu are o viziune, dacă nu reuşeşte să cuaguleze voinţele şi dacă nu găseşte o direcţie comună pentru majoritatea clasei politice şi pentru majoritatea societăţii atuncea singur nu va reuşi. Preşedintele dacă dezbină, dacă învrăşbeşte societatea atuncea nu va avea rezultat. Deci într-o oarecare măsură depinde de preşedinte poate să fie şi trebuie să fie un catalizator dar nu trebuie pus în paranteză.

Realizator: mai aels că politica externă este domeniul în care preşedintele are un cuvânt de spus.

Kelemen Hunor: Politica externă, politica de securitatea naţională, de securitatea energetică, ş.a.m.d. Are şi un rol în executiv şi dacă este un catalizator bun atuncea împreună cu Parlamentul, împreună cu Guvernul va reuşi viitorul preşedinte să găsească nu numai un deziderat, dar va găsi şi acele mijloace şi soluţii prin care se poate ajunge la acel deziderat aşa cum s-a întâmplat spre sfârşitul anilor '90 şi până în anul 2007 până când noi am atins cele două deziderate uriaşe: intrarea în Alianţa Nord Atlantică şi intrarea în Uniunea Europeană. Spun intrare fiindcă de integrare nu putem vorbi, suntem foarte departe de a ne integra în Uniunea Europeană.

Realizator: Are candidatul Kelemen Hunor un model de preşedinte în această lume? Un anume preşedinte care vă place dvs?

Kelemen Hunor: Sunt foarte mulţi politicieni, şefi de stat, oameni de stat, dar nu vreau dau un exemplu, nu vreau să vă dau un nume. România are nevoie de un cetăţean, de un preşedinte cetăţean, un preşedinte care nu este nici jucător, nici antrenor, care este un cetăţean care are o responsabilitate uriaşă şi niciodată nu forţează limitele constituţionale, nici limitele bunului simţ, nici limitele actelor normative în vigoare.

Realizator: Domnule Kelemen Hunor revenim la tematica noastră de campanie prezidenţială şi într-unul din turneele electorale la care aţi participat promiteaţi maghiarilor din România că le ve-ţi face cunoscute problemele lor în mod sincer şi în starea lor reală. Care sunt problemele maghiarilor din România diferite de cele ale populaţiei acestei ţări?

Kelemen Hunor: Dacă ne gândim la problemele sociale economice şi acele probleme care ne interesează pe toţi, diferenţe nu sunt. Există nuanţe dar nu din cauza că unii sunt maghiari şi alţi sunt români sau rromi...

Realizator: Simţim sărăcia cred la fel.

Kelemen Hunor: Din cauza că trăiesc în mediul rural, trăiesc în oraşe mici, în oraşe mari, în diferite regiuni, în diferite judeţe. Aicea nu există diferenţe semnificative doar în nuanţe. În ceea ce priveşte păstrarea identităţii naţionale şi dezvoltarea identităţii naţionale acolo într-adevăr minorităţile naţionale, minoritatea maghiară are alte deziderate şi alte probleme decât majoritatea românească, e un lucru absolut firesc. Orice om vrea să-şi păstreze identitatea culturală, naţională, lingvistică, religioasă. Şi din acest punct de vedere spunem noi că trebuie un cadru, nu este un scop, nici autonomia culturală, nici autonomia teritorială, nici...

Realizator: Sunt temele dvs de campanie, autonomia Ţinutului Secuiesc.

Kelemen Hunor: Sunt nişte deziderate care ar însemna doar un cadru legislativ care asigură păstrarea identităţii naţionale. Acest lucru îl spunem noi atunci când ne referim la autonomie şi când spunem că nu cerem altceva decât respectarea promisiunilor făcute la 1918 la Alba Iulia, în Proclamaţia de la Alba Iulia, cuvântul dat respectat.

Au trecut aproape 100 de ani. Dacă acele promisiuni vor fi respectate atunci nici un maghiar, nici un om care aparţine altei etnii decât cea românească nu se va simţi din punct de vedere identitar în pericol şi pericol în pun în ghilimele ca să nu creadă cineva că există un alt pericol decât acel lucru de care fiecare se teme când e vorba de limba, religia, cultura lui.

Realizator: Cu tot respectul, domnule Kelemen Hunor, doriţi să deveniţi preşedintele tuturor românilor, dar temele dvs de campanie autonomia Ţinutului Secuiesc, descentralizarea pe regiuni istorice, modificarea Constituţiei, învăţământul superior maghiar de stat, se referă strict la majoritatea maghiară. Aceste promisiuni pe care le faceţi minorităţii etnice din care proveniţi credeţi că le veţi putea îndeplini dacă veţi fi preşedinte?

