Jurnal Militar din 01.10.2016

Realizator - Cristian Dumitraşcu: Vă spuneam şi la început, actualitate militară, corespondenţa din Afganistan, exerciţii multinaţionale şi o aniversare specială în partea de final a emisiunii, spre şi jumătate. Invitatul emisiunii va fi de data aceasta, prin telefon, jurnalistul de televiziune Adelin Petrişor, care ne va împărtăşi din experienţa personală legată de aviaţia de vânătoare, pentru că, evident, vom aborda pe larg venirea primelor avioane deluptă F 16 în România în această săptămână. Dar până atunci, vom începe cu veştile din Afganistan, pentru că din nefericire, duminică - după cum sunt convins că aţi auzit - au fost răniţi militari de-ai noştri acolo. Evoluţia stării de sănătate a celor patru militari răniţi în Afganistan este favorabilă. Patru militari din batalionul protecţie a forţei "Rechinii Albi" au fost răniţi duminică, 25 septembrie, în jurul orei 10:30, în urma detonării unui dispozitiv explozibil improvizat, în timp ce executau o misiune de patrulare în provincia Kandahar din Afganistan. În urma primei serii de investigaţii, evaluări şi îngrijiri medicale asigurate la UPU a spitalului militar din baza aeriană Kandahar s-a constatat că leziunile suferite de cei patru militari nu le-au afectat organele interne. Soldatul Victor Costică Carlovschi, care a suferit plăgi superficale fără a avea leziuni majore, urmează să fie trimis la infirmeria batalionului protecţie a forţei "Rechinii Albi" şi va rămâne în atenţia echipei medicale româneşti. Militarul în vârstă de 22 de ani este necăsătorit şi se află la prima misiune într-un teatru de operaţii. Forţele terestre române asigură un medic, ofiţer de legătură la spitalul din Germania, pentru a facilita sprijinul medical acordat răniţilor şi comunicare cu familiile acestora şi cu MAPN.

AUDIO:

Lt Mirela Gheorghe, ofiţer de legătură: În baza militară Kandahar moralul trupelor se menţine bun, în ciuda incidentului petrecut duminică 25 septembrie 2016.Cei patru militari răniţi, respectiv slt Florin Oprea, plt Eduard Vlad Romilă, caporalul Marcel Neagu şi soldatul Victor Costică Carlovschi se află momentan sub supraveghere medicală, starea lor de sănătate îmbunătăţindu-se de la o zi la alta. Aceştia sunt optimişti şi speră ca după recuperare să îşi poată contnua misiunea. De asemenea este important să amintim că pe timpul incidentului nu a fost pusă în pericol integritatea corporală a niciunuia dintre militari, datorită protecţiei asigurată de tehnică şi de echipamentele din dotare. Despre starea de spirit şi moralul militarilor Batalionului 341 Infanterie "Rechinii Albi", comandantul batalionului, lt-col Liviu Necula.

Liviu Necula: Militarii Batalionului 341 "Rechinii Albi" continuă să execute misiunile planificate, asigurând zi şi noapte protecţia forţei în baza militară Kandahar. ceea ce denotă că starea de spirit şi moralul militarilor sunt la cote ridicate. Starea de sănătate a militarilor răniţi evoluează favorabil. Mulţumim familiilor acestora pentru susţinere şi tuturor celor care ne-au transmis mesaje de solidaritate.

Mirela Gheorghe: Infanteriştii dobrogeni dislocaţi în Afganistan continuă să execute misiunile ordonate, sprijinind forţele naţionale de securitate şi apărare afgane şi veghind la libertatea de mişcare a forţelor coaliţiei şi a civililor.

Realizator: Capul de afiş al săptămânii şi îndrăznesc să afirm că al întregului an 2016, venirea în România a avioanelor F16, despre acest eveniment vom vorbi în minutele următoare, ceremonia de predare - primire a primului lot de avioane F 16 Fighting Falcon de către forţele aeriene române de la forţele aeriene portugheze s-a desfăşurat miercuri, 28 septembrie la baza aeriană din Monte Real, în prezenţa primului ministru Antonio Costa şi a ministrului apărării, Jose Alberto de Azeredo Lopes, din partea Portugaliei şi a ministrului apărării naţionale, Mihnea Motoc din partea României. Cele şase aeronave modernizate în varianta MLU M5.2 vor fi operate de la Baza 86 aeriană Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă de la Feteşti. Ceremonia de la Monte Real a fost transmisă în direct chiar pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale din România, Cătălin Purcaru, trimisul special al Radio România a fost în Portugalia, vă invit să ascultăm reportajul realizat de colegul nostru.

