Puţini imigranţi ilegali din UE "trec graniţele României"

Realizator: Bună ziua tuturor! nvitatul ediţiei este preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Bună ziua! Bine aţi venit şi vă mulţumim că aţi răspuns invitaţiei noastre!

Traian Băsescu: Bună ziua! Bine v-am regăsit!

Realizator: Domnule preşedinte, mandate de reţinere de la DNA astăzi pentru încă 22 de poliţişti de frontieră, vameşi, plus doi contrabandişti, şapte inculpaţi vor fi prezentaţi astăzi la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Operaţiunea arată ca una de amploare.

Dumneavoastră aţi spus că această operaţiune nu va avea un impact pozitiv asupra aderării la Spaţiul Schengen pentru că arată cât de cangrenat era sistemul. De cât timp începuse cangrena sistemului, domnule preşedinte?

Audio: Interviu cu preşedintele României, Traian Băsescu.


Traian Băsescu: Doamnă, aş veni puţin în actualitate. Trebuie să vă spun că sinteza de presă de azi dimineaţă m-a uluit legat de modul cum este prezentată această acţiune şi este prezentată pe mai multe paliere. Cel mai inconsistent şi lipsit de adevăr mi se pare curentul care încearcă să responsabilizeze un partid pentru corupţia din vamă, adică partidul de guvernământ, încercând pur şi simplu să prostească telespectatorii sau ascultătorii sau cititorii, pe cine vreţi dumneavoastră. Cum este posibil să încerci să acuzi partidul de guvernământ când această acţiune de cea mai mare amploare se petrece acum, cu acest partid la guvernare?

Păi dacă acest partid avea mecanisme de tip mafiot în interiorul deciziei lui, cum ar fi fost posibilă declanşarea operaţiunii? Deci este o încercare de intoxicare uriaşă. Dacă discutăm despre cangrena din frontierele româneşti, este evident că şi încercarea aceasta de a o lăsa la 2009, 2010 este o mare minciună.

Cangrena e veche, este arhicunoscută şi tolerată de toate partidele care s-au succedat la guvernare din '90 şi până acum. V-aş aduce aminte numai lucruri sau nume cu rezonanţă din acest punct de vedere. Vă aduceţi aminte în timpul războiului iugoslav, România era acuzată de trafic de combustibil, se făcea prin frontiere, nu porumbelul ducea combustibil din România în fosta Iugoslavie. Sau nume celebre, ca Ruşanu, Dan Radu Ruşanu, va mai spune ceva legat de vămi?

Sau Nini Săpunaru, sau Dinu Vamă, sau Diaconu? Spun lucrurile astea ca să ne ducem puţin în timp. Toate guvernele până acum au fost lipsite de voinţa de a interveni în această zonă. Iată s-a gasit un guvern, s-au găsit nişte instituţii care au intervenit. Deci aici suntem. Că se încearcă deturnarea sensului acestei operaţiuni, că-i politic, că-i bătalie în interiorul PD-L, nişte minciuni fără limite. Realitatea este una singură. Şi ca să mai lămuresc un lucru: era un mare nimeni care se pare că ieri a afirmat la televizor 'da preşedintele ştia din 2005'.

Realizator: Este vorba despre un fost consilier prezidenţial?

Traian Băsescu: Doamnă, pentru mine este un mare nimeni. Nu a putut să stea decât câteva zile şef la un serviciu de informaţii. Discutăm despre realitatea acestui fapt. Sigur că am primit informaţii, cel puţin de două ori pe an, despre ceea ce se întâmplă în frontieră. Vă mai pot spune că nu m-au lăsat indiferent.

Instituţiile statului au trebuit să acţioneze şi au acţionat, nu biciuite nepărat de preşedinte, dar au acţionat. Ca dovadă, din 2005 până în prezent sunt 51 de vameşi care au fost anchetaţi şi li s-au trimis dosarele în instanţă. când se vor judeca nu ştiu, să nu vă aduc aminte măcar de cazul Otopeni. Sunt 120 de poliţişti de frontieră din 2005 şi până acuma.

Realizator: Comparativ cu ceea ce se întâmplă acum, sunt aproape tot atâţia în nu ştiu câţi ani.

