Haine noi pentru educaţie din 2011

Invitatul ediţiei noastre de astăzi are de rezolvat în această perioadă două mari probleme: proiectul legii învăţământului şi solicitările salariale ale profesorilor din unele judeţe din ţară.

Îi spun bun venit în studio la Radio România Actualităţi ministrului educaţiei domnul Daniel Funeriu. Bună ziua.

Daniel Funeriu: Bună ziua, bine v-am găsit dacă îmi permite-ţi o scurtă introducere, eu cred că legea educaţiei naţionale nu aş pune-o în contextul unor probleme. Legea educaţiei naţionale este făcută pentru a găsi şi pentru a exploata oportunităţi şi pentru a crea oportunităţi.

Realizator: Sau pentru a rezolva problemele învăţământului românesc.

Daniel Funeriu: În acelaşi timp pentru a rezolva una dintre problemele existente, dar esenţa şi modul în care această lege a fost gândită a fost pentru a crea oportunităţi.

Realizator: Atunci ce defecte ale învăţământului românersc vreţi să rezolvaţi prin acest proiect de lege dacă va fi implementat acest proiect de lege?

Daniel Funeriu: Aşa cum ştiţi sistemul de învătământ din România are câteva caracteristici care nu îl plasează ca fiind printre cele mai performante. Este vorvba de inechitatea sistemului de învăţământ din România, este vorba de lipsa de relevanţă a sistemului educaţional, este vorba până la urmă de slaba calitate aşa cum este demonstrată prin toate studiile de specialitate. Ne putem referi desigur la fiecare dintre aceste aspecte în parte, ceea ce este am să vă dau câteva exemple punctuale la textele pentru copii de 15-16 ani la celebrele texte pisa, suntem una dintre ţările care are cele mai slabe rezultate în Europa.

Realizator: Asta poate şi pentru că textele pisa sunt bazate pe un stil de a învăţa şi sunt formulate complet diferit de felul în care se învaţă la ora actuală în România. Copii nu sunt obişnuiţi să răspundă acestui tip de probleme.

Daniel Funeriu: Aţi atins inima problemei, pentru că învăţământul, modul şi prin urmare modul în care aceste texte pisa sunt concepute este ca ele să verifice competenţele elevilor şi nu capacitatea lor de a memora informaţii. Aici este principala sursă a lucrurilor care se întâmplă în sistemul de învăţământ din Româbnia şi anume aceea este curiculum, este programa şcolară. Programa şcolară este centrată la ora actuală pe memorare, pe învăţare mecanică, pe transformarea copiilor de multe ori aşa cum am exprimat odată roboţei de rezolvat probleme şi de trecut examene şi nicidecum pe formarea de competenţe. Cred că schimbarea majoră pe care trebuie să o propunem elevilor din România şi părinţilor în acelaşi timp este ca şcoala să devină plăcută prin formarea de competenţe şi nu repet, şi nu memorarea mecanică a unor informaţii. Este natural ca şcoala evident să ofere şi informaţii dar în 2010 accesul la informaţie este foarte uşor. Acum 40 de ani desigur acfesul la informaţie era limitat prin interacţiunea cu interacţia cu profesorul. Profesorul era depozitarul informaţiilor. În 2010 accesul la informaţie este uşor prin urmare ceea ce trebuie ...

Realizator: ... dar înţelegerea informaţiei cum se face chiar dacă accesulk este uşor, selecţia şi înţelegerea informaţiei trebuie făcută pe baza unui proces de învăţământ.

Daniel Funeriu: Absolut, absolut, exact aici este rolul profesorului aţi punctat perfect exact aici este rolul profesorului în 2010 care sste distinct de rolul profesorului de acum 40 de ani. Profesorul trebuie să transmită elevului capacitatea de a integra informaţia, capacitatea de a o folosi, capacitatea de a o sistematiza şi este un proces prin care societatea a trecut acest proces de transformare dar şcoala încă nu a trecut prin acest proces de transformare. Aceasta este modificarea esenţială pe care trebuie să o parcurgă înăţământul românesc. Pentru ca această modificare să se producă sunt necesare o serie de măsuri de acceea noua lege a educaţiei pe care am prezentat-o din punctul nostru de vedere oferă pentru prima dată în ultimii 20 de ani o viziune coerentă asupra educaţiei, dar în acelaşi timp scopul acestea şi mijloacele de realizare a acestor schimbări.

