Guvernul "are bani de pensii"

Bine v-am găsit la o nouă ediţie specială a emisiunii "Actualitatea în dezbatere", pe care o puteţi urmări şi pe site-un nostru www.politicaromaneasca.ro. Invitatul nostru special de astăzi este dl prim-ministru Emil Boc. Bună ziua, dle prim-ministru!

Emil Boc: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: Bine aţi venit din nou la postul nostru de radio. Dle prim-ministru, ieri guvernul a aprobat o rectificare bugetară pentru acest an. Este o rectificare pozitivă. Care este suma cu care a fost suplimentat bugetul de stat şi de unde provine această sumă?

Emil Boc: Această rectificare este una pozitivă şi este încă o confirmare a faptului că lucrurile merg în direcţia bună în momentul de faţă. Faptul că este o rectificare pozitivă înseamnă că sunt bani mai mulţi care pot fi alocaţi pentru ce înseamnă susţinerea investiţiilor, susţinerea politicilor sociale ale statului. Cu alte cuvinte, susţinerea activităţii în ansamblu. Cea mai importantă sursă de creştere la bugetul de stat vine din combaterea evaziunii fiscale. Poate pentru prima dată în ultimii 20 de ani putem constata venituri substanţiale şi suplimentare la bugetul de stat, ca urmare a combaterii evaziunii fiscale, în special, de exemplu, la accizele care provin din încasările din ţigarete şi produse din tutun, accizele aferente. Deci, suma pe accize care este în plus este de 1645 de milioane de lei şi care arată eficienţa acţiunii statului. Nu spun că încă este perfect.

Audio: Emisiunea "Actualitatea în dezbatere". Invitat primul ministru Emil Boc.

Realizator: Este o consecinţă a acţiunii din vămi....

Emil Boc: A acţiunii din vămi, în special a acţiunilor de control desfăşurate pe produse accizabile de către ANAF, Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne, Garda Financiară. Deci este loc de mai mult, este primul semnal că pe acest domeniu încă mai pot fi făcute multe lucruri. Accizele sunt nu numai pe ţigări, sunt şi pe produse petroliere şi pe alte componente. Mai avem şi evaziune fiscală pe legume şi fructe, mai avem pe munca la negru tot o evaziune aferentă. Deci, mai avem loc de multe acţiuni care să mai aducă venituri la bugetul de stat. Ceea ce este important este că există aceste...

Realizator: Veţi continua pe această direcţie a controalelor din vămi?

Emil Boc: Aceste acţiuni ale statului vor continua, pentru că nu este o acţiune doar de vară sau de primăvară. Aceste acţiuni sunt constante, la fel cum pentru combaterea muncii la negru este o acţiune permanentă pentru a aduce la lumină şi în plată locuri de muncă ce până acum erau la negru şi nu se plăteau taxele şi impozitele aferente. Ştiţi bine că peste 700 de mii de noi contracte de muncă s-au încheiat în perioada 1 mai-31 iulie, ceea ce denotă faptul că încă mai există resurse pentru a aduce din munca la negru, în parte legală, lucruri în România. Deci prima concluzie este aceasta: bugetul de stat are mai mulţi bani, încasările sunt mai bune decât cele prognozate. Evident, nu ceva foarte spectaculos, dar este o rectificare pozitivă ce confirmă, aşa cum am spus, semnele bune din economie: ieşirea din recesiune, pregătirea de a avea al treilea trimestru consecutiv de creştere economică, realizarea echilibrelor macro-economice ale ţării, şomajul cu două procente sub media UE. Sunt câteva lucruri bune. Faptul că deficitul bugetar este sub nivelul celui negociat cu FMI şi Comisia Europeană pe primele şase luni, că la venituri stăm mai bine decât cele prognozate cu Comisia Europeană sunt, repet, părţi bune ale bugetului. Asta nu înseamnă că e timp de bucurie şi de risipă a banului public, aşa cum au făcut cei care au guvernat în 2008, când şi-au permis, fără să aibă acoperire financiară, să mărească salarii, să mărească pensii, fără să se mai gândească dacă în viitor pot avea o asemenea acoperire. Nici măcar în acel moment nu aveau o acoperire, pentru că era un deficit de minus 5,4. Şi asta confirmă şi cealaltă teză pe care am spus-o, că astăzi România are o situaţie mai bună decât multe alte ţări din UE, decât Grecia, Portugalia, Irlanda, Ungaria sau Italia, dacă ne uităm la nivelul CDS-urilor ce apreciază riscul unei ţări în caz de /default/, în caz de probleme. Deci astăzi avem o poziţie stabilă, dar care trebuie consolidată. De aceea amj spus, cuvântul de ordine trebuie să fie precauţie, moderaţie şi echilibru în tot ce facem în ţară pentru a putea să conservăm aceste lucruri bune pe care începem să le avem. Pentru că dacă din nou vom cădea în patima politicilor electorale din 2008 toată această stabilitate a ţării se va duce pe apa sâmbetei şi românii din nou vor fi obligaţi să sufere constrângeri bugetare şi restrângeri, aşa cum au avut în 2010. Dacă, însă păstrăm direcţia corectă a echilibrului, a moderaţiei, cu precauţie, vom fi feriţi de aceste pericole, mai ales şi în contextul în care pe piaţa europeană încă nu s-au stabilizat lucrurile. Faptul că America a fost la 12 ore de a nu plăti pensiile arată faptul că în lume lucrurile nu sunt complet stabilizate, iar noi trebuie să fim mai atenţi ca niciodată să nu mai repetăm greşelile trecutului, iar acum să nu facem un pas lateral de la coerenţa proiectului de reformă.

Realizator: Unul dintre ministerele care a beneficiat de circa 300 de milioane de lei la această rectificare bugetară este Ministerul Transporturilor. De ce a fost o prioritate? Suma arată că aceasta a fost o prioritate a guvernului să suplimenteze bugetul de la Ministerul Transporturilor. De ce este o prioritate suplimentarea acestui buget?

