Jurnal thailandez (3)

Oraşul cocioabelor şi al zgârie-norilor.

Oraşul trenului zburator, datorită căruia deplasarea dintr-un loc într-altul a devenit simplă şi eficientă.

Oraşul cu şosele şi autostrăzi late şi sănătoase şi intersecţii supraetajate ce par complicate dar, de fapt, sunt logice şi eficiente.

Oraşul bazarului de noapte, al masajelor la picioare, al bun-simţului şi al respectului reciproc, al taximetriştilor şi ghizilor care vorbesc limba engleză fără ca nimeni să înţeleagă ce spun.

Trebuie neapărat să petreceţi o seară la cabaretul Calipso din hotelul Asia , în care, în marele spectacol „Istoria Siamului”, elefanţii se plimbă prin sală şi zeci de războinici îmbrăcaţi în costume strălucitoare zboară cu adevărat prin înaltul scenei, înfruntându-se în lupte spectaculoase.....

...

Thailanda nu înseamnă însă numai capitala Bangkok. Şi pentru că am avut de ales între o călătorie în sud, către plajele minunate de la şi direcţia nord, către munţi, am ales varianta ultimă și nu am regretat.

În drumurile mele prin nordul ţării am vizitat un templu – mai degrabă un complex de temple – cu totul special. În general templele thai sunt bogat colorate cu roşu, galben, verde, albastru, mărgele şi cioburi de oglindă încrustate peste tot. Unele acoperişuri şi statui sunt urâte, altele doar imită strălucirea metalului preţios. Acest templu însă este... alb! Proiectul este o iniţiativă privată: un thailandez foarte bogat şi foarte credincios a început prin a dona 50 de milioane de bathi – paritatea este aproximativ 30-32 bathi la un dolar american- şi a pornit lucrările. De ce un templu alb? De ce nu ! Construcţia este deja celebră, fiind un unicat în întreaga Asie. Este albă, imaculată, acoperită cu mozaic de ciob de oglindă de mici dimensiuni. Străluceşte orbitor! Doar un templu este gata, cel mai important, cel din inima complexului. Construirea lui a durat 10 ani! Pentru ca totul să fie gata mai este nevoie de...60 de ani. Totul este perfect planificat, perfect organizat. Desigur, suma necesară este mult mai mare decît cele 50 de milioane iniţiale. Se aşteaptă donaţii. Nu mai mari de 20.000 de bathi, astfel încât cât mai mulţi thailandezi să poată contribui la ridicarea acestei opere de artă, repet, unice în felul ei. Şi donaţiile nu se lasă aşteptate.

Cei care au alcătuit planurile au avut, cred eu, mult umor. Cum intri, în dreapta şi în stînga sunt două sculpturi, în stil, care atrag atenţia că aici nu se bea şi nu se fumează! Iar pe una dintre laturile templului principal s-a ridicat o construcție majestuoasă, colorată în stilul cunoscut, bogat ornamentat şi foarte colorat, dominantă fiind culoarea aurului. „E un hotel de lux?”, am întrebat. „Nu, sunt toaletele”, mi s-a răspuns!

...

Mi-am dorit mult să fac o plimbare pe spinarea unui elefant. Şi am făcut... două plimbări. Minunate şi triste, în acelaşi timp. Minunate pentru că elefantul este un animal blând, liniştit, ce mi-a transmis siguranţă şi echilibru. Răspunde calm la comenzi, trece fără probleme prin apele tumultuoase ale râurilor de munte şi păşeşte delicat pe poteci înguste şi abrupte. Triste pentru că, înainte de plimbare, nouă, turiştilor ni s-a prezentat un spectacol de dresură de elefanţi şi, nu o dată, toporiştile ascuţite ale stăpînilor au pişcat agresiv urechile uriaşelor pachiderme, făcând să curgă firicele, subţiri dar evidente, de sânge. Triste şi pentru că după spectacol şi plimbare, am revăzut animalele, fiecare în cuşca lui, cu picioarele în lanţuri, gemând neputincios.