Realizator: Pe de altă parte această implementare a acestei legi în sensul în care legea îşi doreşte să modifice învăţământul românesc va presupune o restructurare completă a programei de învăţământ?

Daniel Funeriu: Va presupune o regândire foarte serioasă a tot ceea ce înseamnă programa de învăţământ, cu toate componentele ei.

Realizator: Vor fi aceleaşi materii sau vor fi materii combinate?

Daniel Funberiu: În toate ţările care au parcurs acest proces de transformare se are în vedere de fapt finalitatea. Finalitatea este aceea de a oferi copiilor posibilitatea de a rezolva probleme şi nu mă refer aici la probleme, problemele vieţii. Ori atunci când rezolvi o problemă din viaţa de zi cu zi nu te raportezi mecanic la ce materie am învăţat în şcoală pentru a rezolva această problemă. De aceea, învăţarea transdisciplinară este un lucru necesar pe care trebuie să îl punem în practică. Vreau să vă dau un exemplu prin care am trecut cu toţii şi prin care trec şi copiii noştri astăzi. Există o presiune foarte mare pe materiile din care se dau examen. La sfârşitul clasei a opta, încă din clasa a şaptea, copiii se focalizează pe limba română şi matematică, pentru că acestea sunt cele două materii din care se dau examene. Prin urmare, se crează un curriculum paralel dacă pot să folosesc acest termen, prin care copiii neglijează materii foarte importante, istoria, geografia şi aşa mai departe.

Realizator: Le neglijează şi nu prea pentru că sunt acele medii generale obligatorii care contează la admiterea în liceu.

Daniel Funeriu: Bun, dar există o presiune şi ştim cu toţii acest lucru. Există o presiune nefirească pe anumite materii în final de ciclu. La bacalaureat la fel. Şi atunci introducerea la examene şi la bacalaureat a unor probe transdisciplinare cred că este o metodă foarte bună de a da opoprtunitatea şi posibilitatea copilului dea integra metode de rezolvare ale unor probleme reale. Desigur, nu putem să introducem această măsură atâta timp cît copiii nu au învăţat acest lucru în şcoală. Aici este o altă noutate conceptuală dacă putem spune acest lucru la nivelul legii şi anume că toate măsurile care urmează să fie luate sunt clar eşalonate în timp. De exemplu măsura despre care s-a discutat foarte mult. Trecerea clasei a 9-a la gimnaziu. Este o măsură fundamentală din punctul nostru de vedere, dar în acelaşi timp suntem conştienţi că acest lucru nu se poate petrece începând cu anul şcolar 2010 - 2011. De aceea avem măsuri tranzitorii pentru a pune în practică această modificare dar s-o punem bine gândit şi fundamentat în practică.

Realizator : Revin la problema aceasta a programei şi a materiilor. În cât timp va fi restructurată programa ? În cât timp va fi restructurat acest mod de a învăţa?

Daniel Funeriu: Cred că nu mai avem foarte mult timp la dispoziţie. De aceea..

Realizator: Nu,nu,nu, din momentul în care ar intra în vigoare această lege?

Daniel Funeriu: Da, am să vă răspund foarte clar. Tocmai pentru că nu mai avem foarte mult timp acest lucru va fi făcut din anul şcolar 2011-2012 dar vrem să fim încă o dată bine înţeleşi. Punerea în practică a unui nou curriculum nu poate fi făcut dacă nu avem şi profesorii care să fie formaţi pentru punerea în practică a acestui curriculum. Cred că la începutul anului şcolar 2011 - 2012 cele două componente se pot întâlni şi anume formarea profesională a profesorilor şi schimbările curriculare. Cred că toată lumea, cred că elevii şi părinţii aşteaptă de prea mult timp aceste modificări.

Realizator: Pe de altă parte, în cât timp vor fi gata manualele? Vor fi manuale probabil noi pentru a se învăţa într-un fel nou şi a putea fi rezolvate probleme de tip nou.

