Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Impactul referendumului din Marea Britanie asupra securității europene

Precedentul creat de referendumul din marea Britanie și impactul unei eventuale ieșiri din UE asupra securității economic-financiare a Europei.

Impactul referendumului din Marea Britanie asupra securității europene

24 Iunie 2016, 14:03

Radu Dobriţoiu - Zi importantă astăzi pentru viitorul Europei, ce poate fi influenţat de rezultatul referendumului din Marea Britanie, unde populaţia este consultată în legătură cu rămânerea în Uniunea Europeană. Urnele s-au deschis la ora 9:00 şi sunt aşteptate la vot 46 de milioane de persoane. Un scrutin important care, indiferent de rezultat, creează un precedent în interiorul Uniunii Europene. Vom fi în legătura directă permanentă cu Pavel Ionescu, trimisul special RRA la Londra. Invitatul emisiunii este specialistul în afaceri europene, Ştefan Popescu, profesor universitar la SNSPA. Vom susţine dezbaterea din această seară cu informaţii primite de la corespondenţii Radio România.
Vorbim despre Brexit, despre referendumul organizat în Marea Britanie, prin care populaţia va decide dacă va rămâne în continuare în interiorul Uniunii Europene. Suntem în legătură cu domnul Ştefan Popescu, profesor la SNSPA, specialist în afaceri europene. Bună seara, domnule profesor.
Ştrefan Popescu: Bună seara! Vă mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobrițoiu: Zi importantă astăzi pentru Uniunea Europeană. Referendumul din Marea Britanie, indiferent de rezultat, putem spune, domnule profesor, că a creat deja un precedent.
Ştefan Popescu: A creat un precedent. Va fi un eveniment fondator, cu multe consecinţe, indiferent de rezultat. Totuşi, aş vrea să spun câteva cuvinte despre consecinţele în cazul în care acest referendum va fi validat, în cazul în care ieşirea se va produce, pentru că s-a speculat foarte mult. În eventualitatea producerii nu va constitui însă un eveniment economic major. Asta este bine de ţinut minte. Totul depinde de felul în care va fi gestionat, dar nimeni, nici la Berlin, nici la Paris sau la Roma - şi asta trebuie să o spunem - şi, evident, nici la Londra nu are interesul ridicării de bariere şi tăierii punţilor. Ieşirea instituţională din Uniunea Europeană nu înseamnă ieşirea din spaţiul economic european comun.

Radu Dobrițoiu: Cu siguranţă. Vorbeam însă despre crearea unui precedent. Este primul referendum într-o ţară a Uniunii Europene, cu acest subiect, privind retragerea din interiorul Uniunii Europene, un precedent pentru că s-ar putea să inspire şi alte ţării să procedeze similar.
Ştefan Popescu: Alte ţări însă nu au ponderea economică şi politică a Marii Britanii. Desigur, am mai avut referendumul după ce Norvegia a fost acceptată odată cu Marea Britanie, în 1973, dar atunci erau alte timpuri. Dar nu cred că în momentul de faţă nicio ţară de talia Italiei - pentru că, mă gândesc, Franţa şi Germania au prea multe interese în Uniunea Europeană, iar economiile europene sunt prea interconectate. Marea Britanie reprezintă un caz particular. Este o ţară care nu are numai un orizont exclusiv european. Are un orizont extraeuropean dat de dimensiunea Commonwealth-ului şi de fostul, tradiţiile Imperiului Britanic, acel imperiu de 44 de milioane de kilometri pătraţi, cel mai mare imperiu din istorie, în care soarele nu apunea niciodată. Deci Marea Britanie are altă anvergură.
Radu Dobrițoiu: Cel mai mare imperiu din istoria modernă şi contemporană, că în antichitate....
Ştefan Popescu: Contemporană, desigur..
Radu Dobrițoiu: ...şi la începuturile istoriei au existat şi Imperiul Mongol şi cel Roman, care au fost mai întinse.
Ştefan Popescu: Dar ca dimensiune teritorială, 44 de milioane, nu cred că a fost depăşit.