Emil Boc: Haideţi să vă spun cum am gândit. Suntem în trimestrul III al anului 2011. Trimestrul III este trimestrul cu cea mai mare încărcătură şî pondere în ceea ce înseamnă PIB şi creşterea economică. Adică este un trimestru de maximă dezvoltare. Dacă în trimestrul III noi luam pedala de pe susţinerea investiţiilor, ne compromiteam şansa de a avea creştere economică susţinută şi în acest trimestru, pentru că ne-am propus cel puţin 1,5 să avem creştere economică în 2011. În primul trimestru a fost o creştere de 1,7 comparabil cu primul trimestru din 2010, deci mai mult decât 1,5. Trimestrul II se conturează din nou să fie un trimestru de creştere economică. Acum trimestrul III, trebuie să apăsăm pedala acceleraţiei şi să susţinem această creştere economică. Dacă noi am fi luat banii de la investiţii şi nu am fi susţinut proiectele europene sau proiectele de investiţii, micşoram şansele ţării de dezvoltare, de a avea o rată mai scăzută a şomajului, de a avea locuri de muncă şi de a putea avea resurse bugetare la salarii şi pensii, pentru că fără locuri de muncă şi fără activitate economică nu vin resurse la salarii şi pensii. Ştiţi că la pensii, ca să se poată plăti în România pensiile, noi trebuie să mai împrumutăm din buzunarele românilor în bugetul de pensii cu vreo 3,5 miliarde de euro anul acesta. Dacă nu făceam reforma, trebuia să punem vreo 5,5 miliarde de euro la pensii anul acesta. Prin faptul că am făcut Legea pensiilor am limitat şi diminuăm treptat aceste deficite la pensii pe termen mediu şi lung.

Realizator: Nu puteau fi folosiţi aceşti bani care sunt excedentari la bugetul de stat pentru acoperirea sau micşorarea acestui deficit de la bugetul de pensii?

Emil Boc: Deci la bugetul de pensii avem resursele financiare ca până la sfârşitul anului pensiile să fie plătite. La fel vor fi resurse financiare ca şi în 2012 pensiile să fie plătite. Spun doar că fiecare român face un efort prin taxele şi impozitele pe care le plăteşte pentru ca bugetul de pensii să poată fi funcţional şi să poată plăti pensiile, pentru că 3,5 miliarde de euro se iau de la bugetul de stat şi se duc la bugetul de pensii pentru că acele contribuţii care se plătesc pentru pensii nu ajung pentru plata la zi a pensiilor în România şi trebuie să luăm bani de la bugetul de stat. Repet, 3,5 miliarde de euro, aproximativ 14,9 miliarde de lei. Sunt, repet, bani care se duc la pensii. Or cum vom mai putea avea resurse financiare dacă nu susţinem activitatea economică? De unde vor veni aceşti bani ca să se poată plăti pensiile? Doar din activitatea economică. Şi atunci am spus aşa: dăm prioritate pe tot ce înseamnă investiţii şi finalizarea acelora care pot fi terminate.

La Ministerul Transporturilor, la Ministerul Dezvoltării sau Biblioteca Naţională, de exemplu, de la Ministerul Culturii, care este un obiectiv, iarăşi, de investiţii, dar cu o încărcătură profund culturală, dar aduce şi nişte locuri de muncă şi o activitate economică. La Ministerul Agriculturii, unde sunt 610 milioane de euro, bani din fonduri europene pentru administraţiile locale, pe Măsura 3.2.2., de modernizare a satului şi trebuie să punem bani pentru ca ei să-şi poată lua garanţii de stat, să poată derula proiectele şi atunci am spus, facem din investiţii prioritatea majoră pentru a putea susţine activitatea economică, iar cu prioritate, ministerele vor avea în vedere finalizarea obiectivelor care pot fi date în exploatare anul acesta, iar la Ministerul Transporturilor pot să vă spun, de exemplu, că se vor deschide circulaţiei...

Realizator: Care vor fi investiţiile pentru care se alocă aceşti bani?

Emil Boc: ...Următoarele obiective: centura ocolitoare Arad - 10 kilometri sau Arad - Timişoara - 32 de kilometri, se va da în exploatare la sfârşitul lui 2011. La fel, Medgidia - Constanţa, unde deja şi centura ocolitoare a municipiului Constanţa, unde deja o parte din lucrare a fost dată în folosinţă, urmând ca până la sfârşitul anului să se dea în folosinţă şi restul lucrărilor. De asemenea, se lucrează pe Bucureşti - Ploieşti, pe cele două tronsoane: Bucureşti - Moara Vlăsiei şi Moara Vlăsiei - Ploieşti, un tronson de 13 kilometri şi unul de 42 de kilometri, unde sperăm ca acolo, constructorii să-şi poată menţine ritmul lucrărilor şi să poată fi dată în circulaţie, ca să nu mai vorbim de drumuri naţionale, precum Petroşani - Baru, Baru - Haţeg, Haţeg - Simeria sau Oradea - limita judeţului Bihor sau Chichiş - Topliţa, Focşani - Ujdula sau reabilitarea DN 6, Drobeta Turnu - Severin sau centuri ocolitoare unde, de exemplu, la Cluj, la Iaşi, la Suceava se pot da porţiuni din aceste centuri ocolitoare în exploatare, în folosinţă, chiar dacă lucrările vor continua şi în anul următor. Deci, aceste lucrări aduc...

Realizator: Ce se va întâmpla cu Autostrada Bechtel?

Emil Boc: Şi trecem... Este un subiect separat de rectificare. Aş vrea să fac numai o precizare la rectificare, după care vorbim de Bechtel atât cât este necesar şi cât apreciaţi dumneavoastră de cuviinţă. Deci, a fost o prioritate realizarea lucrărilor de investiţii de la bugetul de stat.

Realizator: Infrastructură.

Emil Boc: Infrastructura, pentru că ele ne dau, lucrările din infrastructură, şansa de locuri de muncă şi de creştere economică, pentru a avea bani pentru salarii şi pensii. Sănătatea este un subiect de maximă prioritate pentru guvern, pe două componente: componenta reformei sistemului şi componenta financiară. Pe componenta financiară, pentru sănătate s-au acordat următoarele resurse financiare: În primul rând, a fost vorba de o alocare directă de 300 de milioane de lei, la care s-au mai dat 150 de milioane de lei care sunt în Fondul de rezervă, dar cu dedicaţie numai pentru sănătate. Pe măsură ce se fac măsurile agreate cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială şi credite de angajament în valoare de 1682 de milioane pentru medicamente şi tot ce înseamnă cheltuieli.

Realizator: O sumă foarte importantă.

Emil Boc: O sumă extrem de consistentă şi care poate fi utilizată de către Casă şi de către minister pentru angajare de cheltuieli, astfel încât să se poată descurca la spitale şi la medicamente. Dar toate aceste lucruri sunt condiţionate.

