Interviu cu ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu

Realizator: Alexandru Zugravu - Sunteţi, dle ambasador Luca Niculescu, organizator al evenimentului "Călătorie în francofonie", împreună cu preşedinta Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, la Teatrul 'Louis Jouvet' din Paris.

Nu de mult, spuneaţi într-un interviu că România este o ţară importantă pentru francofonie. În ce măsură, vă întreb, este francofonia importantă pentru România?

Luca Niculescu: Da, într-adevăr. România este importantă pentru francofonie. Aici a avut loc primul sommet dintr-o ţară est-europeană, în 2006.

La Bucureşti există un Birou regional al OIF, al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

Preşedintele Agenţiei Francofone Universitare este un român, Sorin Câmpeanu, şi în această agenţie se află 800 de universităţi din lumea întreagă. Sunt multe exemple.

Avem bursele "Eugen Ionescu" pentru care nu vă spun ce aglomeraţie de dosare primim în fiecare an la Ambasada României şi, în acelaşi timp, francofonia este importantă.

Francofonia înseamnă deschidere, înseamnă diversitate, înseamnă multiculturalism, este prima organizaţie în care România a intrat după 1990, permite accesul la ţări în care reprezentarea României este poate ceva mai redusă.

Sunt foarte mulţi foşti studenţi şcoliţi în România în anii '70-80' şi care acum ocupă funcţii importante în aceste ţări şi francofonia este, dacă vreţi, un bun canal pentru a păstra legătura cu ei.

Realizator: Parisul şi Bucureştiul lansează un proiect important: Sezonul România-Franţa 2019 - ce va coincide cu preşedinţia română a UE din prima jumătate a anului viitor - şi îşi propune, în primul rând, întărirea legăturilor de tot felul între cele două ţări, nu în ultimul rând, culturale.

Citesc în prezentarea proiectului prumul punct: "A actualiza imaginea și percepția celor două popoare unul față de celălalt". Eram obişnuiţi, printr-un fel de tradiţie, să spunem despre Franţa că e sora mai mare a României. Mai putem spune acum acest lucru?

Luca Niculescu: Da, sunt multe fraze care caracterizează sau care au o tradiţie în definirea relaţiei franco-române. Aş spune însă că acest Sezon este cel mai mare proiect cultural bilateral în care am fost angajaţi, angrenaţi, în ultimii 50 de ani şi îmi permit să folosesc acest cuvânt, cred că va fi ceva colosal.

Vom avea 300 de manifestări în Franţa şi în România în cele şapte luni ale Sezonului.

Va fi, după cum spuneaţi, o ocazie de a ne regăsi, de a ne redescoperi. Franţa şi România au legături vechi, solide, dar lucrurile evoluează: suntem parteneri în UE, suntem în NATO, avem un Parteneriat strategic de la semnarea căruia se împlinesc zece ani.

Franţa sigur că este o sursă de inspiraţie pentru România în multe domenii, dar şi România poate fi pentru Franţa şi nu vă ascund că eram acum câteva luni la Paris la o manifestare şi am fost foarte mândru să particip la lansarea noului 'Manual de medicină de urgenţă', unde două capitole au fost scrise de doctorul Raed Arafat.

Realizator: Recent, în contextul discuţiei despre promovarea limbii franceze, opinaţi că ar trebui făcut în aşa fel încât aceasta să devină populară. Şi mai populară decât este. Pe ce cale vă gândiţi că s-ar putea realiza acest lucru?

Luca Niculescu: Cred că există acest uşor complex, adică nu vorbeşti franceza decât dacă o vorbeşti foarte bine. Nu e cazul cu limba engleză pe care o masacrăm zilnic fără să ne simţim prea vinovaţi. Acum nu spun că acesta este modelul pe care ar trebui să-l urmăm, dar cred că, dacă reuşim să scăpăm de acest complex, ne vom putea lansa mai uşor în vorbirea limbii franceze. Cum, mă întrebaţi? Sincer, nu am toate răspunsurile, dar şi aici cred că în planul pentru plurilingvism pe care îl va lansa mâine preşedintele francez, Emmanul Macron, vom identifica unele piste, deci cred că ar trebui ascultată cu multă atenţie această intervenţie a sa.