Radu Dobrițoiu: Sigur. Suntem în direct acum cu Londra, unde se află Pavel Ionescu, trimisul special al RRA. Bună seara, Pavel! Pavel, pentru început, te rog să ne dai informaţii despre participarea populaţiei la referendumul din Marea Britanie.
Reporter: Informaţii să zic aşa oficiale, comunicate pe căi clare şi, aşa cum eram noi obişnuiţi să zicem din alegerile din România, nu au parvenit de-a lungul zilei. /.../ citează diverse declaraţii. O informaţie care se pare totuşi că este certificată provine din Scoţia, de la organizatorul referendumului în Scoţia, care spune că în provincia scoţiană vor fi prezent la vot între 70 şi 80% din electorat. Mai sunt încă destule ore, mai aproape 3 ore întregi de vot, deci lucrurile vor putea continua. Să reamintim că 70-80% este mult. La votul pentru independenţa Scoţiei a fost 85% din electorat. În Anglia, mai ales în sud-estul Angliei, unde este şi fieful Brexit, a plouat din nou torenţial după-amiază, dar ploaia nu a mai produs efectele de astă-noapte, cu inundaţii, secţii blocate temporar. Deci votarea pare că s-a desfăşurat în ordine, dar, încă o dată, nu avem o cifră despre care să putem vorbi aici.
În echilibru însă, câteva informaţii despre profilul votanţilor, doar două din ele, care sunt totuşi relevante. Brexit-ul este susţinut preponderent de vârstnici, dar şi de oamenii cu venituri mai mici şi fără studii. Cei mai mulţi dintre votanţi se aşteaptă să le fie mai rău după vot, indiferent de rezultat. Şi, mai am o informaţie care nu ar trebui dispreţuită, mai ales în contextul Marii Britanii: Casa de Pariuri Betfair dă rămânerii în Uniune cota de 1 la 6, deci o probabilitate de 85%, iar Brexit-ului o cotă de 6 la 1, respectiv o probabilitate de 14%.

Radu Dobrițoiu: Pavel, sunt mai multe predicţii pentru impactul economic pe care-l poate avea ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Înţeleg că ai şi o declaraţie de la un important general manager.

Reporter: Da. Declaraţia nu este chiar recentă. Am păstrat-o însă pentru că ea spune însă foarte mul despre atmosfera dintr-un loc care identifică cumva Londra şi o face una din capitalele vitale pentru Europa. E vorba de City-ul londonez, de "Mila Pătrată", corporaţia financiară a Londrei, care împarte cu New York-ul dreptul de aşa-numit passporting, respectiv dreptul de a vinde servicii financiare în Uniunea Europeană cu costuri preferenţiale şi un singur set de reguli. Acest passporting se va pierde, avertizează, de exemplu, ministrul francez de finanţe Michel Sapin. Multe bănci, printre ele Citibank, Goldman Sachs, HSBC sau Barclays îşi convoacă la noapte analiştii şi se aşteaptă la cele mai volatile 24 de ore pentru pieţele financiare din ultimul sfert de secol. Temerea lor este că vor trebui să relocheze afacerile. Iată deci ce spunea preşedintele JPMorgan Chase, James Dimon:

James Dimon: Principala necunoscută este viitorul acord pe care Marea Britanie ar trebui să-l negocieze cu Uniunea Europeană. În opinia mea este greu de crezut că el va coincide cu ce are acum. Dacă rămâne ca acum vom avea zero schimbări. Dar realitatea spune că nu va fi aşa. Dacă Uniunea Europeană impune ca orice instituţie bancară care lucrează cu o companie comunitară să aibă sediul în Uniunea Europeană, vorbim aici de 3-4 mii locuri de muncă. Aceasta este chiar situaţia de la JPMorgan. Or, noi nu ştim ce se va întâmpla. Trebuie să spun clar că ne vom proteja angajaţii indiferent de vot şi, totodată, că va trebui să ne servim clienţii din Uniunea Europeană.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, iată că nici pentru Marea Britanie nu va fi foarte uşor în situaţia în care, în urma rezultatului referendumului, va părăsi Uniunea Europeană.
Ştefan Popescu: Cum spuneam, e bine să relativizăm. Ieşirea instituţională nu înseamnă ieşire din spaţiul economic european comun. Uniunea are experienţă în acest sens - a se vedea cazul Norvegiei, Islandei, Elveţiei, state care nu aparţin instituţional Uniunii, dar fac parte din spaţiul economic comun. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în cazul Marii Britanii, cu atât mai mult cu cât ţara nu este în zona euro. Impactul pe cursul de schimb al lirei sterline, dar şi al monedei euro va fi limitat. Desigur, vor avea loc acţiuni speculative asupra datoriilor unor ţări din zona euro - mă gândesc în special la Grecia şi Italia, acestea având cel mai mare nivel de îndatorare din Uniune. Este drept că Marea Britanie nu va mai beneficia de subvenţiile europene, dar îşi va diminua contribuţia la bugetul Uniunii. Spun 'diminua' întrucât ţările din spaţiul economic european nemembre plătesc o contribuţie la buget, inclusiv Norvegia, Elveţia, Islanda. Cât despre piaţa financiară, ce se spunea în corespondenţă, piaţa financiară londoneză se va eroda nesemnificativ. Există, desigur, tentaţia, iar acest scenariu este imaginat de Banca Centrală Europeană de a face din Frankfurt placa turnantă a finanţei europene şi a exercita astfel o regularizare a acestei finanţe. Dar există şi riscul ca Londra să joace cartea paradisului fiscal, dar din acest război nimeni nu va avea de câştigat. Când schimburile cu Germania sunt de 89 de miliarde de dolari pe an, cu Franţa de 62, cu Italia de 33, nu există interesul unor măsuri protecţioniste, în opinia mea, care să jeneze aceste schimburi, după cum nu va exista nici interesul jenării liberei circulaţii, nu vor fi trimişi acasă nici cei 300.000 de francezi care lucrează în aglomeraţia londoneză şi nici cei 159.000 de români, deşi politica ajutoarelor sociale va fi revizuită.

Radu Dobrițoiu: Citez acum o ştire Reuters, de câteva minute sosită: "Pe anticiparea unui rezultat pozitiv, în sensul rămânerii în Uniunea Europeană, în urma referendumului, lira sterlimă a crescut la cel mai mare nivel din 2016 şi, de asemenea, preţul petrolului a crescut uşor încusiv la petrolul crud, cum este denumit în termeni economici". Pentru Preşedinţia olandeză, menţinearea Martii Britanii în Uniune a fost una dintre priorităţi. Mai avem informaţii mai multe în corepsondenţa transmisă pentru "Euroatalntica", din Olanda, de Claudia Marcu.

Corespondenţă din Amsterdam - Reporter: Claudia Marcu - Mâine, premierul olandez va merge la Bruxelles să discute cu oficialii europeni paşii care urmează să fie făcuţi după acest referendum. Pentru preşedinţia olandeză, menţinerea britanicilor în Uniunea Europeană a fost una dintre priorităţi. Ce se va întâmpla de mâine nimeni nu vrea să spună, sau poate nu ştie. Pragmatismul olandez spune: mai întâi să vedem care este problema şi după aceea căutăm soluţiile'. Mark Rutte compară Brexit-ul cu un divorţ pe care Marea Britanie va trebui să-l ceară dacă într-adevăr asta vrea, iar până la finalizarea unui divorţ pot trece ani. Mark Rutte i-a sfătuit pe britanici să rămână în Uniunea Europeană, ca şi directorul Europol, premierul olandez spune că într-o perioadă în care în jur este atât de multă instabilitate, este de neînţeles dorinţa unei ţări de a părăsi Uniunea Europeană. Pe termen scut, pieţele vor fi afectate, mai ales când vorbim de lira sterlină şi moneda euro. Pe termen lung, impactul ar putea să fie mai redus, însă depinde şi de ce se va întâmpla în alte ţări. De exemplu, dacă în Olanda, Franţa, Danemarca euroscepticismul va creşte şi tot mai multe voci vor cere un referendum similar, impactul economic va fi unul mult mai puternic. Geert Wilders visează deja la un referendum pentru ieşirea Olandei din Uniunea Europeană, la fel şi Marine Le Pen, care a promis un referendum dacă va câştiga Preşedinţia Franţei. Într-un raport realizat în 2014 de britanicii de la "Capital Economics" pentru partidul lui Wilders se arată că după o ieşire a Olandei, economia va creşte rapid şi în 20 de ani venitul unei familii va creşte cu 10.000 de euro pe an. Un raport desfiinţat cu argumente de economişti care l-au etichetat ca fiind absolut nerealist. Indiferent de rezultatul referendumului de astăzi, Uniunea Europeană pare să intre de mâine într-o altă eră. Dacă se va vota ieşirea înseamnă că dorinţa pentru un referendum similar va apărea şi în alte ţări. Dacă votul va fi pentru Uniunea Europeană, dezbaterea va continua oricum.