Realizator: Nu vor mai fi probleme în ceea ce priveşte relaţia Casei de Sănătate cu medicii de familie sau reţetele compensate pentru cetăţeni?

Emil Boc: Problemele nu sunt /.../ în sănătate şi vreau să fiu bine înţeles. Ministrul Cseke a făcut un pas important pe linia reformei, restructurând anumite spitale care nu îşi arătau eficienţa. A fost un pas important, necesar, dar nu suficient. Pentru ca reforma în sănătate să poată cu adevărat să producă rezultate, mai avem nevoie de cel puţin doi paşi importanţi şi pe care ministrul îi ştie, preşedintele Casei ştie, de asemenea, pe care guvernul şi l-a asumat ca proiect - anume introducerea pachetului minimal de servicii medicale. Pentru românul de rând înseamnă traducerea acestui pachet în următorii termeni: fiecare român trebuie să ştie, din contribuţia lui pentru asigurările de sănătate de 5,5%, că i se asigură următoarele servicii medicale, la care are acces în spital şi poate beneficia de ele; după care, trebuie să ştie fiecare că, în funcţie de problemele de sănătate pe care le poate avea, mai pot apărea costuri într-o formă sau alta. Dar până nu se stabileşte acest pachet de servicii medicale, sunt unii care pot beneficia de protecţie 100% în domeniul sănătăţii, sunt unii care nu beneficiază deloc /sau/ avem spitale care n-au faşă şi foarfece sau...

Realizator: Când se va stabili acest pachet minimal?

Emil Boc: Acest pachet minimal trebuie să fie stabilit până la sfârşitul lunii decembrie, propus pachetul şi adoptat până în luna martie a lui 2012. De asemenea, imediat, sunt două măsuri pe care le-am agreat şi în funcţie de care se vor da banii la sănătate. E vorba de introducerea taxei "clawback", care înseamnă nişte bani la bugetul...

Realizator: Ce înseamnă? Explicaţi ascultătorilor noştri.

Emil Boc: Înseamnă nişte bani în plus la bugetul de stat din impozitarea suplimentară a producătorilor de medicamente. Adică, pentru a plafona oarecum consumul de medicamente...

Realizator: Al producătorilor.

Emil Boc: Al producătorilor, nu a plafona...

Realizator: Adică distribuitorilor.

Emil Boc: Pentru a plafona aceste medicamente - repet - al producătorilor, peste un anumit nivel, se impozitează sau se introduce un pay-back, o plată înapoi către stat, într-o anumită valoare. Casa şi ministerul trebuie să finalizeze proiectul, care aduce nişte bani la bugetul Ministerului Sănătăţii şi la bugetul Casei. Al doilea lucru este impunerea genericelor în toate sistemele şi programele de sănătate. Ce înseamnă asta: că noi, ca stat, nu putem plăti cele mai scumpe medicamente; plăteşti medicamentul care are substanţa aferentă şi care tratează boala. Exemplul obişnuit este cel cu aspirina, da? Una e să cumperi aspirină cu un leu, alta e să cumperi aspirină Bayer cu 10 lei. Substanţa este aceeaşi în cadrul medicamentului. Una e să cumperi aspirină cu un leu, alta e să cumperi aspirină Bayer cu 10 lei. Substanţa este aceeaşi în cadrul medicamentului, numai că una e mai sofisticată, una e de bază şi, la fel, cu efect pentru sănătate. Eu cred că, în primul rând, trebuie să-i asigurăm bolnavului medicamentul de bază, pentru că îmi dă şansa să pot asigura la toţi aceste medicamente compensate sau medicamente în spitale. La fel trebuie şi la celelalte boli. Să plătim, în primul rând, medicamentul de bază, care are genericul, şi după aceea, dacă cineva doreşte suplimentar, poate să pună bani suplimentari să-şi ia aspirină Bayer, dacă vrea, de exemplu. Dar eu, ca stat, îţi asigur, în primul rând, medicamentul de bază în tratarea bolilor. Pentru că asta s-a făcut până acum, s-au plătit cele mai scumpe medicamente...

Realizator: Vor fi scoase...

Emil Boc: ... plăteai şi beneficia unul, când de preţul la unul puteau să beneficieze alţi 600 de pacienţi sau de oameni din sistem.

Realizator: Vor fi scoase din sistemul de compensare a medicamentelor cele care sunt mai scumpe şi vor fi păstrate doar...

Emil Boc: Nu sunt scoase, se păstrează substanţa. Genericul, asta înseamnă genericul...

Realizator: Substanţa, dar unele sunt mai ieftine şi altele sunt mai scumpe. Se vor compensa şi cele care sunt mai scumpe?

Emil Boc: Da, care au substanţa aferentă, dar nu la preţul cel mai mare, ci la un preţ, care, repet, să-mi permită să pot acoperi mai mulţi pacienţi şi care să beneficieze de servicii ca atare. Poate că nu toţi producătorii de medicamente vor fi mulţumiţi, dar grija primară a statului este să asigure ca tot mai mulţi cetăţeni să beneficieze de servicii medicale şi să poată avea acces la tratarea bolilor în spitale sau în serviciul de sănătate din România. Deci, asta este a doua măsură care trebuie făcută imediat şi, de asemenea, implementarea cardului de sănătate, a prescripţiei electronice şi a reţetei medicale în manieă electronică. Pentru că astea ne vor da posibilitatea să ţinem sub control cheltuiele din sănătate. Şi am spus: da, merg bani pentru sănătate, aşa cum am convenit, 300 + 150 + credite de 1.682.000, dar condiţionate de realizarea acestor măsuri de reformă. Asta ce înseamnă? Că ne dă şansa ca în 2012 să putem avea mai mulţi bani pentru sănătate, dar să ne asigurăm că se vede şi eficienţă în sistem. Pentru că, din nefericire, s-a dublat de la două miliarde la patru miliarde cheltuiala cu medicamentele, într-un interval foarte scurt de timp, dar, în practică, nu regăsim aceste beneficii pentru pacientul de rând, pentru omul de rând. Pentru că, de cele mai multe ori, fie s-au dus pe reţete care erau false, fie s-au dus pentru medicamente foarte scumpe, când puteau fi medicamente mai ieftine, fie că nu există un control al acestor cheltuieli în sănătate.