Daniel Funeriu: Desigur, manualele ca auxiliar al învăţării trebuie să fie făcute în funcţie de noua programă, de noul curriculum. Este timp suficient până la începutul anului şcolar 2011-2012 pentru a pune la punct un curriculum axat pe formarea de competenţe, un curriculum modern, suplu, desţelenit, care nu se mai bazează exclusiv pe transmiterea de informaţii şi în acelaşi timp tot ceea ce implică acest lucru. Redactarea manualelor, tipărirea lor, formarea profesională a profesorilor.

Realizator: Cine va supraveghea redactarea manualelor, pentru că avem acum această liberalizare a manualelor şcolare. Sunt mai multe edituri, mai mulţi autori, dar cei interesaţi pot să adune teancuri de exemple de aberaţii din manuale. Cum ar fi, vă citez una singură. "Capacitatea unui vas este încăperea vasului". Da, absolut la întâmplare.

Daniel Funeriu: Aici dacă-mi permiteţi o foarte scurtă anecdotă. Am spus-o, primul lucru pe care l-am făcut când am intrat în minister, a fost să cer asistentei mele să-mi aducă toate manualele care sunt pe piaţă în România şi vă asigur că am citit foarte multe dintre ele şi continui acest lucru şi..

Realizator: În ce proporţie vă plac acele manuale? Le consideraţi bune, corecte şi lipsite de prostii de fapt ?

Daniel Funeriu: Foarte mică. Nu sunt satisfăcut de manuale. Dar atenţie, atenţie, încă o dată.

Realizator: Şi cine va supraveghea ca manualele să fie bune de acum înainte ?

Daniel Funeriu: Trebuie să punem lucrurile în context. Un manual nu poate fiu bun dacă programa şi curriculum pe care redactarea manualului se bazează nu este bun. Manualul nu este sursa curriculum, ci este efectul ei.

Realizator: De acord cu dvs. Pe de altă parte, manualul din 1985 putea să nu conţină prostii măcar pe când acestea conţin şi prostii.

Daniel Funeriu: Bun. Acum sigur sunt ...

Realizator: Şi sunt destule!

Daniel Funeriu: ...şi manualele din 1985 vă asigur ţin minte când eram şi eu elev conţineau suficiente lucruri care nu erau foarte corecte. Să răspund la întrebarea dvs - aceste ...deci, în primul rând, redactarea manualelor ne vom baza evident pe specialişti şi eu mă bazez aici foarte mult, foarte mult pe asociaţiile profesionale, pe cei mai dedicaţi profesori, Asociaţia Profesorilor de Matematică, de exemplu, de Fizică, mă bazez foarte mult pe ei şi evident, va exista cum este firesc şi legal să fie la nivelul ministerului o comisie de validare a acestor manuale pentru a verifica coerenţa manualelor cu ceea ce înseamnă programă şi curriculum.

Realizator: Aţi arătat în acest proiect pe care l-aţi prezentat că evaluarea elevilor de gimnaziu va fi făcută pe baza portofoliilor în sensul a opt competenţe. Acest portofoliu înseamnă că vor dispărea notele?

Daniel Funeriu: Nu, vă invit şi aici fac o mică paranteză înainte de a vă da un răspuns punctual, răspunsul este nu, notele vor rămâne, în acelaşi timp, vă invit să intraţi pe site-ul www. unpasinainte.ro, staţi să spun, să îl laude toată lumea, deci un pas înainte.edu.ro, acolo aveţi un exemplu de portofoliu educaţional, este un exemplu pe care l-am tradus din Franţa, să vedem cum arată un portofoliu educaţional în alte ţări şi evident, nota este o componentă a evaluării, dar nu este singura componentă pentru că nota, oricât de bine ar fi ea dată nu reprezintă toate caracteristicile unui elev. Ceea ce este important de spus şi mi-am şi notat aici să nu uităm să spunem acest lucru este că evaluarea elevilor nu este gândită ca o sentinţă dată unui elev, ci ea este gândită ca un proces remedial, nu doar un proces care să constate o stare de fapt. Atunci când faci o evaluare multidimendională, când unui copil de nota opt îî spui că într-adevăr are multe informaţii, dar nu este capabil să le utilizeze într-un mod structurat atunci imediat ştii că la clasă trebuie să lucrezi cu acel copil nu doar capacitatea lui de a acumula informaţii, ci şi capacitatea sa de a le structura şi de a le aplica. Deci, ideea acestui portofoliu educaţional este ca el să conţină înreg parcursul şcolar al unui copil, nu doar nota, nu doar strict nota.