Radu Dobrițoiu: Pavel Ionescu, a fost o campanie înainte de acest referendum. Pe ce au insistat cei care susţin Brexit-ul?
Reporter: Radu, principalul lor punct de plecare a fost imigraţia, cea care practic, spun ei, schimbă piaţa muncii într-un mod negativ, piaţa muncii din Marea Britanie, scade Produsul Intern Brut al ţării pentru că vin muncitorii nepregătiţi sau cu o pregătire foarte scăzută. Apasă nejustificat asupra sistemului de sănătate şi a educaţiei, se ştie, sistemul de sănătate din Marea Britanie face cu greu faţă şi aşa solicitărilor populaţiei, iar şcolile sunt şi ele suprapopulate şi au uneori probleme financiare. S-a pus asta pe seama migraţiei, apoi ei spun şi Boris Johnson, de exemplu, liderul conservator, a spus chiar că astăzi este ziua independenţei pentru că devenim independenţi faţă de Bruxelles. Bruxellesul pe care îl blamează de birocraţie, îl blamează de cheltuirea banilor Marii Britanii, nejustificat, care bani nu s-ar întoarce, cum a explicat, de fapt, domnul profesor în Marea Britanie, înapoi. Nici măcar nu i-a amintit rebate-ul pe care Marea Britanie l-a obţinut de-a lungul timpului. Cam ăştia sunt parametrii. Foarte multă emoţie în ceea ce campania Brexit a susţinut, foarte multe lucruri care au apelat la cuvinte frumoase, să ne luăm ţara înapoi, să devenim independenţi. Lucruri care nu s-au rezonat cu publicul, ceea ce înseamnă că în masa populaţiei britanice există rădăcinile acestea de unde au crescut ideile campaniei Brexit.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, cât de mult trebuie să ne temem, în ghilimele spus, de ziua de mâine, de o eventguală retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană? Cum va influenţa viitorul Uniunii, dar mai ales cât de mult va influenţa economia României această decizie?
Ştefan Popescu: Aşa cum spuneam, consecinţele economice vor fi limitate cu atât mai mult pentru o economie periferică a Uniunii Europene, cum este din păcate economia ţării noastre, schimburile noastre chiar cu Marea Britanie sunt schimburi reduse. Consecinţele vor fi mult mai mari din punct de vedere politic, pentru că eu cred - dar asta este o opinie personală, dar văzând şi declaraţiile de la Paris, de la Berlin şi de la Roma, că se va institutţionaliza aşa-numita Europă a nucleului dur. Există o tentaţie atât la Paris, la Berlin, cât şi la Roma, ca o parte a zonei euro, cel puţin, statele cele mai avansate, să aibă un parlament al zonei euro, o armonizare mai mare a politicilor fiscale şi bugetare şi un superministru de finanţe. Acest lucru...

Radu Dobrițoiu: O tendinţă pe care o regăsim într-o altă fază, însă, chiar şi în Polonia şi Cehia.
Ştefan Ppescu: Exact, chiar şi în Polonia şi Cehia, însă Polonia şi Cehia, spre deosebire de România - e bine că le-aţi amintit, adaug şi Ungaria şi Slovacia - sunt în Grupul de la Vişegrad care au o acţiune coordonată, proactivă în Uniunea Europeană. Pe noi ne dezavantajează, în acest context, şi rolul destul de şters pe care îl jucăm în Uniunea Europeană. Şi mai este ceva apropo de interconectare, de unitate, de care vorbeaţi. Până la urmă, Uniunea Europeană - ştiu că aveţi o formaţie de istoric, şi Gheorghe Brătianu spunea un lucru: "Drumul creează statul". Pentru mine, prezenţa Marii Bratanii în Uniunea Europeană este dincolo de aspectul instituţional, este canalul feroviar, tunelul feroviar de sub Canalul Mânecii, sunt aeroporturile dezvoltate, sunt universităţile performante, economia performantă, comerţul britanic, diplomaţia economică, rolul diplomatic proactiv e care îl joacă Marea Britanie. Or la aceste aspecte, noi suntem deficitari, nu avem o autostradă care să ne lege de restul Europei. Până la urmă, vedeţi, circuitele, indiferent de opţiunile politice, circuitele economice dacă sunt solide, rămân în picioare.