Realizator: Când va fi introdusă această taxă clawback?

Emil Boc: Eu cred că până la sfârşitul lunii august actul normativ va fi adoptat şi, în acel moment, imediat se eliberează şi de la bugetul de stat, din fondul de reverve, cei 150 de milioane de lei pentru spitale, pentru sănătate, aşa cum am convenit.

Realizator: A avut loc o discuţie cu producătorii, care s-ar putea să nu fie de acord cu această taxă?

Emil Boc: Bun, niciodată nu vor fi pe deplin mulţumiţi. Toate statele îşi iau măsuri de a asigura nişte cheltuieli decente cu sistemul sanitar, pe ceea ce înseamnă medicamente. Este Casa de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, sunt cele două entităţi mandate şi abilitate să discute şi să găsească o formă a acestei taxe clawback despre care am vorbit.

Realizator: Prin ce formă va fi...

Emil Boc: Hotărâre de guvern...

Realizator: Prin hotărâre de guvern.

Emil Boc: ...sau ordonanţă de urgenţă.

Realizator: Deci nu va merge în parlament.

Emil Boc: Hotărărea de guvern nu merge în parlament. Dacă va fi ordonanţă de urgenţă, merge în parlament. Decide casa şi cu ministerul care va fi formula de adoptare.

Realizator: În ceea ce priveşte distribuitorii de medicamente va interveni vreo schimbare în următoarea periaoda sau lucrurile rămân aşa cum sunt?

Emil Boc: Eu nu sunt şeful Casei sau ministrul sănătăţii să ştiu exact ce medicamente produc fiecare producător de medicamente. Eu pot să spun doar că..

Realizator: Era o referire a preşedintelui Traian Băsescu la datoriile către aceşti distribuitori de medicamente, care vin din compensarea medicamentelor.

Emil Boc: O parte din acestea se plătesc. Obiectivul nostru...

Realizator: S-au alocat bani acum la...

Emil Boc: 300 de milioane, repet, s-au alocat pentru ce înseamnă spitale, medicamente... Casa şi ministerul decid cum se împart aceşti bani. 150, iarăşi, sunt în fondul de rezervă pregătiţi pentru ei. Creditele de angajament tot pentru medicamente sunt, de 1.682 de milioane. Important este să punem un filtru în cheltuirea acestor bani publici. Pentru că haideţi să spunem lucrurilor pe nume în sănătate. Dezechilibrul s-a produs în 2008, în octombrie, când în an electoral, cu o lună înainte de alegeri, Nicolăescu a eliminat plafoanele de la farmacii. Nu spun că nu a fost un lucru bun, dar trebuia pus ceva în loc. Adică dacă până atunci erau nişte plafoane la farmacii şi erau cozi, şi nu era bine, s-au luat plafoanele şi s-a lăsat la liber, fără se se pună un filtru, să se spună ce procente, ce medicamente, cum se distribuie şi atunci, evident că facturile la sănătate au crescut exploziv, s-au emis reţete, s-au cumpărat medicamente, s-au creat datorii pe care tot le plătim de atunci. Acum ceea ce încercăm noi să facem este să punem un filtru, să spunem: da, medicamente trebuie date în continuare; da, nu vrem cozi la farmacie, dar vrem să plătim în primul rând medicamentul cel mai ieftin, nu cel mai scump, vrem să ştim că reţetele care se eliberează au corespondent în boala pacientului şi că nu se decontează două-trei-patru sau cinci reţete, aşa cum din nefercire se practică şi sunt multe plângeri penale înaintate la tribunal pentru fraude medicale de acest fel. Deci, cum vă spun, în 2008, dacă ne imaginăm un butoi, s-a luat dopul ăla de la butoi şi tot curg acum banii pentru sănătate. Eu spun că banii trebuie să meargă în continuare pe sănătate, numai că un filtru trebuie pus, să ştim că aceşti bani, cât se duc, se duc concret, pentru că, repet, aproape s-au dublat cheltuielile cu medicamentele, dar eficienţă în sistem nu se vede încă şi de aceea trebuie aceste măsuri de reformă clar asumate şi duse mai departe, pentru că dacă nu facem aceste lucruri este exact cum ai turna apă în nisip, poţi să dai oricâţi bani ai da, pentru că oricum nu ajung, că din moment ce se cumpără cele mai scumpe medicamente cu putinţă, normal că nu ai atâtea resurse financiare să acoperi plata la cele mai scumpe medicamente care există pe piaţă. Repet, asta nu înseamnă că nu trebuie să existe medicamente scumpe pe piaţă./eradu/ Să existe, dar din bani publici, din cât plăteşte omul - 5,5%, trebuie să asigurăm ca mai mulţi oameni, mai mulţi cetăţeni ai acestei ţări, care au nevoie de servicii medicale, să beneficieze de contribuţia lor. În rest, din buzunarul propriu tu poţi să-ţi cumperi ce doreşti. Nu te opreşte nimeni. Şi poţi să găseşti în farmacii aceste medicamente.

Realizator: Domnule prim-ministru, acum două zile, Curtea de Apel Braşov a dat o decizie prin care infirmă măsura guvernului de desfiinţare a Spitalului de la Codlea.

Emil Boc: E un caz izolat, se va face recurs şi vom aştepta soluţia instanţei.

Realizator: Asta vroiam să vă întreb, dacă dumneavoastră credeţi că e un caz izolat sau e un caz care pune...

Emil Boc: Deocamdată, eu ştiu că e un caz izolat.

Realizator: ...în discuţie această măsură guvernului de a renunţa la unele spitale şi de a le transforma în case de bătrâni.

Emil Boc: Decizia ministrului a fost corectă. Foarte multe spitale din cele 69...

Realizator: Dar este infirmată în justiţie, în ceea ce priveşte acest spital.

Emil Boc: Nu avem sentinţă definitivă, avem doar o cale de atac exercitată, va mai fi încă una.

Realizator: Poate fi făcut recurs, e adevărat.