Reporter: Timp de doi ani, baza aeriană Monte Real a fost a doua casă pentru nouă piloţi şi 80 de tehnicieni militari români, care s-au pregătit pentru exploatarea acestui tip de avion. Locotenentul Lucian Popa, şeful formaţiunii de control zbor şi sisteme electrice, a precizat că F 16 diferă faţă de MIG 21 Lancer.

Lucian Popa: Diferenţa este în capabilităţile de luptă ale aeronavei în ceea ce priveşte punctele de acroşare şi modurile de lucru pe care trebuie să le testezi înainte de orice misiune, însă experienţa tehnicienilor români şi a inginerilor a făcut ca această componentă nouă să fie înţeleasă pe deplin. În ceea ce priveşte celelalte sisteme ale aeronavei, hidraulice, pneumatice şi electrice sunt destul de asemănătoare ca orice altă aeronavă, iar tehnicienii au înţeles cu foarte multă uşurinţă tot ceea ce este necesar pentru exploatare.

Reporter: La ceremonia oficială de predare - primire a avioanelor au participat primul ministru al Portugaliei şi miniştrii apărării din cele două state. O zi istorică pentru România, a subliniat ministrul român al apărării, Mihnea Motoc, care a afirmat că nu este doar o achiziţie a unui prim set de avioane multirol de înaltă performanţă, ci şi dobândirea unei capabilităţi. Programul de înzestrare a forţelor aeriene va continua, a ţinut să precizeze Mihnea Motoc.

Mihnea Motoc: Sigur că am primit răspunsuri la scrisorile adresate omologilor mei din statele aliate din Europa, care au avioane F16, nu suficient pentru a ne putea angaja deja în negocierea unei capabilităţi de tip escadrila a doua. La ora actuală, cum este şi firesc, împreună şi cu parteneri precum Portugalia, discutăm cu ţara producătoare, cu SUA, care are cea mai bună viziune de ansamblu asupra dsponibilităţilor de asemenea aparate.

Reporter: În urmă cu trei ani, România a decis să achziţioneze din Portugalia 12 avioane F 16, pentru care a plătit 628 de milioane de euro. În preţ au fost incluse pregătirea piloţilor şi tehnicienilor care vor opera pe aceste aparate de zbor, dar şi piesele de schimb. Escadrila de F 16 va fi completată în luna decembrie, cu trei avioane, şi anul viitor cu alte trei.

Realizator: L-am ascultat pe Cătălin Purcaru, colegul nostru care a fost la Monte Real, atunci cand au fost livrate avioanele către România. Acolo a fost şi jurnalistul de televiziune Adelin Petrişor, jurnalist la televiziunea publică şi un împătimit al aviaţiei şi nu doar, pentru că după cum bine ştiţi a fost în mai toate teatrele de operaţiuni din lume în locurile fierbinţi. Adelin, dacă ne auzi, bună dimineaţa!

Adelin Petrişor: Bună dimineaţa!

Realizator: Eşti recunoscut ca un împătimit al aviaţiei militare, mai ales, precum am spus şi aş vrea să ne împărtăşeşti din experienţa pe care o au pentru că ai zburat şi cu MIG-ul din câte ştiu, ai zburat şi cu F 16 şi ne-ar interesa care este părerea unui jurnalist şi nu neapărat părerea unui profesionist, unui pilot?

Adelin Petrişor: E clar că F 16 este un pas înainte. MIG-ul e un avion proiectat prin anii '50, F-ul prin anii '70-'80, de exemplu aparatele pe care le-am cumpărat noi sunt produse între '81 şi '83, au mai bine de jumătate din resursa de zbor, adică pot zbura încă multe ore de aici încolo, cam 8.000 de ore pe aparat, au fost revitalizate în Portugalia, li s-au schimbat motoarele, au fost upgradate, avionica a fost upgradată, softul pentru că aparatura de bord funcţionează cu un soft, softul este o versiune destul de bună, spun specialiştii 5.2. Oamenii se sperie când aud preţuri aşa de mari, cum, domnule, 12 avioane să coste 628 de milioane de euro? Şi mă întreba chiar operatorul care a fost în Portugalia, dar cât costă o bucată? În aviaţie nu poţi să calculezi preţul pe bucată. 628 de milioane de euro, de exemplu, este preţul pentru un pachet. Tu ai cumpărat acele 12 aparate, tu ai cumpărat piese de schimb, tu ai cumpărat revitalizarea acelor aparate...