Traian Băsescu: Aşa este, dar trebuie să vă dau explicaţia, deci de ce a crescut eficienţa, cel puţin până acum. Vedem ce se întâmplă în instanţe, pentru că una este ce face poliţistul şi procurorul, iar dacă procesul se judecă peste 20 de ani, asta nu mai ţine de preşedinte sau de instituţiile executive ale statului. În primul rând, şi aici ridic un semn de întrebare consistent legat de motivul pentru care parlamentul amână continuu adoptarea strategiei naţionale de apărare. Acolo, pentru prima dată, apare ca ameninţare la siguranţa naţională evaziunea fiscală şi contrabanda.

Oare credeţi că pentru nu ştiu ce supoziţie că trusturi de presă vulnerabilizează statul prin discreditarea instituţiilor este motivul pentru care stă această strategie? Eu am convingerea că, printre altele, stă şi pentru că una din vulnerabilităţi este declarată evaziunea fiscală şi contrabanda. Deci, în primul rând, anul acesta avem o strategie adoptată de CSAT, care pune cele două activităţi, evaziunea fiscală şi contrabanda, ca ameninţări la securitatea naţională.

În al doilea rând, ce intervine faţă de anii trecuţi, intervine Hotărârea 69 a CSAT, o hotărâre adoptată în luna iunie care pentru prima dată uneşte şi obligă toate instituţiile statului, că vorbim de Serviciul Român de Informaţii, că vorbim de Poliţia Judiciară, că vorbim de Direcţia Generală Anticorupţie, DGA din Ministerul de Interne, extrem de utilă în acest caz, că vorbim de Parchet, toate sunt obligate să lucreze într-un sistem coordonat pe priorităţi stabilite.

Până acum Poliţia avea priorităţile ei, parchetele priorităţile lor, se ocupau de cazuri disparate. Acum s-a stabilit o colaborare inter-instituţională, având ca obiectiv, sunt nouă obiective, nu o să le înşir, dar cele două pe care le vedem astăzi sunt evaziunea fiscală şi contrabanda. Fac parte din cele nouă obiective. Şi mai mult doamnă. Mai este un element pe care îl stabileşte tot această hotărâre CSAT.

Această cooperare nu este numai la nivel Bucureşti. Această cooperare a devenit obligatorie în fiecare judeţ. Deci, este pentru prima dată când servicii de informaţii, Poliţie, servicii de informaţii ale Poliţiei, parchete, Ministerul de Finanţe lucrează într-un stil coordonat pe obiective stabilite, iar rezultatele se văd. Dacă vă uitaţi ce s-a întâmplat în a doua parte a anului, veţi constata o eficienţă mult îmbunătăţită în lupta împotriva evaziunii fiscale şi a contrabandei.

Realizator: Acestea sunt incriminate şi în clipa de faţă, în legi, evaziunea fiscală şi contrabanda, dumneavoastră spuneţi că este prevăzut şi în hotărârea CSAT din iunie ca instituţiile să conlucreze şi să aibă acelaşi set de priorităţi.

Traian Băsescu: Da.

Realizator: Şi atunci care este relevanţa faptului că mai este inclus şi în Strategia Naţională de Apărare de vreme ce oricum se poate lucra pe aceste priorităţi?

Traian Băsescu: Nu, întâi au fost introduse în Strategia naţională de apărare şi abia pe urmă a urmat hotărârea CSAT din iunie. Deci nu a fost întâi hotărârea CSAT şi pe urmă Strategia naţională.

Strategia naţională a fost elaborată, transmisă Parlamentului la sfârşitul anului trecut şi a devenit - să sperăm că va deveni şi prin voia Parlamentului, dar prin hotărârea CSAT, a devenit instrument de lucru pentru securitatea naţională, pentru apărarea interesului naţional, până la urmă. Deci ce s-a întâmplat faţă de alte dăţi, ca să punem punctul pe "i".

Dacă până acum se încerca flagrantul, dacă vă uitaţi, prin diverse mijloace mass-media, veţi vedea cum se tânguie unii că "de ce nu s-a făcut flagrant?", pentru că mergându-se pe flagrant s-a ajuns la rezultatele la care s-a ajuns înainte. Te duci, prinzi un vameş şi cu asta, "Bună ziua!", toată lumea stă liniştită.

Realizator: Acum au fost folosiţi investigatori sub acoperire...