Emil Boc: Bineînţeles! Dar măsura pe fond este corectă, a ministrului, şi a avut şi are susţinerea guvernului şi a mea personal, pentru că foarte multe unităţi spitaliceşti care au fost restructurate erau doar centre de triere..Şi cum am spus într-un limbaj românesc, acolo se murea cu zile. Ajungeai acolo, dar nu puteau să facă decât să constate ceva, să-ţi dea eventual o aspirină sau un algocalmin sau un calmant şi să te trimită mai departe, la un alt spital. Or timpul ăla de foarte multe ori, la un atac cerebral sau la un infarct, este extrem de preţios şi atunci e mai bine să ajungi direct la spitalul care e performant, pentru că acum s-a făcut o clasificare a spitalelor, dar gândiţi-vă că şi la centrul ăla de triere trebuie să îţi faci o operaţie de atac cerebral sau un atac de cord. Nu-ţi făcea nimic! Nu te trimitea mai departe.

Realizator: În acest caz, al Spitalului Codlea, comunitatea locală a refuzat să accepte hotărârea guvernului şi a susţinut în continuare acest spital cu bani inclusiv.

Emil Boc: Se pot şi se înfiinţează centre de permanenţă, care au acelaşi rol de triere, dar de la Codlea la Braşov cât e? Sunt, nu ştiu, 10-15 km... Eu cred că e bine să ai un spital sau mai multe spitale bine articulate, care să salveze viaţa cu adevărat, decât să ai zeci, sute de spitale, care, repet, să funcţioneze doar pe regim de internări de zi şi să vină să îţi constate că ai o problemă şi să te trimită după aceea mai departe. Eu sunt adeptul unor spitale performante, am văzut alaltăieri la Bucureşti o chestiune foarte sănătoasă, o nouă unitate de primiri de urgenţe, cea mai mare şi cea mai modernă din România, de la Spitalul Universitar Bucureşti, făcută de la zero de Ministerul Sănătăţii, în 2010 şi în 2011, din investiţia pe care ministerul a făcut-o. Repet, au luat-o unii în glumă sau în serios, că e la fel ca în Spitalul de Urgenţă, în film. Da, aşa este acolo, când ai intrat, ai cele trei linii demarcatoare, urgenţă majoră, urgenţă moderată sau urgenţă minoră, şi îşi urmează fiecare linia de evoluţie până la salonul sau la intervenţia medicală aferentă, adică nu mai stai să te gândeşti, atunci când e, Doamne fereşte, urgenţă mare, la ce cabinet, la ce sală mă duc. Urmăreşti exact linia aferentă de la intrare din spital şi eşti dus până la timpul respectiv cu monitorizarea fiecărui pacient de la apel până la intervenţia de urgenţă care are loc, adică să se demonstreze că s-a făcut şi intervenţia în timp real pentru salvarea vieţii pacientului şi cu o dotare modernă, astfel încât managerul Cristoiu - l-am felicitat - cred că are una din cele mai performante din România, cu siguranţă şi comparabilă cu ceea ce există în Europa. Deci se poate, atunci când se face reforma.

Realizator: Să sperăm că se va putea de mai multe ori, ca să spun aşa.

Emil Boc: Acesta este obiectivul nostru, să avem unităţi moderne, spitaliceşti, numai că inevitabil banii sunt limitaţi. Resursele financiare nu ne pot ajunge nelimitat, şi la infrastructură, şi la pensii, şi la salarii, şi la sănătate, şi la educaţie, şi la apărare, şi la siguranţă publică. Trebuie să împarţi peste tot bani şi, dacă nu-i chibzuieşti cum trebuie şi dacă nu-i aloci pe priorităţi şi să faci performanţă cu ei, atunci îi risipeşti şi nu avem nimic. De fapt, asta a fost politica din ultimii 20 de ani, să se facă câte ceva din toate, dar nimic sănătos şi nimic pe termen mediu şi lung care să aibă consistenţă. Acum, lucrurile încep să se pună în ordine. În domeniul legii educaţiei, ieri am adoptat un act, iarăşi, fundamental pentru reforma învăţământului superior, metodologia de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii, mai pe româneşte spus, să ştie fiecare student, fiecare părinte ce valoare are fiecare universitate, unde este cel mai bun program de master sau de doctorat din ţară pe domeniul respectiv şi diploma, când ţi-o emiţi, ţi-o emite unitatea de învăţământ ca să conteze pe piaţa muncii. Aşa cum, în America, dacă ai terminat la universitate - la Stanford sau în altă parte - ştii că diploma respectivă este oriunde recunoscută în lume şi are o anumită valoare şi are un anumit prestigiu.

Realizator: Vor intra şi universităţile particulare în acest program?

Emil Boc: Evident, şi se va şti locul fiecăreia. O universitate are trei alternative: să fie unitate care pregăteşte doar pentru sistem licenţă, o unitate care are licenţă şi masterat sau o universitate care are licenţă, masterat şi doctorat. Asta nu înseamnă că punctual nu poate avea un program de studii foarte bun de masterat în biochimie sau în drept sau în administraţie publică sau în medicină, dar fiecare universitate se va identifica prin ceva şi oamenii vor şti din start ce valoare are diploma şi mai ales banii se vor aloca în funcţie de aceste performanţe, că astăzi se alocă indiferent de performanţe. Unele universităţi au la rezidenţiat performanţă la medicină, de exemplu, cam 70% deja au rezidenţiatul, alţii îşi iau 5% rezidenţiat, dar banii de la buget merg în manieră egală la aceste universităţi, de exemplu, de medicină şi farmacie, vor mai merge la fel banii şi care vor avea performanţe prin absolvenţii lor, vor primi mai mulţi bani. Cei care nu au asemenea performanţe vor primi mai puţini bani, deci se va introduce şi aici calitatea ca şi criteriu de performanţă în activitate.

Realizator: Am înţeles, domnule prim-ministru, revenim puţin la transporturi. S-a alocat o sumă de bani, o serie de bani s-au alocat la Ministerul Transporturilor pentru compensarea unor datorii istorice ale companiilor care se află în subordinea acestui minister. Ştim că preşedintele Traian Băsescu a spus recent că această susţinere a statului către companiile care au un management defectuos şi care acumulează arierate la buget ar trebui să înceteze. Ce companii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor beneficiază de această rectificare bugetară şi a fost motivul pentru care s-a recurs la această măsură?

Emil Boc: Motivul este de a avea pe viitor companii de stat care să nu mai producă pierderi, aşa cum, din nefericire, în ultimii 20 de ani au ajuns să producă, fie că vorbim aici de CFR Călători, de CFR Infrastructură, care sunt două companii mari ale Ministerului Transporturilor, dar care şi-au acumulat în decursul anilor foarte multe datorii, deci...