Radu Dobrițoiu: Deşi avem relaţii importante economice cu Marea Britanie, România nu se va număra printre ţările care vor fi afectate direct de o eventuală ieşire a acestei ţări din Uniunea Europeană. Nici din punct de vedere fiscal, influenţa nu va fi foarte mare, dar efectele se vor resimţi la nivelul întregii Uniuni Europene. Iulian Olescu a realizat un reportaj pentru "Euroatlantica".

Reporter: Eventuala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea şi consecinţe directe, dar mai ales un impact indirect asupra României, consideră analistul economic Aurelian Dochia.
Aurelian Dochia: România probabil că nu este printre ţările care ar fi cel mai puternic lovite în mod direct, deşi avem relaţii comerciale importante cu Marea Britanie, există fluxuri de capital, investiţii britanice în România şi, evident, avem o comunitate mare de români, care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie.
Reporter: Şi din punct de vedere fiscal, efectele directe ale unui Brexit asupra ţării noastre vor fi relativ limitate, spune directorul executiv pe probleme de consultanţă fiscală al PricewaterhouseCoopers România, Gabriel Sincu.
Gabriel Sincu: Vor dispărea nişte faciliţăti vizavi de directivele europene, care prevăd astfel de scutiri în cazul companiilor din România, deţinute de companii de afară, vom vedea poate nişte impozite pe un potenţial divident plătit din România către Marea Britanie şi invers, dacă e cazul. Cu siguranţă că vor fi nişte probleme vizavi de românii care lucrează în Marea Britanie şi invers, expaţii britanici care sunt aici, care vor trebui să treacă prin nişte formalităţi mai complicate pentru a putea să lucreze şi să-şi desfăşoare activitatea în România.
Reporter: Efectele la nivelul Uniunii Europene vor fi, însă, mult mai importante şi vor avea consecinţe pe termen lung, inclusiv pentru România, spune Aurelian Dochia. Primele şi cele mai violente răspunsuri la o ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană se vor înregistra în pieţele financiare. În timp, însă, pieţele se vor stabiliza, dar vor rămâne de rezolvat aspectele comerciale şi legate de investiţii.
Radu Dobritoiu: Pavel Ionescu, aş dori să abordăm şi dimensiunea de securitate militară. Ştim de importanţa pe care o are Armata Regatului Unit, în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. Ştim, de asemenea că există şi o brigadă britanică împreună cu Franţa, care este separată de ceea ce înseamnă NATO şi, din ce în ce mai des, s-a vorbit despre o armată europeană. Bineînţeles, în acest moment, mai mult în zona formelor fără fond al acestei teorii, dar se vorbeşte din ce în ce mai des de o armată europeană diferită de cea a NATO, a Alianţei Nord-Atlantice. Ce influenţe au avut aceste aspecte ale securităţii militare în susţinerea Brexit-ului.

Pavel Ionescu: Povestea aceasta legată de... informaţia legată de o armată europeană pe cale de a fi creată şi căreia ar trebui să i se subordoneze armata britanică, a apărut în campania de... legată de referendumul din Marea Britanie, de câteva săptămâni. Ea a crescut foarte mult în pondere fiind lansată de tabăra care susţine ieşirea din UE, fiind argumentul că, în ultimă instanţă, de ce ar avea nevoie Marea Britanie de o astfel de armată, câtă vreme există NATO şi, de fapt, securitatea Marii Britanii este asigurată prin intermediul NATO şi nu al UE. În privinţa informaţiilor secrete pe care UE le oferă şi le intermediază, inclusiv Marii Britanii, despre care, de exemplu, ministrul de interne, conservator actual, Theresa May, spunea că UE a făcut mai sigură Marea Britanie, în faţa criminalităţii şi a terorismului, iar o fostă şefă a MI5, Eliza Manningham-Buller, spunea că dacă ne izolăm, vom pierde influenţă şi ne vom supune pericolelor. Ei bine, tabăra Brexit spune că ceea ce contează de fapt este aşa-numitil grup al celor cinci ochi: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Dacă acest grup rămâne în picioare şi funcţionează, lucrurile sunt suficiente. Apoi, ei sunt nemulţumiţi de faptul că UE creează probleme Marii Britanii, prin această Curte Europeană de Justiţie care poate adopta reglementări pe chestiuni de securitate, şi în plus migraţia, care vine din UE, e un pericol şi ea.