Traian Băsescu: Sub acoperire şi asta este o relativă noutate, pentru că, urmare a hotărârii CSAT, noi am modificat o ordonanţă de urgenţă sau s-a dat o ordonanţă de urgenţă, OUG 54, tot de anul trecut, care facilitează şi lupta împotriva evaziunii fiscale şi lupta împotriva contrabandei. Şi tot acest set a dus la rezultatul de acum, care nu are nimic politic şi nu are nimic cu dreptul nostru de a intra în Schengen.

Deci trebuie să vă spun că aici sunt voci care spun: "Dar preşedintele spunea că suntem gata şi uite că nu suntem gata". Sigur, eu ştiu că sunt foarte mulţi interesaţi în denigrarea poziţiilor mele, fie că sunt ele şi internaţionale, dar am dreptate.

Dacă citim Tratatul de aderare al României, constatăm în articolele dedicate accesului României în Spaţiul Schengen un set de solicitări tehnice, care nu au nimic în comun nici cu lupta împotriva corupţiei, nici cu MCV, nici cu nimic altceva. Noi asta apărăm, ne apărăm Tratatul de aderare, care este acquis comunitar, nu numai pentru România, ci pentru toate statele membre, pentru că toate au ratificat acel tratat.

Şi nu avem disponibilitatea de a crea precedentul în care României i se poate cere, pe lângă ce scrie în tratat, şi altceva. Avem lupta împotriva corupţiei. Este alt capitol pe care noi îl ducem şi îl ducem, aş spune, cu oarecare succes, dacă privim la această acţiune.

Deci, cred că hotărârea prin care toate instituţiile se coordonează pe priorităţi de luptă împotriva corupţiei, fie că este vorba de evaziune fiscală, fie că este vorba de contrabandă, fie că este vorba de muncă la negru şi altele, au însemnat soluţia care să pună întregul efort la statului pe priorităţi anticorupţie.

Realizator: Pentru că altminteri aţi enunţat nume de politicieni, de persoane implicate în politică, ce au fost, într-un fel sau altul, legate de conducerea Vămii, Ministerului Finanţelor, dar instituţiile statului existau şi atunci, acele instituţii independente de voinţa politică, şi anume DNA, spre exemplu.

Traian Băsescu: Da, existau, doamnă, însă în cursul primei părţi a anului am căutat soluţiile. Care este soluţia corectă pentru a face eficientă activitatea acestor instituţii? Ele lucrau fiecare pe legi separate, pe activitatea şi pe priorităţile fiecăreia.

Meritul acestei Hotărâri a CSAT 59 este că se creează colective mixte, inter-instituţionale la nivel central şi la nivel judeţean. Deci, în fiecare judeţ există un corespondent al acestor comitete inter-instituţionale, care acţionează pe priorităţile stabilite de CSAT.

Sigur, au şi alte sarcini, dar dacă am stabilit că lupta împotriva corupţiei este o prioritate, atunci toate lucrează. Cum vă imaginaţi că lucra SRI cu celelalte instituţii? Era greu să-i cuplezi. Or, această hotărâre asta face: cumulează informaţia toată la un loc şi acolo sunt şi instituţiile care au atribuţiuni executive. Nimeni nu a spus: începeţi cu, ştiu eu, cu ştiu eu ce politician. Nu. Priorităţile sunt legate de acţiune împotriva unor realităţi din economia românească.

Realizator: Aţi vorbit despre Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare, despre condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen. Ministrul olandez al imigraţiei şi azilului spunea astăzi că România şi Bulgaria trebuie să intre în Spaţiul Schengen atunci când vor fi pregătite.

Trebuie să existe o încredere totală că aceste două ţări pot combate fluxurile venite din alte ţări. Cred că este foarte important să fixăm standarde stricte, pe care să le respecte atât România, cât şi Bulgaria. Ne aşteaptă un set de alte criterii?

Traian Băsescu: Doamnă, România nu va accepta niciun alt standard decât cel aplicabil tuturor statelor Uniunii Europene. Ştiţi, aici trebuie ieşit şi dintr-o oarecare demagogie şi, probabil, va trebui să ieşim şi dintr-o oarecare politeţe. Ne-am obişnuit să se găsească câte un demnitar al oricărui stat european să tot dea lecţii.