Realizator: CFR Marfă, mai ales.

Emil Boc: Şi CFR Marfă, care este scos la privatizare în momentul de faţă, într-o procedură de acest fel, pentru că fiind management neperformant - şi sunt şi foarte multe procese în justiţie pe marginea acestor subiecte - s-au acumulat datorii. Acum, noi am făcut apel la nişte scheme de compensare, aprobate de către Uniunea Europeană şi cu acordul Comisiei Europene, pentru a stinge pentru trecut datoriile şi pentru a începe curat în 2012 cu un management performant, care să aibă indicator de performanţă, pentru a preveni acumularea de datorii. Şi să vă dau un exemplu: statul n-a achitat subvenţiile la CFR Călători pentru pensionari, pentru elevi, pentru studenţi şi CFR Călători nu şi-a putut achita obligaţiile către CFR Infrastructură şi CFR Infrastructură nu şi-a achitat obligaţiile de asigurări sociale către stat şi atunci, printr-un mecanism de compensare, noi am dat bani la CFR Călători să îşi acopere cheltuielile, de la infrastructură să-şi acopere cheltuielile, CFR Infrastructură virează la bugetul de stat bani ca să-şi acopere cheltuielile cu plata contribuţiilor, de exemplu, de asigurări sociale către bugetul de stat şi această compensare se închide pe bugetul de stat.

Realizator: Dar datoriile companiilor de stat sunt mult mai mari decât datoriile statului...

Emil Boc: Mai sunt datorii pe energie şi aici se găsesc, pentru plata energiei respective, şi aici se gândesc nişte forme de compensare cu diverşi agenţi economici, astfel încât pentru viitor să nu se mai acumuleze datorii sau arierate, cum se spune. Şi, în paralel cu acest demers, introducerea managementului privat; şi acest demers a început la companiile de stat; repet, este vital. De ce spun asta? Pentru că românii trebuie să ştie că dacă nu punem o ordine în companiile de stat - că sunt la Ministerul Transporturilor, că sunt la Ministerul Economiei.

Realizator: Când va începe acest proces?

Emil Boc: A început deja şi se va derula anul acesta şi la începutul anului viitor. Înseamnă că dacă nu facem acest lucru, fiecare dintre noi vom plăti din buzunarul nostru ineficienţa acestor companii, pentru că dacă ele produc pierderi, plătim noi de la bugetul de stat şi asta înseamnă că îi susţinem noi cu banii din impozite şi taxe. Or, nu este firesc că o companie de stat care în mod normal are activitate economică, trebuie să meargă pe profit, să plătim nişte incompetenţi în continuare, pe banii noştri şi acest lucru, repet, l-am decis foarte clar în guvern şi ne-am asumat şi în acordurile internaţionale de a pune ordine, pentru că asta înseamnă să ai după aceea resurse financiare pentru plata salariilor, pensiilor şi pentru investiţii, care ne dau locuri de muncă.

Realizator: Cum se va proceda la găsirea acestui management?

Emil Boc: Prin concurs şi selectaţi de către o firmă recunoscută în domeniu, de resurse umane, care înseamnă credibilitate, unde singurul criteriu pe care...

Realizator: Există deja o înţelegere a guvernului cu o astfel de firmă?

Emil Boc: Este o procedură de licitaţie prin care să se selecţioneze aceasta firmă de resurse umane, care după ce va fi selectată, să implementeze aceste contracte de management.

Realizator: Care sunt companiile de stat care vor intra în acest proces de privatizare a managementului?

Emil Boc: Companiile de la Minsterul Economiei, de la Ministerul Transporturilor, în principal, dar şi de la alte ministere.

Realizator: Revenind la contractul pe care România, Guvernul României, îl are cu Bechtel, ce se va întâmpla cu autostrada? Sunt nişte date pe care aş vrea să le dau ascultătorilor, care vin chiar de la ministrul transporturilor, doamna Anca Boagiu.

Emil Boc: Staţi că vi le spun, ca să nu pierdem timpul, să le repetaţi ...

Realizator: Vă rog!

Emil Boc: Vă spun în felul următor: în primul rând, se vor finaliza cei 64 de kilometri din tronsonul Suplacu de Barcău - Borş, care se află în momentul de faţă în lucru. De asemenea, a fost finalizat şi mai sunt câteva retuşuri doar, am înţeles, la tronsonul de 54 de kilometri de la Câmpia Turzii la Gilău şi care, repet, este gata şi...

Realizator: Astfel se adună o sută şi ceva, o sută aproape zece kilometri ... mil Boc: Exact. ealizator: ... din 415, cât ar trebui să aibă asutostrada.

Emil Boc: Exact. Vreau să ştiţi că prin negociere sau prin renegocierea contractului încheiat în 2004 de către Adrian Năstase s-au economisit şase miliarde de euro la bugetul de stat, pentru că vreau să ştiţi că banii pentru Bechtel sunt de la bugetul de stat. Nu sunt bani din fondurile europene sau din altă parte. Şase miliarde de euro s-au economisist de la bugetul de stat.

Realizator: Se vor economisi.

Emil Boc: Păi, practic, facându-se altfel se economisesc aceşti bani, iar pentru aceasta Adrian Năstase ar trebui să-şi ceară scuze românilor de şase miliarde de ori pentru faptul că a încheiat un contract în detrimentul statului român şi acum este dovada supremă a acestui lucru. Nu se poate să laşi la nesfârşit contracte care să producă pierderi din bani publici doar pentru că a fost moftul Guvernului Năstase, la un moment dat. Toată lumea recunoaşte şi spune, şi această coaliţie: autostrada Transilvaniei este necesară şi ea va fi făcută în continuare, pe bani de la buget, dar nu cu orice preţ şi nu oricum şi am decis în guvern ca pe lângă finalizarea cu Bechtel a tronsonului din Bihor de la Supalcu de Barcău - Borş şi acestuia de la Gilău la Câmpia Turzii, se scoate imediat la licitaţie când se încheie negocierea cu Bechtelul tronsonul Gilău - Mihăieşti 25 de kilometri şi se reia proiectarea la tronsonul Târgu Mureş - Câmpia Turzii, tot din autostrada Transilvania, pentru a fi continuat pe bugetul de stat, dar la costuri decente, la costuri care să poată fi acoperite din bugetul de stat, deci eu cred că este un lucru sănătos pentru statul român, aşa cum am renegociat şi alte contracte, aşa cum am impus standarde de cost pentru tot ce înseamnă lucrări publice în România - şi aici lucrurile trebuie să intre în normalitate. Da, autostrada Transilvania este un obiectiv politic al coaliţiei, este susţinută de Guvernul României, dar făcută la preţuri corecte şi care, repet, ne vor permite să continuăm lucrările.