...

Vechiul nume al ţării a fost Siam – în traducere „ţara surâsului”. Noul nume, Thailanda, înseamnă „ţara libertăţii”. Simbolul ţării este orhideea. Vizitarea unei ferme de orhidee este o experienţă de neuitat.O avalanşă spectaculoasă de culori minunate în diferite forme şi dimensiuni. Frumoase şi delicate, orhideele se numără, cu siguranţă, printre cele mai frumoase flori!

...

Chianh Mai şi Chiang Rai sunt două destinaţii turistice splendide. Peisaj proaspăt şi verde, temple budhiste vechi şi noi, oraşul în sine, împrejurimile, pline de poveste...O călătorie în nordul Thailandei oferă şi spectacolul Triunghiului de aur, un loc în care apele fluviului Mekong scaldă trei tări, Thailanda, Laos şi Birmania, acum Myanmar. Numele Triunghiul de aur se explică prin povestea ce spune că, în urmă cu mii de ani, aici se afla tărîmul stăpînit de opium şi că, valoarea monedelor fiind relativă şi diferită în cele trei ţări, un kilogram de opium se plătea simplu, cu un kilogram de aur! Aur se găseşte şi astăzi în Triunghi dar... un alt fel de aur! Chiar pe malul apei, foarte aproape de graniţă, în Birmania, se află Cazinoul , clădire celebră, mult căutată şi apreciată de jucătorii împătimiţi. Am aflat şi că în Thailanda, jocurile de noroc sunt interzise şi că nu există nici un casino.

O barcă uşoară cu cinci locuri şi cu motor ne-a trecut fluviul şi ne-a debarcat în... Laos. Am păşit în ţară, fără paşaport, plătind doat 20 de bathi ,adică mai puţin de un dolar. Pe mal ne aştepta un cazan imens – mi-a amintit de cazanul de rufe din curtea bunicii! – în care se aflau şerpi, multe cobre, plutind într-un lichid de o culoare incertă. Cu un mic polonic, lichidul e scos din cazan şi turnat în pahare mici care ne sunt oferite. Gust şi simt o arsură cumplită ce coboară către stomac. Prea târziu ca sa scuip! Băutura este vestitul whisky Cobra din Laos. Văd înşirate pe mese sticle de diferite dimensiuni, de la 10 cm...la sticla de un litru. În fiecare recipient pluteşte frumos aranjată, ca şi cum s-ar ridica auzind sunetul unui fluieri, cîâe o cobră, aleasă pe dimensiunea sticlei. Am aflat că şerpii sunt crescuţi în ferme cu destinaţie precisă, că înainte de a fi înecaţi în alcool li se scoate punga cu venin şi că, după o anume perioadă de macerare, efectele băuturii se aseamănă cert cu cele ale vestitei pilule Viagra!

...

Tot la graniţa cu Birmania /Myanmar trăiesc câteva triburi cu totul speciale. Am vizitat două dintre ele, tribul Gâturilor lungi şi tribul Akha.

Povestea Gâturilor lungi a început atunci când un soţ grijuliu a vrut să îşi ferească soţia de mortala muşcătură a tigrului. Şi cum tigrul muşcă la... gât, a început să aşeze în jurul gâtului femeii iubite inele de metal pe care colţii sălbăticiunii nu le poate străpunge. Pentru mai multă siguranţă a adaugat şi câteva inele la... genunchi Inelele sunt de fapt o spirală - asemănătoare cu cea de la vechile paturi cu arcuri – dintr-un metal greu şi solid. Această spirală se scoate o singură dată pe an, pentru 24 de ore şi asta numai pentru a fi înlocuită cu una mai lungă, mai înaltă. Deşi se vorbeşte de gâturi lungi, adevărul este că nu gâtul se lungeşte ci umerii sunt împinşi în jos de greutatea metalului. Rezultatul... îl vedeţi.