Trebuie să vă spun o realitate: Uniunea Europeană are câteva milioane de imigranţi ilegali. Aceia nu au trecut prin frontierele României, ci au trecut prin frontierele unor state care au vameşi şi poliţie de frontieră membre ale Spaţiului Schengen. Deci nu avem de ce să ne băgăm sub masă să spunem: mai dă stăpâne, când nu asta este realitatea.

Avem problemele noastre, luptăm cu ele, dar tuturor trebuie să ni se aplice aceleaşi standarde şi eu sunt de acord cu dvs sau cu ministrul olandez că trebuie ridicate standardele la frontierele Uniunii Europene. Dar, repet, dacă una din marile probleme ale Uniunii, în momentul de faţă, este imigraţia ilegală, aceste fluxuri nu trec prin România. Şi pe ultima evaluare, mai mult de 1% din fluxurile de migraţie ilegală nu sunt pe teritoriul României, restul trec prin frontiere ale statelor Schengen.

Deci eu sunt de acord că la nivelul Uniunii trebuie să ne ridicăm standardele şi oricând România va sta la masă cu ceilalţi membri sau cu un număr de membri să discutăm ce este de făcut pentru limitarea fluxurilor de migraţie ilegală. Dar nu poţi să vii să spui: România, tu de mâine ai strandardul următor, care e altul decât al meu.

Deci aici este bătălia noastră politică şi o vom duce până la capăt, indiferent cât s-ar strâmba un ziarist, mai mult sau mai puţin pregătit pe la televiziunile mogulilor. Trebuie să înţeleagă că România nu poate fi discriminată în Uniunea Europeană. Dacă măcar noi, românii, nu înţelegem lucrul acesta, atunci de ce să-l înţeleagă alţii.

Realizator: Pe de altă parte, văzând amploarea fenomenului de corupţie din vămi, s-a spus care este soluţia. Facem şi noi cum au făcut bulgarii, să aducem vameşi străini?

Traian Băsescu: Nu, doamnă. În primul rând, informaţia e greşită, bulgarii n-au adus vameşi străini - au cerut, dar nu li s-au dat - şi cred că ar fi cel mai umilitor lucru să chemăm vameşi din altă parte. Bulgarii au o asistenţă de la o firmă...

Realizator: De la Marea Britanie...

Traian Băsescu: E treaba lor ce au. Noi ne vom proteja frontiera cu români. Sigur, a fost nevoie de această operaţiune, vor continua operaţiuni, nu-i nimic static, iar acum am satisfacţia că s-a creat un mecanism de concentrare a tuturor instituţiilor statului pe astfel de priorităţi. Chiar îmi vine să râd, începuse o oarecare campanie: nu mai vorbeşte nimeni de corupţie! Şi imediat ce a apărut o acţiune vastă împotriva corupţiei din frontiere, acţiunea trebuie denigrată! Trebuie văzut ce a vrut Băsescu cu chestiunea asta...

A vrut să lupte împotriva unuia, a altuia, e o răfuială în interiorul PDL?! Aşa ceva este de necrezut! Cum poţi să ai asemenea abordare?! Iar dacă vor să ştie ce a vrut CSAT, că nu numai eu, nu eu singur sunt CSAT, acolo sunt un număr de miniştri, de şefi de servicii de informaţii, am vrut să apărăm interesele României! Nici PDL, nici... Iar dacă vorbim de legături ale partidelor cu vameşi, cu şefi de vamă, cu... Sunt dintotdeauna, de-asta v-am şi amintit câteva nume faimoase la vremea lor legate de legăturile cu vama.

Realizator: Dar în privinţa cărora nu s-a demonstrat nimic!

Traian Băsescu: Da... Eu sunt deschis şi cer oricui are informaţii despre bani, despre resurse materiale, financiare puse la dispoziţia unui om politic să spună. Este lucru esenţial, mai ales că, dacă observaţi, se face un lucru, toate afirmaţiile sunt: s-au dat bani la partid! Partidul ăsta este ceva abstract, are zeci de mii de oameni. Nu vreţi voi, dragi justiţiari, să spuneţi cărui om de la partid i s-au dat bani?! Cred că asta-i abordarea corectă. Altfel, e o laşitate ordinară, care duce în atac politic şi nu rezolvă nimic!.