Realizator: Domnul Adrian Năstase nu a avut prea mult timp în cei şapte ani care au trecut, de la încheierea contractului cu Bechtel, pentru că în 2004 au fost alegeri. După aceea, Partidul Democrat Liberal a fost la guvernare. Conform calculului încheiat ...

Emil Boc: Contractul s-a încheiat în defavoarea statului român. Asta este realitatea. Oricine poate observa acest lucru.

Realizator: Preţurile, după câte a informat presa, au crescut în timp.

Emil Boc: Păi au crescut, pentru că contractul a fost prost făcut, la început, de către Adrian Năstase, că doar nu putea cineva să ...

Realizator: Am înţeles. Autostrada Bechtel, cei 415 kilometri trebuiau să fie terminaţi anul acesta, dacă nu mă înşel. Anul acesta se încheie cei şapte ani pe care a fost încheiat contarctul. Conform calculelor pe care le face chiar ministrul transporturilor, doamna Anca Boagiu, pe cei 50 şi ceva de kilometri care sunt deja gata, s-au cheltuit cam 23 de milioane de euro pe kilometru, când standardele de cost spun că pentru un kilometru de autostradă ar trebui să se cheltuiască cam cinci milioane.

Emil Boc: Sunt 6,9, am înţeles că /.../ kilometru cu care se lucrează...

Realizator: 6,9 va fi în final /.../ pe km cu care...

Emil Boc: Da, probabil mai sunt unele costuri...

Realizator: Va fi scos din nou la licitaţie. Deci Bechtelul rămâne cu cei o sută şi ceva de kilometri care...

Emil Boc: 54 făcuţi şi 64 care se vor finaliza la Suplacu de Barcău - Borş.

Realizator: Care urmează să-i dacă. Iar restul distanţei, până la 415 kilometri, vor fi scoase din nou la licitaţie şi încheiate cu alte companii.

Emil Boc: Deci, atenţie, un tronson deja se scoate imediat la licitaţie, cel, repet, de la Cluj la Mihăieşti, de la Gilău la Mihăieşti, pentru că este foarte important pentru acea zonă. De asemenea, se reia proiectarea pentru scoaterea la licitaţie a tronsonului de la Târgu-Mureş la Câmpia Turzii. Pentru restul tronsoanelor, de la Braşov la Târgu-Mureş, pentru partea de la Mihăieşti la Suplacu de Barcău, la Bihor, nu excludem procedura parteneriatului public privat. Este una dintre soluţiile la care ne gândim pentru a le avea şi ar putea să le finalizăm, pentru că toate aceste lucruri, repet, sunt pe bugetul de stat şi banii publici nu sunt, aşa cum am spus, nelimitaţi, pentru că sunt lucrări în toată ţara care trebuie susţinute de infrastructură şi parteneriatul public privat este o soluţie la autostrăzi, dar pentru că pe aceste tronsoane mici, despre care am vorbit, avem deja proiectarea făcută sau pe tronsonul de la Târgu Mureş la Câmpia Turzii a fost doar întrerupta proiectarea, la Gilău-Mihăieşti este făcută proiectarea şi se pot derula licitaţii imediat după ce se încheie negocierea cu Bechtelul merg mai departe lucrările, dar pe costuri, repet, normale, potrivit celor stabilite de minister şi nu pe costuri exorbitante stabilite de Adrian Năstase prin contractul din 2004.

Realizator: Această rectificare de buget, un alt minister care a primit o sumă importantă de bani este Ministerul Dezvoltării...

Emil Boc: În jur de 300 de milioane de lei.

Realizator: 300 de milioane de lei, la fel ca şi Ministerul Transporturilor...

Emil Boc: Pentru susţinerea lucrărilor de investiţii.

Realizator: La ce investiţii vor fi direcţionaţi aceşti bani?

Emil Boc: În special, investiţii care înseamnă drumurile judeţene, pentru că o politică importantă a politicii investiţionale a ministerului este parte de susţinere a infrastructurii rurale, în special drumuri judeţene, canalizări, staţii de epurare, pe infrastructura din mediul rural şi pe alte componente specifice Companiei Naţionale de Investiţii.

Realizator: A fost foarte criticat acest minister, în presă, pentru faptul că a construit din banii de la buget săli de sport în locuri în care nu mai sunt tineri, în localităţi rurale care sunt locuite de bătrâni sau, ştiu eu, parcuri în localităţi care nu au apă şi canalizare.

Emil Boc: Să ştiti că foarte multe din aceste obiective, ca săli de sport, au fost începute pe vremea lui Tăriceanu că Ministerul Dezvoltării nu a făcut decât să le finalizeze, pentru că erau începute...

Realizator: Trebuiau finalizate dacă nu erau... Era o concepţie greşită?

Emil Boc: Păi dacă se aflau într-un stadiu de două treimi lucrate, era firesc că trebuie finalizate.

Realizator: Dar ele sunt inaugurate de ministrul dezvoltării.

Emil Boc: Şi ce e rău în asta, dacă se justifică existenţa unei săli de sport, să se finalizeze? Pentru că, în ultimă instanţă, aduc un beneficiu pentru comunitatea respectivă. Dar, repet, foarte multe dintre ele au fost începute pe vechea guvernare. Dacă ne uităm iarăşi pe Ordonanţa 7, noi numai plătim în proporţie de peste 90% bazele sportive, unde am fost criticaţi sau lucrările începute de către Tăriceanu în 2006-2007. Doar se plătesc acele lucrări începute în acea vreme. Asta este realitatea pe care o avem.

Realizator: Dar dacă s-a făcut o greşeală, ea poate nu trebuie continuată...