Realizator: Dar la admiterea în liceu va fi folosit acest portofoliu educaţional în proporţie de 70% va conta portofoliul ...

Daniel Funeriu: ...împreună cu evaluarea, deci portofoliul împreună cu ...

Realizator: Cine are timp să evalueze atâtea portofolii? Vor fi de pe parcursul a cinci ani de gimnaziu pentru fiecare elev o grămadă de hârtii, de ...

Daniel Funeriu: Revin, revin ...va fi 70% portofoliul educaţional plus evaluarea de la clasa a noua, ultimele clase de gimnaziu, iar în ce priveşte evaluarea acestor portofolii, dacă ele sunt bine făcute nu este nici o problemă, nu este o birocraţie suplimentară, dimpotrivă, iar citirea lor, evaluarea lor, chiar nu va fi nici-o problemă pentru ...

Realizator: Ce faceţi cu evaluarea de la sfârşitul clasei a noua?

Daniel Funeriu: Evaluarea de la sfârşitul clasei a noua care în concepţia acestei legi va fi ultima clasă de gimnaziu conţine probe de competenţe cum sunt competenţele digitale de utilizare a computerului şi va conţine acele probe transdisciplinare de ştiinţe şi de umanioare, ca să mă exprim aşa. Prin urmare, evaluarea va avea în componenţă conţinutul a ceea ce a fost învăţat pe întreg parcursul şcolar.

Realizator: Şi cum se va desfăşura la nivelul şcolilor, la nivelul claselor, la nivel naţional?

Daniel Funeriu: Nu, va fi un examen naţional organizat evident la nivelul şcolilor, va fi un examen naţional organizat la nivelul şcolilor.

Realizator: Cu câte probe? Toate cele opt competenţe vor fi evaluate sau n mai au parte de ...?

Daniel Funeriu: Aceste probe transcurriculare cât şi transdisciplinare, cât şi evaluările competenţelor, cu spuneam, acela de computer, vor fi deci cele două transdisciplinare vor fi două probe.

Realizator: Două probe. Nu va mai fi de exemplu examen de limba română sau o evaluare a competenţelor în ...

Daniel Funeriu: Va fi o evaluare a competenţelor orale. Va fi o evaluare orală, după care o evaluare scrisă la română, plus celelalte transdisciplinare.

Realizator: Deşi să ştiţi că în proiect spune "competenţe de exprimare în limba maternă".

Daniel Funeriu: Evident limba maternă şi limba română.

Realizator: Şi limbi de circulaţie internaţională.

Daniel Funeriu: Da, aşa este. Să precizăm: va fi o probă de limbă maternă şi limbi de circulaţie internaţională, iar pentru cei a căror limbă maternă de studiu nu este limba română va fi avut în vedere să avem şi o atestare a cunoştinţelor de limbă română.

Realizator: Bun. La sfârşitul liceului, cum se va desfăşura bacalaureatul?

Daniel Funeriu: Bacalaureatul se va desfăşura în metoda în care se desfăşoară şi în acest an, cu câteva mici ajustări. Din nou, se intervine pe fond în ceea ce priveşte conţinutul probelor care se vor da la bacalureat, şi anume acelaşi concept ca la trecerea de la gimnaziu la liceu, probe transdisciplinare. Formatul din acest an va fi menţinut, pe parcursul anului vom avea aceste evaluări ale competenţelor de comunicare, de utilizare a computerului şi limbi străine, iar la finalizare vor fi cele două probe transdisciplinare în ceea ce priveşte evaluarea scrisă.

Realizator: Şi aceste evaluări vor fi făcute doar cu calificative sau, la rândul lor, cu note?

Daniel Funeriu: Evaluările competenţelor vor fi făcute firesc, cu calificative, iar evaluările scrise vor fi făcute cu note.

Realizator: Cum le răspundeţi celor care spun că în felul acesta bacalaureatul se transformă într-un examen puţin cam uşor şi că nu poate constitui, în consecinţă, baza pentru admiterea la facultate?

