Jurnal thailandez (1)
Culorile, furculița și dolarii
Articol de Cristina Sârbu, 28 Ianuarie 2010, 17:58
Bangkok, Thailanda, într-o zi de luni, dimineaţa: milioane dintre locuitorii metropolei sunt îmbrăcaţi în tricouri galben-aurii cu stema regală brodată pe piept.
Purtând această culoare, thailandezii îşi afirmă susţinerea şi dragostea faţă de regele lor, Rama IX, în vârstă de 80 de ani. Galben-auriul semnifică strălucirea şi opulenţa unei case regale deosebit de populară.
Bangkok, Thailanda, într-o zi de marţi dimineaţa: milioane dintre locuitorii metropolei poartă tricouri albastru deschis cu stema regală brodată pe piept. De astă dată, thailandezii se roagă, într-o formă originală, pentru sănătatea regelui lor. Albastrul înseamnă speranţă, nemărginitul mării sau al cerului, certitudinea unui viitor bun.
Tricourile galben-aurii ca şi cele albastre pot fi văzute în număr mare şi în restul zilelor săptămânii. Un limbaj al culorilor, clar, precis, liber asumat şi acceptat. Când am aflat toate acestea, am început să îi îndrăgesc pe thailandezi. Sincer.
...
La început de iunie 2008 am petrecut 10 zile în Thailanda. Patru zile la o conferinţă internaţională organizată de IAWRT ( Asociaţia Internaţională a Femeilor din Radio şi Televiziune) destinată luptei împotriva violenţei în familie în general şi a violenţei împotriva femeilor, în special. O conferinţă foarte bine organizată, care a mers ca ceasul şi care a avut printre participante mai ales femei din audio-vizualul din Nepal, Filipine, Pakistan, India, Laos, Cambodgia, Butan, Vietnam, China, Birmania/Myanmar.
Atenţie, responsabilitate, implicare maxime din partea organizatorilor. Dau un singur exemplu – la sfârşitul lucrărilor, fiecare dintre noi a primit cinci dvd-uri cu sintezele discuţiilor, documentarele prezentate, temele de discuţie, concluziile, proiectele de viitor, pozele oficiale sau particulare ce rămân amintiri dragi. Aceste imagini păstrează vii contactele cu femei extraordinare dintr-o parte a lumii până acum, mie, străină – Asia de sud-est.
Atenţie, responsabilitate şi implicare maxime din partea participantelor. Ne-am cunoscut, ne-am îndrăgit şi, mai ales, ne-am respectat, simţindu-ne umăr la umăr într-un demers ce pune în balanţă, cel mai adesea, viaţa şi moartea. Tema principala – felul în care media reflectă şi încearcă să combată răul şi agresivitatea din spatele uşilor închise ale instituţiei numită familie. Acţiuni, ce adesea par - şi chiar sunt - disperate, sunt declanşate şi urmărite cu o perseverenţă rar întâlnită.
...
Mi-am făcut un obicei ca , la sfârşitul fiecărei conferinţe IAWRT să-mi prelungesc şederea în ţara de destinaţie şi să încerc să cunosc mai îndeaproape oameni şi locuri. Aşa am pornit şi în aventura thailandeză care a durat şapte zile şi care m-a purtat prin Bangkok, provinciile Chiang Mai şi Chiang Rai, până la triunghiul de aur format de Thailanda, Laos şi Birmania/ Myanmar în nordul ţării, în jurul apelor fluviului Mekong, pe spinarea elefanţilor şi pe pluta din beţe de bambus. Jurnalul meu nu va urma un desfăşurator organizat, sistematizat, ordonat şi consemenz acum post factum doar imaginile şi momentele ce s-au păstrat instantaneu şi profund în suflet şi în minte, căci ele sunt cele mai importante atât pentru mine cât şi pentru cititorul care, dacă doreşte date exacte, le poate găsi oriunde, în cărţi sau pe Internet.
Dacă vrei să mănânci, în Thailanda ţi se pun în faţă, desigur, cele două beţigaşe dar și o furculiţă şi o lingură. Niciodată un cuţit! Unul dintre cele mai ciudate lucruri pe care le-am aflat este că, în Thailanda, daca bagi furculiţa în gură eşti catalogat imediat ca lipsit de cele mai elementare maniere şi bună cuviinţă. Gestul ar echivala, la noi, în Europa, cu a înfige la o masă festivă, un briceag în bucate şi a le introduce astfel în gură! În Thailanda, furculiţa foloseşte doar la încărcarea delicată a lingurii cu orez, carne, legume....Doar lingura se introduce în gură. Furculița, niciodată!
Mâncarea este alcătuită mai ales din legume fierte combinate cu mirodenii, cu arahide şi toate felurile de carne fripte pe grâtar sau prăjite în ulei.
Supele sunt nelipsite. Gustul mâncării îl dau sosurile şi condimentele iuţi-dulci, iuţi-acre, iuţi sărate, iuţi, iuţi, iuţi... de îţi iau gura şi stomacul foc. O familie din India, cu care am împărţit o masă de prânz, mi-a sugerat un remediu pentru o digestie bună, rapidă şi uşoară : într-un pahar cu apă se amestecă bine o linguriţă plină vârf cu sare și cu sucul de la o jumătate de lămâie verde. Se bea şi... problemele dispar! Mărturisesc, nu am avut curajul să încerc acest remediu. Domnul şi doamna însă au băut calmi amestecul şi... mi-au zâmbit încurajator.
În nicio altă parte a lumii nu am vazut atâta mâncare pe străzi. Măsuţă lângă măsuţă, thailandezele gătesc non stop. În vase imense clocotesc supe în cele mai ciudate culori şi combinaţii. Produsul este livrat la... pungă de plastic, legată la gură şi prevăzută cu un pai. După ce bei / sugi lichidul, legumele şi carnea sunt mâncate delicat cu cele două beţigaşe. Admir femeile deosebit de îndemânatece care aruncă polonicele cu lichid în aceste pungi fără să piardă un strop! Îi admir şi pe cei care mănâncă din mers, atenţi şi preocupaţi de problemele lor.
Pe tarabe multe, foarte multe fructe porţionate tot în pungi de plastic, acestea închise cu un bețigaş de lemn. Ananas, pepene verde şi galben, multe fructe exotice al căror nume nu îl ştiu, toate tăiate în bucăţi mici, pentru o singură îmbucătură. Pe aceleaşi tarabe, multă, foarte multă carne ce se prăjeşte pe grătare, aşezate deasupra unor vase de metal, pline cu cărbuni: de la bucăţi grase de porc...la frigărui cu fructe de mare. În alte vase de dimensiuni medii, sfârâie uleiul încins din care, cu linguri mari şi găurite, sunt scoase bucăţelele răsucite de piele de porc şi de peşte, ghiarele sticlos- crocante de pui şi de găină, bucăţelele de peşte sau de fructe de mare dar şi râmele, greierii şi alte insecte care li se oferă apoi doritorilor pe tipsii mari şi rotunde....
Pe străzile din Bangkok, toată lumea găteşte.... Pe străzile din Bangkok toată lumea manâncă. Din pungi de plastic. Milioane de pungi de plastic care nu ştiu unde dispar, căci peste tot curăţenia este exemplară!