Kelemen Hunor: Nu cred că aceste deziderate nu sunt importante şi pentru societatea românească, fiindcă de fiecare dată când vorbesc de autonomie şi de regiuni istorice mă gândesc la Bucovina, mă gândesc la Moldova, mă gândesc la Dobrogea, mă gândesc la Oltenia, mă gândesc la Banat, fiindcă aceste regiuni istorice în România modernă au avut un rol important şi trebuie să aibă un rol important cu identităţi foarte, foarte bine conturate.

Realizator: Dar nu se poate să aibă identitate în cadrul ... stat unitar şi naţional?

Kelemen Hunor: În legătură cu statul unitar şi indivizibil nu avem nici un comentariu. E bine aşa, aşa trebuie să rămână. Şi eu spun că cei din Constanţa, cei din Suceava, cei din Timişoara sunt la fel de interesaţi ca şi cei din Miercurea Ciuc să aibă posibilitatea de a decide în ceea ce priveşte treburile lor din comunitatea respectivă, ca să nu depindă de Bucureşti, să nu fie cerşetorii Bucureştiului, să devină tot timpul cu mâna întinsă către capitală, către guvern, - că nu e vorba de Bucureşti în sine, e vorba de guvernul central.

Realizator: Asta se referă la descentralizarea instituţiilor statului.,

Kelemen Hunor: Descentralizarea şi sigur e o abordarea, dacă vreţi, o abordare, din punct de vedere etnic eu spun că nu trebuie o abordare etnică, dar dacă facem o descentralizare puternică şi reală în secuime, acolo într-adevăr printr-o abordare etnică va fi o autonomie pe criterii etnice, dar nu din cauză că asta dorim, din cauză că acolo trăiesc maghiarii. Şi eu spun aşa, fiecare om creează valori. Fiecare om contribuie la bugetul de stat. Fiecare trebuie să aibă posibilitatea în cadrul comunităţii de a lua deciziile care îi privesc, nu vorbim de politica externă, de apărare.

Realizator: Am înţeles. Cu toate acestea, domnule Kelemen Hunor, descentralizare nu este egal autonomie. Şi minoritatea maghiară cred că autonomie culturală are, nu ştiu, autonomia teritorială nu e pe placul niciunei ţări din UE în care suntem şi noi membră, deci nu se împacă cele două noţiuni.

Kelemen Hunor: Autonomia culturală nu există, fiindcă asta am încercat şi nu am reuşit în mandatul trecut, în parlamentul României. Autonomie culturală ce înseamnă? Despre şcolile, despre instituţiile culturale, despre cămine culturale, despre bibilioteci, muzee fără acordul comunităţii respective nimeni nu va avea posibilitatea să ia o decizie importantă să desfiinţeze ş.a.m.d.

În ceea ce priveşte autonomia teritorială, autonomia teritorială există în Tirolul de Sud, există în Catalonia, există în foarte multe state, state unitare, indivizibile şi nimeni nu trăieşte mai prost decât vecinul. Eu am spus de fiecare dată şi asta explic cât de tranşant se poate.

Nici un român nu va pierde, nici din salariu, nici copiii nu pleacă în viaţă cu şanse mai puţine şi nu va avea nici pensia mai mică sau mai nesigură dacă există această autonomie locală teritorială cum doriţi. Important este subsidiaritatea, decizia să fie luată de către comunitate, să nu fie comunitatea, membrii comunităţii să nu fie cerşterii guvernului central.

Realizator: Într-un minut aş vrea să-mi răspundeţi cu toată sinceritatea şi conform sloganului dvs "Spuneţi lucrurilor pe nume", credeţi sincer că nu vă votează românii pentru că sunteţi ungur? Este declaraţia dvs. Aţi spus "ce păcat, nu-l votez pentru că e ungur". Sau pentru că în programul dvs electoral nu faceţi nici o referire la ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări?

Kelemen Hunor: Nu este declaraţia mea, este un citat.

Realizator: Un citat.

Kelemen Hunor: Am auzit de foarte multe ori de la cetăţeni, de la oameni foarte sinceri şi foarte responsabili. Am un mesaj pentru toată populaţia românească, pentru toţi cetăţenii României. Dacă vă uitaţi la programul meu economic, la programul meu social, în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii româneşti, reformarea statului român şi reformarea Constituţiei, acele mesaje sunt comune şi acele soluţii sunt comune pentru fiecare cetăţean.

Sunt convins că şi mentalitatea la nivelul societăţii româneşti se va schimba încet, încet, şi nu va mai conta etnia. Nu va mai conta limba, nu va mai conta religia. Va conta seriozitatea, credibilitatea şi viziunea omului politic despre viitor.

Realizator: Vă mulţumesc mult de tot, domnule Kelemen Hunor.