Daniel Funeriu: Le răspund că se înşeală.

Realizator: Sigur?

Daniel Funeriu: Da.

Realizator: Vor fi examene foarte serioase acestea două transdisciplinare?

Daniel Funeriu: Ca tot sistemul educaţional pe care noi vrem să îl clădim, şi aceste examene se bazează pe seriozitate.

Realizator: Aţi propus în acest proiect, revenim la această chestiune, ca învăţământul să fie de zece ani obligatoriu, prima clasă, clasa pregătitoare, apoi patru ani ciclul primar şi încă cinci ani ciclul gimnazial, la 16 ani elevii din mediul rural, care ar fi tentaţi oricum să abandoneze şcoala, pentru că porniţi de la observaţia că este o rată mare a abandonului şcolar, vor abandona şcoala, pentru ce fel de meserii vor fi ei pregătiţi în urma acestor zece ani de învăţământ?

Daniel Funeriu: Discuţia este foarte complexă pe trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. Dacă îmi permiteţi, cred că este foarte important să explicăm de ce vrem să facem acest lucru. În primul rând într-adevăr cea mai mare rată a abandonului şcolar se petrece la trecerea de la clasa a VIII-a la a IX-a. De ce? Pentru că foarte mulţi copii de la ţară nu se mută într-o altă comună pentru a continua liceul. Există şi o presiune din partea comunităţii, din partea părinţilor, ca ei să rămână şi să lucreze acasă sau în satul din care ei fac parte. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu aduce şcoala mai aproape de copil. Altfel spus, va permite copilului să termine învăţământul obligatoriu până la vârsta de 16 ani în sânul comunităţii din care face parte. În acelaşi timp, se mai întâmplă un fenomen, cei care acum pleacă la liceu, la finalul clasei a VIII-a, foarte repede, mulţi dintre ei ajung în situaţia de eşec şcolar. Pentru că pleacă mult prea tineri, mult prea nepregătiţi pentru a duce o viaţă cât de cât autonomă, într-o nouă localitate. În momentul în care această plecare se va face la o vârstă mai înaintată, ştiţi că acel an, acel an şi jumătate, între 14 şi 16 ani, este o vârstă în care se produc modificări majore în viaţa unui adolescent, în momentul în care el va pleca cu un an mai în vârstă, mult mai matur, mult mai capabil să ia nişte decizii pentru sine, într-o altă localitate, vom creşte posibilitatea ca el să nu intre în situaţie de eşec şcolar. Mai mult, la o vârstă mai înaintată, presiunea din partea familiei de a rămâne acasă şi a nu-şi continua studiile este mult mai mică. Presiunea din partea sa, pozitivă, să meargă către un liceu va fi mult mai mare. Deci, diminuarea abandonului şcolar, atât înainte de vârsta de 16 ani, cât şi după această vârstă, va fi drastic scăzută prin această măsură de trecere a clasei a IX-a la gimnaziu. Atât înainte de vârsta de 16 ani cât şi după această vârstă va fi drastic scăzută prin această măsură de trecerea calsei a IX-a la gimnaziu. M-aţi întrebat ce pregătire va avea elevul care va decide să rămână în localitate. Pregătirea va fi o pregătire normală pe care o va avea toţi cei care termină clasa a IX-a. Va fi o pregătire cu un an mai lungă decât cea pe care o are acum rămânând după clasa a VIII-a dar va avea şi un discernământ şi o posibilitate mult mai mare de a-şi continua studiile fie la liceu teoretic, fie pe filiera tehnologică sau profesională. Deci, trecând clasa a IX-a la gimnaziu creştem şansele copilului de a-şi termina studiile obligatoriu, mai mult creştem şansele sale de a merge spre un liceu şi scădem atât rata abandonului şcolar cât şi procentajul de copii care sunt în eşesc şcolar în primul an de liceu.

Realizator: Pe de altă parte multe şcoli din oraşe din Bucureşti cel puţin e cunoscută situaţia învaţă în trei schimburi unde mai încape şi clasa a IX-a.

