Interviu cu ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac
EXCLUSIV: Interviu cu ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac
22 Februarie 2017, 09:35
Reporter: Începutul anilor '90 a fost sub semnul studiilor la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi de bun augur pentru o carieră diplomatică. În 2017 v-aţi încheiat misiunea de ambasador al României în statul Israel şi vă dedicaţi unei activităţi speciale pentru românii de pretutindeni, folosind experienţa diplomatică.
Andreea Păstârnac: Sigur, peste ani, te-ai gândi că ar putea fi o legătură, nu ştiu dacă neapărat este o legătură. Am venit atunci extrem de interesată de studii comparative, semitice, interesată de limba ebraică, atât cea veche, cea clasică, cât şi cea modernă, dar am avut şansa să încep să cunosc o comunitate extraordinară, comunitatea de israelieni de origine română, şi în paralel cu studiile, în paralel cu serviciul diplomatic, pe care l-am avut aici, care a avut şi un moment extraordinar - ca ataşat cultural, am predat limba română la Universitatea din Tel Aviv prin limba ebraică - în paralel cu acest dialog cu foarte multe asociaţii - putem să vorbim de-a lungul anilor peste 70 de organizaţii ale evreilor de origine română stabiliţi în Israel - am învăţat să lucrăm împreună, pentru că în anii '90, în momentul în care am început să ne uităm la comunităţile de români plecaţi peste graniţe, să recuperăm memoria, să înţelegem unde au fost rupturile istorice, care sunt punţile pe care le putem crea, rolul acestor oameni, acestor organizaţii a fost extraodinar: deschiderea cu care au venit către România, modul în care s-au văzut pe fiecare gata să ajute, gata să facă ceva pentru locul de unde au plecat, menţinându-şi dubla identitate, menţinându-şi ancora în ceea ce însemna noua lume pe care o construiseră. A fost o lecţie extraordinară. Disponibilitatea actorilor israelieni de origine română - în anii '90 număram câteva zeci de mari vedete ale scenei israeliene şi ale scenei internaţionale - de a prezenta publicului israelian pe Eminescu, pe Caragiale, de a arăta care este cultura română din care veniseră, acel moment de deschidere este unic în viaţă, într-o carieră diplomatică. Şi alături de aceşti oameni, am reînvăţat cum putem să gândim politicile noastre faţă de comunităţile istorice, după care aş vrea să vă vorbesc, bineînţeles, şi despre experienţa extraordinară care a fost prezenţa muncitorilor români în Israel, peste câteva sute de mii, şi modul în care, împreună cu aceştia, am învăţat ce înseamnă să ai o comunitate emergentă într-un stat.
Reporter: Ce înseamnă pentru un ambasador să vorbească foarte bine limba ţării în care se află la post? Pentru unii, ebraica este o limbă exotică. Totuşi, pentru dumneavoastră există un punct de atracţie: încă din tinereţe aţi învăţat ebraica.
Andreea Păstârnac: Da, sigur. Ebraica rămâne una din limbile culturale ale acestei lumi, una din cele mai vechi limbi care există, una din limbile înviate, singura limbă înviată în studiile de lingvistică pe care le avem, dar întotdeauna, când eşti într-un loc şi vorbeşti limba, ca diplomat, ai o şansă extraordinară, pentru că poţi să primeşti informaţie aproape fără să fii conştient de acest lucru, înţelegi ceea ce spun oamenii pe stradă, înţelegi comentariile din mass media, poţi să ajungi cumva la părerile personale ale decidenţilor, lucru care este extrem de diferit într-o altă limbă. De altfel, există studii foarte interesante şi studii foarte serioase care vorbesc despre etica profesională într-o altă limbă care nu ne este limba maternă şi despre autocenzura exprimării într-o altă limbă care nu este cea maternă. Ca diplomat, am servit şi în ţări unde nu vorbeam limba locului şi, într-adevăr, cred că atunci eşti prizonierul unei forme de gândire. Poţi să compensezi, poţi să înveţi istoria, poţi să înveţi obiceiurile - trebuie să găseşti mereu modalităţi de a te apropia de cei de care eşti alături câţiva ani.