Radu Dobrițoiu: Avem şi o viziune de la Bruxelles, despre referendumul din Marea Britanie. Vă propun să ascultăm o corespondenţă semnată de Cerasela Rădulescu.
Reporter: Cerasela Rădulescu - Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avut o singură declaraţie, săptămâna aceasta, înaintea referendumului şi este singurul lider al instituţiilor europene care a insistat pe dimensiunea geopolitică, în cazul unei ieşiri a Marii Britanii din UE. "Avem nevoie de voi. Fără voi, nu numai Europa, dar şi întreaga comunitate occidentală şi transatlantică, vor fi slăbite. " - declara preşedintele Tusk, insistând pe rolul geopolitic important al Marii Britanii. El recunoaşte însă că "indiferent de rezultatul referendumului, va trebui să analizăm în profunzime viitorul Europei. Ar fi o prostie să ignorăm un asemenea semnal de alarmă. Sunt şi alte nemulţumiri în UE." Efectele geopolitice ar fi scăderea ponderii şi influenţei UE, la nivel mondial, dar şi de slăbirea solidarităţii în domeniul relaţiilor transatlatice, ceea ce ar putea afecta unele relaţii dintre aliaţi, spun analiştii Institutului Bruegel. Totodată, ei afirmă, pe bună dreptate, că implicaţiile geopolitice ale deciziei de a părăsi UE de către Marea Britanie, sunt subestimate, la nivelul deciziilor liderilor politici. UE este o construcţie unică, după cel de-Al Doilea Război Mondial, tocmai pentru a menţine pacea pe acest continent, iar Marea Britanie a avut o contribuţie importantă în acest sens, iar acum, în prezent, Europa se confruntă cu ameninţări de tip terorist, cu războaie, în afara spaţiului comunitar, inclusiv cu cele de tip hibrid, instabilitate politică. Acum, UE ar putea pierde un partener important al acestei construcţii care, în sine, se bazează la nivel geopolitic pe solidaritate şi schimb de informaţii între statele membre. Marea Britanie aparţine UE, fără să adere la zona euro şi la spaţiul Schengen, deşi face schimb de informaţii către celelalte state.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, mai avem un minut la dispoziţie. Care este şi opinia dumneavoastră, în legătură cu acest palier al securităţii militare, când discutăm, iată, despre referendumul din Marea Britanie? Cum va influenţa o eventuală decizie a Marii Britanii, de ieşire din UE, acest palier al securităţii militare pentru Europa?
Ştefan Popescu: Aveţi dreptate, acesta este de fapt cel mai important, alături de palierul diplomatic. Consecinţele vor fi mari, creşterea ponderii cuplului franco-german şi lipsa oricărei contraponderi notabile la axa Paris-Berlin, o axă care doreşte diminuarea relaţiilor transatlantice şi obţinerea unei autonomii strategice europene, dar desigur centrată pe rolul Paris - Berlin şi în bune relaţii, desigur, cu Rusia. Aţi văzu declaraţiile ministrului Steinmeier sau ale domnului Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de externe, de normalizare a relaţiilor cu Moscova. Reducerea influenţei americane în Uniune ar fi notabilă pentru că Marea Britanie este văzută ca o prelungire strategică a intereselor americane în Uniune.

Radu Dobrițoiu: Foarte scurt: în ce măsură, credeţi că Rusia a avut un rol în încurajarea Brexit-ului?
Ştefan Popescu: Nu văd un rol ... cred că societatea britanică şi Marea Britanie este suficient de matură să decidă în mod autonom şi cred că este imună intereselor externe. Marea Britanie nu este Ucraina.
Radu Dobrițoiu: Euroatlantica, la final. Ediţie dedicată referendumului din Marea Britanie, cu impact asupra securităţii economico-financiare a Europei. Le mulţumesc celor doi invitaţi: profesorul universitar Ştefan Popescu şi Pavel Ionescu, trimisul special Radio România Actualităţi, la Londra. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta Euroatlantica.

Realizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"