Emil Boc: Bun, dacă nu au început lucrările sau sunt în stadiu incipient pot fi oprite, dar dacă sunt în stadiul de 70-80% ce face? La fel s-a făcut la şcoli. S-au început 4.000 de şantiere la şcoli. Tot plătim din 2008 politicile electorale ale lui Tăriceanu, pentru că a început 4.000 de şantiere şi unde a fost nevoie şi unde nu a fost nevoie, noi am reprioritizat aceste investiţii şi în funcţie de gradul de finalizare a lucrării şi de utilitatea pentru comunitate din perspectivă educaţională, încercăm să finalizăm acele lucrări. Numai că Tăriceanu asta a făcut: ne-a lăsat un deficit de 5,4, Uniunea Europeană ne-a băgat în procedură de deficit excesiv datorită greşelilor lui Tăriceanu. Din 2008 plătim şi acum aceste consecinţe pentru că trebuie să revenim la deficit de 3% şi vedeţi cât de greu este. Dacă nu am fi făcut aceste politici de reducere a cheltuielilor, România avea un deficit de -14. Păi, intram în faliment, eram în colaps - ca şi Grecia sau alte ţări! ealizator: Mai e puţin timp din emisiunea noastră... mil Boc: Nu, dar trebuie să înţeleagă românii de ce a fost nevoie să facem ajustarea asta bugetară. Dacă nu o făceam, eram la -14 deficit bugetar sau mai mult. Asta înseamnă o situaţie comparabilă cu ceea ce au astăzi ţările cu dificultate din Uniunea Europeană.

Realizator: Şi cu această rectificare la ce deficit ajungem?

Emil Boc: Suntem pe 4.4 în 2011, 3% în 2012, ne îndreptăm cu bugetul /.../. De aceea, România astăzi are o stare de echilibru. Cu ce preţ? Repet, cu preţul înţelegerii românilor pe care, repet, încă o dată, eu le mulţumesc pentru faptul că au ajutat ţara să supravieţuiască şi să nu intre în colaps, iar noi, politicienii, cu costul politic al asumării unor asemenea măsuri, dar care s-au dovedit şi se vor dovedi pe termen mediu şi lung că au fost necesare şi au salvat economia României de la colaps.

Realizator: Domnule preşedinte, recent, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie în care spunea că Uniunea Social Liberală, dacă va câştiga 51% din alegerile din 2012, are o problemă atunci când va dori să numească prim-ministrul, conform articolului 103 din Constituţie. Vă întreb şi ca preşedinte al Partidului Democrat Liberal şi ca profesor de Drept Constituţional - cum comentaţi această declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu?

Emil Boc: Avem aici... Să intrăm pe Constituţia...

Realizator: Articolul 103 din Constituţie spune că preşedintele ia legătura cu partidul care a obţinut majoritatea absolută în alegeri cu partidul, spune.

Emil Boc: Vreau să-l citim, ca să nu ne condamne cineva că invocăm articole care nu există. Uite acum, dacă avem tehnică modernă la îndemână, mergem la articolul 103 din Constituţie - învestitura - şi vedem ce ne spune.

Realizator: Asta spune, de fapt. Că preşedintele ia legătura cu partidul care a obţinut o majoritate absolută, cu partidul, repet, care a obţinut majoritatea absolută la alegeri şi numeşte primul-ministru la propunerea acestuia.

Emil Boc: Legea 103 spune aşa. Dacă există un partid care a obţinut jumătate plus unu...

Realizator: Constituţia nu specifică... Deci, spune: un partid.

Emil Boc: Exact.

Realizator: Ia legătura cu partidul care a obţinut majoritatea absolută.

Emil Boc: Deci, preşedintele... Potrivit Articolului 103, preşedintele este obligat, dacă există un partid... Aşa spune: partidul care a obţinut majoritatea absolută a locurilor în parlament, deci 50+1, asta înseamnă.

Realizator: S-a comentat că...

Emil Boc: Iar dacă nu există un asemenea partid, preşedintele consultă toate partidele politice reprezentate în parlament. Deci, textul Constituţiei este foarte clar şi explicit.

Realizator: S-a comentat că acest text al Constituţiei este acoperitor şi pentru alianţele electorale înregistrate la tribunal, cum este USL.

Emil Boc: Eu nu ştiu unde au găsit domniile lor o asemenea interpretare, pentru că în Constituţie nu există textul. Textul Constituţiei este de directă şi imediată aplicare şi este fără echivoc şi se referă la un partid care obţine 50+1%. În acel moment, preşedintele este obligat să dea mandatul de prim-ministru acelui partid. Dacă nu există un asemenea partid care are 50+1 locuri în parlament, preşedintele are o marjă mult mai mare de apreciere în nominalizarea premierului, după ce consultă toate partidele politice reprezentate în parlament. Că nu le place sau nu le place lor, de la USL... Aşa scrie în Constituţie.

Realizator: Sunt membri ai Curţii Constituţionale, cum e domnul Predescu, dar şi alţi membri care au comentat că acest cuvânt - "partid" - se referă, de fapt, la cei care au câştigat alegerile, inclusiv la o alianţă electorală înregistrată la tribunal.

Emil Boc: Pentru asta, vor trebui să modifice Constituţia şi să spună: "Partidul sau alianţa politică sau electorală care obţine majoritatea absolută a locurilor în parlament". Câtă vreme Constituţia nu este revizuită, o asemenea interpretare nu are susţinere în textul actual al Constituţiei.

Realizator: Cu alte cuvinte, consideraţi că preşedintele ar fi justificat să nu numească primul-ministru, în cazul în care USL va câştiga cu 51% alegerile.

Emil Boc: Eu doar mă pronunţ pe textul constituţional, pe care-l citez cu maximă atenţie şi nu am găsit în Articolul 103 "partid, alianţă electorală, alianţă politică, ce să obţină majoritatea absolută a locurilor în parlament". Scrie doar "partidul care obţine majoritatea absolută a locurilor în parlament". Asta este realitatea. Dar, oricum, nu va fi cazul, pentru că gogoaşa alianţei socialiste sau alianţei USL se dezumflă...

Realizator: Excludeţi o alianţă cu liberalii la guvernare, după alegerile din 2012?

Emil Boc: Nu exclud nimic. Dar doar spun că USL-ul se dezumflă. Este doar produsul unei conjuncturi de moment. Au beneficiat de faptul că am fost nevoiţi să luăm măsuri aspre, măsuri dure, dar, spre avantajul politic al nostru, acum începem să culegem şi roadele, iar românii văd că şi în Europa a fost nevoie să se dea şi acolo soluţia măsurilor de austeritate, pentru a salva diversele ţări, iar în 2012 vom putea să arătăm că aceste lucruri aduc şi beneficii în buzunarele oamenilor.