Reporter: În Israel, în calitate de ambasador, aţi acordat zeci de interviuri pentru radio, televiziune, pentru presa scrisă. Cum vă explicaţi faptul că televiziunea israeliană, practic, v-a curtat? Aţi fost prezentă la mai multe, la numeroase emisiuni în direct şi aţi transmis un mesaj din partea ţării noastre publicului israelian.
Andreea Păstârnac: Este adevărat. În momentul în care reuşeşti să rămâi un diplomat, reuşeşti să ai o părere care să fie extrem de apropiată de cea a locului în care te găseşti, dar să rămâi un outsider, în acel moment, cred că mass media din locul unde te afli îţi apreciază, poate mai mult sau mai puţin, câteodată, îţi apreciază opiniile. A fost foarte important ca să ne adresăm prin mass media israeliană, atât publicului local, dar mai ales să vorbim despre această extraordinară comunitate de israelieni de origine română, generaţiei a doua şi a treia care nu mai vorbeşte româneşte sau nu mai vorbeşte atât de bine româneşte, precum părinţii lor, şi de a fi o dublă voce, o voce a României, o voce a României într-un context european, un lucru foarte important, astăzi, în Israel, dar şi o voce pentru aceste generaţii care se reclamă încă venind din România, dar pentru care limba română nu mai reprezintă un lucru de la sine înţeles. Mi s-a întâmplat ca în aceşti ani să descopăr că aceste generaţii de câteva sute de mii de israelieni născuţi aici, să vorbească cu o mândrie extraordinară despre bunicii lor, despre părinţii lor şi mai ales despre România, unii chiar nevizitând sau necunoscând. În ultimii trei ani, am reuşit ca israelienii de origine română şi nu numai să vină în România şi să fie pe locul întâi ca număr de turişti în România, mai ales într-o dorinţă de a descoperi ţara noastră ca o ţară a originilor, de a descoperi ţara noastră ca o destinaţie europeană şi vreau să vă spun că, de fiecare dată, în fiecare interviu pe care l-am acordat, mi-a făcut o plăcere extraordinară să vorbesc despre ce înseamnă agroturismul în România, ce înseamnă obiceiurile noastre, ce înseamnă realitatea politică, realitatea socială. Nu cred că un diplomat oboseşte vreodată să vorbească despre ţara lui.
Reporter: La Ministerul Afacerilor Externe de la București v-ați început activitatea la un departament tot pentru românii de pretutindeni. Pentru unii parcă se închide un cerc, ce credeți, doar se completează cercul?
Andreea Păstârnac: Da, sigur se completează. În anii '90, când am intrat în Ministerul Afacerilor Externe, exista într-adevăr o mică direcție pentru românii de pretutindeni. Unul dintre proiectele la care am lucrat a fost realizarea unei biserici de lemn maramureșene, o replică a unei biserici maramureșene, și transmiterea acesteia pentru o comunitate din America Latină. Cercul este un cerc deschis, trebuie să spunem asta, pentru că acest subiect al românilor de pretutidnei nu ne părăsește niciodată și face parte intrisecă din activitatea diplomatică. Nu cred că există astăzi o modalitate de a te uita la acest subiect fără a-i vedea toate implicațiile, toate rădăcinile în politica externă a României. Românii plecați peste tot sunt în primul rând ambasadorii noștri. Chiar dacă pare un clișeu și pare o formulă suprafolosită, ea conține un adevăr fundamental, pentru că fiecare poartă o imagine a României și fiecare la locul de muncă, indiferent ce fel de muncă face, devine un mesager al modului în care vede el lumea. Preocupările diplomaților români, preocupările politice externe sunt întotdeuna legate de modul în care promovăm cultura română. Cei mai buni colaboratori sunt întotdeauna românii care au plecat din România. Modul în care continuăm educația în limba română pentru următoarele generații, în care spijinim mass-media în limba română și modul în care sprijinim, acolo unde reușim și unde avem biserici românești, serviciul religios în limba română. Nu pot să faci abstracție de acest lucru nici măcar atunci când lucrezi la organizațiile interanționale, pentru că întotdeauna aceste comunități extrordinare, care sunt într-o mișcare, și într-o creștere, și într-o autodefinire permanentă, aceste comunități te motivează ca diplomat să continui. Când pleci ca diplomat întotdeauna îți pregătești misiunea, te gândești ce mandat vei avea. Trebuie să ne gândim că poate cel mai bun model al nostru sunt cei care pleacă din România căutând o viață mai bună și care fac totul de la început, care se pregătesc deja la fața locului, care trebuie să performeze și care performează extrordinar la fața locului. De multe ori ei sunt un model pentru noi. Cum poate cineva plecat, cu ambiții extrordinare de a se realiza profesional, personal, într-un timp foarte scurt să performeze și să devină un muncitor, în sensul cel mai general al acestui cuvânt, extrordinar. Cred că acestea este un model și pentru un diplomat.