Daniel Funeriu: Exact acesta este unul dintre motivele pentru care cu toate că această metodă este foarte bună şi ţine foarte mult la această trecere a clasei a IX-a la gimnaziu este foarte bună şi ţine foarte mult la ea nu poate fi aplicată din acest an. Faptul că ea nu poate fi aplicată din acest an nu trebuie să ne împiedice să o legiferăm şi şă spunem foarte clar momentul din care ea va începe să fie aplicată. Acum sunt în discuţie două variante: o variantă este 201302014 să fie primul an în care această măsură se aplică sau copii care intră în 2010 în clasa a V-a să fie primii care vor face cinci ani din cliclul gimnazial. Deci cei acre intră acum în clasa a V-a să fie primii acre vor face clasa a IX-a la giomanziu. Acestea sunt cele două variante în lucru şi eu cred că discuţiile pe margine alegii sunt destinate tocmai pentru a găsi soluţii la aceste frământări.

Realizator: Două chestiuni cu răspuns scurt vă rog cine va alege directorii de şcoală?

Daniel Funeriu:Consiliul de administraţie al şcolii.

Realizator: Format din ...

Daniel Funberiu: ... format din o treime dascăli, o treime părinţi, o treime membri ai comunităţii locale.

Realizator: Cine va angaja profesorii şcolii?

Daniel Funeriu: Profesorii şcolii vor fi angajaţi de şcoală.

Realizator: Deci, şcoală prin directori, prin consiliul de administraţie.

Daniel Funeriu: Nu, avem o metodologie, metodologie de concurs.

Realizator: Va rămâne în vigoare.

Daniel Funeriu: Metodologiile de concurs pe post vor fi evident făcute după o procedură care va fi gestionată, o metodologie care va fi dată de Ministerul Eduycaţiei cu implicarea inspectoratelor şcolare şi făcută la nivelul şcolii.

Realizator: Dar angajările actuale vor rămâne valabile, numai angajările viitoare vor fi făcute pe metodologia nouă sau cum?

Daniel Funeriu: Angajările actuale desigur profesorii care sunt acum în funcţie ei rămân în funcţie.

Realizator: Pe de altă parte fiindcă am atins această problemă în urmă cu două luni şi jumătate a fost o mare problemă chestiunea reducerii a început a ceastă mare problemă a reducerii cu 15 mii de posturi din învăţământ. Eu vă întreb în clupa actuală, ştiu că termenul este 1 septembrie 2010, vă întreb la ora actuală în ce stadiu sunteţi cu evaluarea, cu să zicem aşa recensământul acestor posturi pentru a şti câţi oameni vor pierde locurile de muncă la acel moment.

Daniel Funeriu: Situaţia este după cum urmează. Aşa cum ştiţi mişcarea mobilitate în mişcarea personalului didactic se încheie pe data de 31 august. Având în vedere acest lucru, având în vedere organizarea anului şcolar 2010-2011 - 31 august este data la care vom şti exact câţi oameni reprezintă acele 15 mii de posturi.

Realizator: Dinainte nu se poate şti aşa orientativ?

Daniel Funeriu: Se poate şti orientativ, am să vă dau câteva date sunt judeţe de exemplu care mi-au raportat că în judeţul lor Giurgiu de exemplu mi-au spus că nu va pleca nici un om.

Realizator: Dar vor reduce proporţional numărul de posturi.

Daniel Funeriu: Numărul de posturi este redus, dar numărul de oameniafectaţi va fi foarte mic. Avem aşa cum vă spuneam câteva raportări intermediare, dar îmi place să dau datele atunci când ele sunt complete pentru că altfel pe frânturi de informaţii se pot trage concluzii neadevărate aşa cum s-a întâmplat din păcate mult prea frecvent şi de aceea vom face lucrurile exact cum am precizat şi anume am început de la 1 ianuarie întreaga procedură pentru a nu perturba actul educaţional.

Daniel Funeriu: Ceea ce interesează Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, este ca actul educaţional să nu fie perturbat. Mai mult, vreau să spun foarte clar că ministerul este primul apărător al drepturilor profesorilor.

Realizator: În anul şcolar 2010-2011, dacă această lege va fi votată, profesorii vor urma nişte cursuri, vor urma nişte module, vor participa la seminarii pentru a şti să facă faţă acelui stil transdisciplinar de predare?