Realizator: Mentenanţă, sigur.

Adelin Petrişor: ... tu ai cumpărat armament în banii ăştia, adică rachete, bombe ş.a.m.d. şi cel mai scump sau poate know-how-ul, adică ţie portughezii în banii ăştia ţi-au şi antrenat nouă piloţi şi 80 de tehnici, ingineri şi maiştri.

Realizator: Da.

Adelin Petrişor: Nu poţi să cumperi avionul ca şi cum ţi-ai cumpăra o maşină, o iei acasă. Trecerea pe un avion e destul de complicată. Gândiţi-vă că noi am semnat acordul în 2013 şi abia acum avem primele şase avioane. Vom avea toate avioanele, toate cele 12... cred că în decembrie, nu în septembrie anul viitor.

Realizator: În 2017, da.

Adelin Petrişor: Da, dar în septembrie 2017. Deci uite cât de mult durează trecerea. Bun, la a doua escadrilă va fi mult mai uşor, pentru că ai deja instructor de F-16, ai deja piloţi de F-16, inginerii şi tehnicienii sunt pregătiţi.

Realizator: Legat de preţ a nu se mai spune cât costă un Raptor, care a fost. Da, adică totuşi este un preţ.

Adelin Petrişor: Preţul fly-by-wire la, flyaway cost - scuză-mă! - la un Raptor e de aproape 200 de milioane de dolari. Preţurile sunt foarte mari în aviaţie. Costă foarte mult ora de zbor, pentru că în ora de zbor sunt incluse toate cheltuielile legate de aparatul respectiv. Aviatorii români, de exemplu, când s-a pus problema schimbării MiG-ului, şi-au dorit toţi un bimotor şi e normal să ai două motoare care să te ajute mult mai mult. Doamne fereşte, ai problemă cu un motor, poţi veni la aterizare cu celălalt. În cazul MiG-ului sau în cazul F-16, dacă ai pierdut motoru, trebuie să te catapultezi. Ei, ai noştri au vrut două motoare, însă noi nu ne permitem două motoare. Ora de zbor, de exemplu, la F-18 e de câteva zeci de mii de dolari, F-18 fiind un avion cu două motoare. Aviatorii îşi doresc întotdeauna foarte mult. Problema e şi cât poţi din punct de vedere al bugetului. Acum sunt unii care critică programul ăsta F-16, pentru că sunt avioane luate la mâna a doua. Polonia, de exemplu, şi-a cumpărat 48 de avioane noi Block 50-52 cu mult înaintea noastră. Da, se putea mai bine? Clar se putea mult mai bine, însă.

Realizator: Se putea mai bine, dar este totuşi oricum un pas înainte pentru noi.

Adelin Petrişor: E un pas înainte, se putea mai bine, dacă politicienii nu ar fi trenat atât de mult şi în 2006-2007 când trebuia făcută schimbarea, ar fi ales un avion. Erau foarte multe avantaje, dacă avionul ar fi fost nou. E ceea ce se numeşte offset în industria militară, adică tu cumperi de un miliard, să spunem, produse militare şi cel care cumpără se angajează ca tot de un miliard să facă diverse investiţii în economia ta. Ei, ţi-ai fi recuperat banii. Deci e clar că s-ar fi putut mult mai bine. Din nefericire, atât am putut.

Realizator: Ştiu că ai fost acolo, Adelin. Te-aş întreba în foarte puţine secunde să ne spui care este diferenţa, pentru că tu ai zburat şi MiG-ul şi pe F-16.

Adelin Petrişor: Eu am zburat ca jurnalist. Vă pot spune ce spun piloţii.

Realizator: Da, sigur, exact.

Adelin Petrişor: E o diferenţă foarte mare. Se zboară mult mai uşor avionul. Pilotul se concentrează mai mult pe misiuni şi mai puţin pe zbor. E un avion de generaţie a patra, fly-by-wire. Se zboară uşor, spuneam, pentru piloţi e uşor să ţină în aer avionul, să ţină... şi stă mai mult concentraţi pe misiuni. Sunt mult mai multe misiuni. De exemplu, comandantul escadrilei Micloş, Cătălin Micloş, zis Michi, îmi spunea că acum vor putea executa mult mai multe tipuri de misiuni mult mai uşor, însă va fi nevoie de mult antrenament, multe ore de zbor.