Reporter: În vecinătatea României, unde situația este diferită, nu se uită limba română. Dar pentru cei plecați în Statele Unite, în Italia, Spania, ce credeți că le spune limba română?
Andreea Păstârnac: Limba română și educația în limba română, comunicarea și mass-media în limba română sunt una din prioritățile acestui mandat și una din prioritățile ministerului nou creat. Deja am avut o întâlnire la București, săptămâna trecută, cu reprezentanții Ministerului Educației, pentru că urmărim să internsificăm modul în care limba română este studiată în toate aceste locuri în care le-ați spus și să creăm o curricula de referință, care să fie valabilă atât pentru comunitățile istorice, cât și pentru comunitățile emergente. Astăzi, într-o lume a globalizării, limba română rămâne elementul de identitate definitoriu pentru comunitățile acestea, multe dintre ele aflate deja la a doua generație sau chiar la a treia generație de români născuți pe alte meridiane. Pe lângă programele pe care le avem deja în mare parte în state membre ale Uniunii Europene, vom încerca și am avut deja discuții să sprijim cu manuale și să sprijinim cu o programă de referință așa-numitele școli de duminică, școlile de weekend, care sunt realizate prin entuziasmul multor organizații, asociații, al miilor de voluntari care predau limba română sau sunt realizate de către preoții sau reprezentanții altor culte religioase care predau limba română duminica. Este necesar să îi sprijinim cu manuale, cu material online astăzi, și mai ales să extindem rețeaua de formare a acestor voluntari care predau limba română, astfel încât copiii care studiază astăzi să aibă acces la cursuri din ce în ce mai performante. De asemenea, ne-am propus să creăm un program de învățare a limbii române sau de familiarizare a limbii române pentru generația a doua și a treia online, care să fie accesibil de oriunde, pe telefonul mobil sau pe o tabletă, astfel încât familiile celor plecați dacă vor dori să deschidă fereastra câtre limba română pentru copiii lor să o facă în cel mai modern și în cel mai simplu mod cu putință în lumea în care trăim astăzi.
Reporter: În calitate de ministru şi ambasador ce transmiteţi românilor de pretutindeni ?
Andreea Păstârnac: Noul minister pentru relaţia cu românii de pretutindeni este o instituţie extrem de ambiţioasă astăzi pentru că vom incerca să depăşim modalitatea de a lucra doar prin proiecte cu organizaţiile românilor de pretutindeni, vom incerca sa găsim modalităţi de a transforma tematica la care se refera fiecare comunitate. Fiecare comunitate in conformitate cu locul in care se afla este adancita in problemele sale, extrem de importante, vitale de multe ori daca vorbim despre romanii din jurul granitelor, daca vorbim despre romanii din Marea Britanie care vor fi afectati de Brexit dar in acelasi timp exista teme care ii unesc pe acesti romani aflati pe alte meridiane. De multe ori, comunităţi care au avut proiecte extraordinare pot fi luate model de alte comunităţi şi cred că unul din primele noastre scopuri este de a crea un dialog transversal, de a uni aceste comunităţi; multe dintre ele au experienţă extraordinară pe anumite subiecte, care poate fi foarte uşor pusă în relaţie cu celelalte comunităţi. Cred că dacă vom reuşi să reducem aceste graniţe invizibile şi, într-adevăr, prin mass media există astăzi programe ale diferitelor organizaţii de jurnalişti, aproape globale - sunt organizaţii de jurnalişti care s-au unit astăzi în platforme europene - cred că un asemenea exemplu poate fi urmat si de alte asociaţii