Tribul Akha are câteva principii de viaţă cu totul speciale. Conform tradiţiei, în această comunitate bărbatul se ocupă de copii, de casă, de gradină...în timp ce femeia se ocupă de... afaceri. Și ca acestea să fie cât mai prospere , femeia trebuie să fie cât mai frumoasă, adică să aibă dinţii cât mai... negri. Idealul de frumuseţe este o dantură perfectă dar neagră şi se obţine prin îndelungată mestecare de tutun şi coji verzi de nuci de cocos – efectul este identic cu cel al cojii nucilor noastre verzi !

...

În Nord templele sunt parcă mai frumoase, mai calde, mai încărcate de emoţia şi misterul vremurilor trecute.... Cel mai mult m-a impresionat templul unde, alături de construcţiile relativ noi se înalţă ruinele unui templu foarte vechi, cu deschideri în cele patru puncte cardinale. Ornamentaţia a fost bogată şi se mai păstrează încă pe alocuri: elefanţi ce ies din piatră, balauri cu trei capete, statuile lui Budha înălţate pe scări majestuoase... Am aflat că tradiţia cere ca Budha să fie mereu udat cu apă. Ce se întâmplă însă dacă statuia este amplasată atât de sus în templu încât nu se poate ajunge la ea? Călugării au găsit soluţia: un sistem de scripeți și sfori și un recipient de metal pe care credincioşii îl umplu cu apă şi care, acolo sus, printr-o simplă manevră dibace, este răsturnat iar apa curge peste templu şi statuie... de zeci, de sute de ori pe zi.

În Wat Pratha Doi Suteph, templul celor 361 de trepte situat la 1.022 m. altitudine m-au impresionat clopotele pe care credincioşii le fac să sune vorbindu-i lui Budha, care le răspunde cu aceleaşi sonorităţi. În faţa templului, un grup de fetite de 10-14 ani cântau şi dansau pentru privitorii care erau invitați să doneze bani pentru educaţia lor.

...

Probabil că aș mai avea multe de povestit, daca iau în faţă itinerarul excursiei şi îmi amintesc chiar de tot şi de toate. Am evitat deliberat acest lucru astfel încât v-am împărtăşit cele mai puternice senzaţii şi mai profunde amintiri. Nu v-am vorbit despre atelierele de scupltură în lemn, în jad, despre manufacturile de mătase sau bijuterii căci le-am perceput ca obiective turistice de neocolit şi regizate anume pentru noi; nici despre piaţa plutitoare unde – am descoperit ulterior – fructele sunt mai scumpe ca la supermarket; nici despre noul Bangkok - centru comercial , bancar şi comercial - construit la standarde arhitectonice de ultimă oră. Nu v-am vorbit despre palatul regal a cărei frumuseţe nu poate fi descrisă în cuvinte... Ce aş mai dori neapărat să adaug este că Thailanda însemnă pentru mine cel mai sigur spaţiu străin în care m-am mişcat până acum. M-am simţit liberă, neameninţată de nimeni şi de nimic, m-am plimbat liniştită pe străzi în miez de zi şi în miez de noapte. Am descoperit lucruri minunate, pe unele nu le-am înţeles, pe altele sper că le-am înţeles...Oameni şi locuri într-o armonie perfectă ce ascunde însă destule abisuri întunecate.

Dacă m-aş mai întorce în Thailanda? Oricând, cu cea mai mare plăcere. Chiar dacă după această primă călătorie de iniţiere am adus şi păstrat în mine câteva nedumeriri:

Thailanda - ţara în care cele mai frumoase femei sunt...bărbaţii, cel mai frumos zâmbet este cel al dinţilor negri şi ţara în care dolarul american, are două valori diferite deşi este vorba de aceeaşi valută: în hârtii de 100 şi de 50, dolarul american valoarează 32,33 Bathi iar în hârtii mai mici de 20, 10, 5 sau 1 valoarea lui scade la 31,95 Bathi! Incredibil dar adevărat.