Realizator: La finalul interviului nostru şi îţi mulţumesc pentru că ai acceptat dimineaţa asta să vii la "Ora armatei", chiar şi prin telefon, unde putem vedea reportajele pe care le-ai şi când le-ai realizat?

Adelin Petrişor: Am publicat deja pe blogul meu adelin-petrisor.ro un reportaj de la venirea F-16, însă joi va fi o ediţie specială a ştirilor, după telejurnalul de la ora 20:00 şi vom avea un reportaj mai mare, de vreo zece minute, despre venirea acasă a primelor şase F-16 ale RoAF.

Realizator: Mulţumesc, Adelin Petrişor, şi să ne vedem cu bine la un moment dat şi aici în direct! Multă sănătate! Mergem mai departe. Spunem câteva cuvinte şi despre aplicaţiile despre care aminteam la început. "Scutul de Foc 16" s-a încheiat ieri. A fost un exerciţiu care s-a desfăşurat în două etape, în prima parte în Republica Moldova, în a doua parte la noi. Un alt exerciţiu a fost încheiat ieri Platinum Lynx 16.5. 200 de militari din Forţele Terestre Române din cadrul Brigăzii 9 Mecanizate "Mărăşeşti" şi din Forţele Navale Române din Batalionul 307 Infanterie Marină au fost parte a exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational Force 16 (BSRF 16) şi în fine Dacian Eagle, şi el ajuns la final. În Baza 71 aeriană Câmpia Turzii s-a desfăşurat acest exerciţiu bilateral româno-american, ca în fiecare an, sunt cam aceleaşi lucruri, 200 de militari români, piloţi şi personal tehnic, cu aeronave MIG 21 Lancer, de aici încolo vor fi, iată, şi F 16, şi 200 de militari americani cu aeronave F 15 şi tehnică de deservire aferentă, aparţinând California Air National Guard. Acestea au fost aplicaţiile care s-au încheiat chiar ieri. Ne apropiem de final la "Jurnal militar". Avem şi două aniversări, în acest 1 octombrie însorit, la 1 octombrie 1976 se înfiinţa Centrul de scafandri din Constanţa, prima unitate de acest fel din ţară. Se poate asculta un reportaj al Ceciliei Sfetcu pe pagina de Facebook, "Ora armatei", dar tot la 1 octombrie, dar cu 40 de ani înainte de '76, adică acum 80 de ani, în 1936 s-a înfiinţat Şcoala Militară de Muzică, actualmente Centrul de instruire pentru muzici militare. Am fost ieri la sărbătorirea şcolii care a fost înfiinţată de Carol al II-lea şi care a fost pepiniera de instrumentişti şi dirijori militari, unica atunci în sud-estul Europei şi până în anii din urmă, o şcoală unică în România care pregătea specialişti pentru orchestre de suflători. A fost o vreme de glorie când în Şcoala Militară de Muzică activau profesori de la Conservator în paralel sau profesor cu normă întreagă proveniţi din fruntaşii Academiei de Muzică, aşa cum s-a numit apoi Conservatorul "Ciprian Porumbescu". Între aceşti absolvenţi de frunte a fost şi profesoara Pătraşcu, care a predat armonie, muzică de cameră, teorie, solfegiu şi istoria muzicii, fiică de veteran de război rănit la Cotul Donului, decorat şi invalid de război care, pentru a putea intra la facultate cu dosar de familie burgheză, a trebuit, în mod incredibil pentru noi, cei de astăzi, să accepte să fie înfiiată de o rudă care avea origini sănătoase, iar soţul era, mi-a spus doamna profesoară, lăcătuş mecanic. Ei bine, fata maiorului Petrea Creţu din Regimentul 8 Infanterie Buzău, care a fost transportat în ţară de la Don de Smaranda Brăescu în Escadrila Albă, fiica lui Petrea Creţu, Rodica Creţu Pătraşcu, a format mii şi mii de muzicieni militari. Nu se putea un moment mai potrivit pentru a o asculta pe doamna profesoară decât la împlinirea a 80 de ani de învăţământ militar muzical.