Daniel Funeriu: Există în lege prevăzute proceduri pentru formarea continuă a cadrelor didactice. Mai mult, unul dintre punctele principale ale legii este formarea iniţială a profesorilor. Vrea să vă spun că nici o schimbare majoră în sistemul educaţional din România nu va putea fi făcută fără sprijniul profesorilor, fără o calitate a profesorilor, sporită, şi tocmai din acest motiv noi considerăm că cea mai bună metodă de a-i respecta pe profesori este aceea de a le oferi o formare iniţială de înaltă calitate şi aşa cum aţi putut vedea în acest proiect de lege, formarea profesională a profesorilor va include trei ani de licenţă, doi ani de masterat didactic. Pe perioada masteratului profesorii vor fi plătiţi, masteranzii vor avea o bursă a cărei cuantum va fi egal cu salariul unui profesor debutant, iar după acest masterat didactic va fi o perioadă de un an de stagiatură. Deci, oferind această formare iniţială de înaltă calitate viitorilor profesori vom schimba într-un mod cât se poate de pozitiv educaţia, sistemul educaţional.

Realizator: Şi cei care sunt acum profesori..

Daniel Funeriu: Sunt prevăzute proceduri, sunt prevăzute proceduri de formare continuă. Este prevăzută o perioadă de 10 ani în care ei pot să-şi completeze studiile printr-un master didactic şi sunt toate procedurile pentru tot ceea ce ţine de formarea continuă a cadrelor didactice.

Realizator: O ultimă întrebare, pentru că mai avem o ultimă chestiune. Pentru că mai avem doar trei minute din emisiune. Cum rezolvaţi situaţia de la Buzău, acolo unde, cel puţin din ceea ce spun cadrele didactice, nu ar mai fi fonduri pentru a fi plătite salariile?

Daniel Funeriu: Vom rezolva legal.

Realizator: Cum?

Daniel Funeriu: Vreau să explic încă o dată clar ceea ce s-a întâmplat a Buzău. Şi doar la Buzău. La Buzău, încadrarea profesorilor a fost făcută la 1 ianuarie într-un mod eronat. Pentru că mulţi profesori, pe data de 31 decembrie aveau sentinţe judecătoreşti în vigoare, iar încadrarea, care în toată ţara s-a făcut în baza legii 330, în baza legii salarizării unice şi a Ordonanţei 1, în toată ţara încadrarea a fost făcută corect, dar în judeţul Buzău, încadrarea multor cadre didactice a fost făcută luând ca bază de calcul a salariului, aşa cum era corect, salariul plus sporurile, dar s-a luat şi sentinţa judecătorească ca bază de calcul a salariului. Ceea ce este eronat. Prin urmare, cu toate că în acest an, pe primele trei luni ale anului, au fost alocaţi semnificativ mai mulţi bani judeţului Buzău decât în perioada 2009, perioada echivalentă 2009. Oamenii au luat salarii mărite.

Realizator: Cu 50% ?

Daniel Funeriu: Semnificativ da, în primele două luni ale anului şi evident în cea de a treia lună a anului salariile care au fost, fondurile alocate salariilor nu au ajuns. Repet, pentru că încadrarea a fost făcută eronat. Noi am discutat modul de a soluţiona această problemă şi am ajuns la concluzia ca toţi profesorii care în cea de a treia lună a anului nu şi-au primit salariile corect, adică faţă de încadrarea care ar fi trebuie să fie.

Realizator: Cu 17% în plus.

Daniel Funeriu: Acea mărire de 17% care s-a acordat, aceste salarii trebuie plătite şi am discutat la Ministerul Finanţelor să rezolvăm această chestiune, dar vreau să vă spun foarte clar. Prin situaţia în care trece România, ultimul lucrupe care ni-l putem permite este să creăm inechitate şi diviziune în sistem. Un profesor din Buzău, Arad, Timiş, Suceava, Tulcea, pentru aceeaşi muncă trebuie să aibă acelaşi salariu. Este un principiu de bază al justiţiei sociale şi eu cred că exacerbarea unor situaţi de acest tip şi incitarea la acţiuni divizive nu sunt foarte bune în această perioadă, iar Ministerul pe care îl conduc nu se înscrie în această viziune.

Realizator: Punem punct aici ediţiei noastre. Mulţumim domnului ministru Daniel Funeriu.