Rodica Creţu: Mă numesc Creţu Rodica Steliana, sunt profesoară de muzică, ansolventă a Conservatorului "Ciprian Porumbescu" din Bucureşti, promoţia 1967. Pot să spun că şcoala militară de muzică a reprezentat pentru mine pur şi siplu dragostea vieţii mele. Am spus-o toată viaţa şî o spun şi acum. Am funcţionat acolo timp de 32 de ani, din 1972 până în 2004, timp în care, prin disciplinele pe care le-am predat, prin natura lor, am fost profesoara tuturor elevilor şcolii, întregului efectiv al muzicilor militare care funcţionează pe teritoriul României Mari şi pe care îi vedeţi dvs şi îi admiraţi, sper, în manifestările fie oficiale, ceremeoniale, fie de divertisment şi îmi place să cred că le admiraţi prestaţia profesională de cel mai înalt nivel. În calitatea mea de fostă studentă fruntaşşă, care nu acceptam rebuturile, am pretenţia să spun că le-am educat acestor copii care acum sunt, mă rog, la vârsta adultă această perseverenţă şi minuţiozitate pentru studiu, la originea performanţelor interpretative la care sunteţi martori în sălile de concerte şi ceremonialuri stau zeci şi zeci şi sute de ore de studiu, de la 6:00 dimineaţa se auzea o trompetă, până seara la 11:00, cand plecam din şcoală, încă mai studiau câţiva clarinetişti care actualmente sunt în muzica reprezentativă - era unul acolo la sală, ăla nu mai termina, a plecat în Franţa. În paralel cu aceste amintiri frumoase, puţin nostalgice, vă urez tuturor, celor care v-aţi format şi sunteţi încă în continuare în sistemul muzicilor militare, ani mulţi fericiţi, prestaţii profesionale de înalt nivel şi multă sănătate şi tot ce vă doriţi de la profesoara voastră, care are onoarea să vă salute cu tot respectul şi cu toată dragostea. Salve et /.../, asta înseamnă fiţi sănătoşi şi mergeţi mai departe!

Realizator: Profesoara Rodica Creţu Pătraşcu de la Şcoala Militară de Muzică. Vom intra în direct în două minute şi cu comandantul actualului Centru de pregătire pentru muzici militare, însă ai avem o ştire importantă a săptămânii, alături de România, participă la constituirea Brigăzii multinaţionale care s-aa nunţat în şedinţa CSAT şi Bulgaria şi Polonia. Ascultăm ce a declarat după şedinţa CSAT preşedintele Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis: Acum în octombrie are loc şi Ministeriala apărării, domnul ministru al apărării se va întâlni şi acolo cu colegi din ţări aliate şi vom face acest anunţ atunci când ştim sigur cine şi cu ce efective participă, cum va arăta această Brigada multinaţională, fiindcă asta depinde şi de cum vede NATO această Brigadă multinaţională. Noi credem că în cursul anului 2017 vom fi în situaţia în care să declarăm capacitatea iniţială a acestei Brigăzi, deci să ştim unde este, asta v-am spus deja astăzi, cine participă, cu ce efective participă şi să pornească organizarea şi în varianta cea mai optimistă, în 2018 această brigadă va fi funcţională.

Realizator: Brigada multinaţională în România, un subiect foarte interesant pe care îl vom urmări la "Ora armatei". Ne întoarcem la aniversarea Şcolii de muzică, la telefon se află comandantul Centrului de instruire pentru muzici militare, locotenent colonelul Marius Cruceanu. Bună dimineaţa, domnule colonel!

Lt. col. Marius Cruceanu: Bună dimineaţa!

Realizator: Mai avem foarte puţin timp. Aş vrea să profit de faptul că anul acesta s-a reînfiinţat Colegiul Militar de la Craiova şi aş vrea să vă întreb dacă cumva ar exista o şansă să vedem şi Liceul Militar de Muzică reînfiinţat.

Lt. col. Marius Cruceanu: După cum ştim, speranţa moare ultima. Noi ne dorim foarte mult acest lucru, pentru că avem nevoie de mult studiu ca să ajungem la un nivel foarte înalt, cum a fost nivelul elevilor acestei şcoli.

Realizator: Pentru că s-au împlinit 80 de ani de la înfiinţarea şcolii, din 1936, şi pentru că deja se aude marşul pe fundal, aş vrea să vă rog să le transmiteţi un mesaj tuturor absolvenţilor şi, cu ocazia asta, vă doresc o zi extraordinară!

Lt. col. Marius Cruceanu: Doresc tuturor celor care au absolvit această şcoală sănătate multă, putere de muncă şi Centrului de instruire pentru muzici militare un călduros la mulţi ani!

Realizator: Vă mulţumesc domnule Cruceanu.