Realizator: Este adevărat că aceste aprecieri au pornit de la citarea unui paragraf dintr-un rehizitoriu DNA în care se spunea că banii oferiţi drept mită pentru numirea unui şef de vamă ar fi fost ceruţi în numele şi pentru un partid politic.

Traian Băsescu: Doamnă, este în mod categoric un joc politic, din mai multe motive. În primul rând, m-am documentat şi eu, am văzut dimineaţă. Nu este vorba de afirmaţia procurorului sau a judecătorului, ci a celui care a fost inculpat, că a cerut bani. Ăsta a cerut 130.000 de euro...

Realizator: Un om de afaceri.

Traian Băsescu: Un om de afaceri, ca să îi ducă nu ştiu unde, nu spune, aflăm că la un partid, pentru ca doamna respectivă să fie numită şefă de vamă la Halmeu. Păi asta nu e afirmaţia procurorului, nu e a judecătorului. Este afirmaţia omului de afaceri, care este reprodusă acolo. Ori acest om de afaceri trebuie să spună cărui om trebuia să îi ducă banii. Altfel, este un joc politic de cea mai proastă calitate. Cum poţi să spui că duci bani la un partid? Partidul e mare. Cineva trebuie să aibe o mână, să îi ia.

Nu mai vorbim de câte strălucite figuri din alte partide văd că sunt căutate sau arestate, dar problema este cu un singur partid. Păcat, păcat, că suntem atât de mărunţi, încât la o acţiune mare, încercăm să o politizăm pe două direcţii. Una, să spunem despre un partid, ca şi cum vama nu a existat până acum şi a fost pură, până la acest incident.

Doar de când a venit acest partid, care de un an guvernează fără PSD, a apărut corupţia în vămi şi în poliţia de frontieră. Nu. Adevărul este că pentru prima dată, cu un partid aflat la guvernare, se face o asemenea operaţiune şi ea este făcută cu intenţia de a nu menaja pe nimeni.

Nici pe cei puşi de PSD, nici pe cei puşi de PD-L, nici pe cei puşi de PNL, nici pe cei care au dat şpagă oricui, numai să spună cui. Este esenţial. Au şansa să facă mai puţină puşcărie, dacă vor face, sau au şansa chiar să nu facă închisoare, dacă spun cui au dat bani, dar cu nume şi prenume.

Realizator: Da, dar dumneavoastră aţi spus acum despre cei puşi de PD-L, de cei puşi de PSD...

Traian Băsescu: Exact.

Realizator: Dar asta nu e problema faptului că administraţia a fost numită politic până la nivele foarte, foarte de jos, a fost...

Traian Băsescu: Dacă vreţi să revenim la o temă mai veche, spre exemplu, acum PD-L plăteşte, că nu au ţinut cont de ce le-am spus: nu politizaţi toate numirile, la orice nivel. După ce că nu au reuşit să-şi pună oamenii, pentru că justiţia i-a adus pe foarte mulţi înapoi, acum plătesc mediatic, cu un cost care li se trimite ca factură degeaba. Pentru că nu au reuşit să-şi pună oamenii în foarte multe locuri. Instanţele i-au pus înapoi pe cei vechi şi cu asta, basta.

Realizator: Dar au încercat, măcar.

Traian Băsescu: Au încercat, da. Dar plătesc acest cost.

Realizator: Şi au şi reuşit parţial.

Traian Băsescu: Au reuşit, categoric că au reuşit, în destule locuri, dar plătesc acest cost, al nesăbuinţei.

Realizator: În cazul acesta, în aceste împrejurări, cine îşi mai poate asuma eficient şi credibil obiectivele luptei anticorupţie?

Traian Băsescu: Doamnă, eu nu am cedat niciodată la aceste obiective şi am tot mai multă încredere că formula pe care am găsit-o, prin stabilirea celor nouă priorităţi pe care, repet, nu le enumăr, pentru că unele trebuie să fie surpriză, sunt într-o hotărâre CSAT. Dar cele două care au fost devoalate nu are rost să nu le enumăr.

Realizator: Sunt într-o hotărâre publică?

Traian Băsescu: Nu, hotărârile CSAT nu sunt publice. Cele două priorităţi sunt devoalate, este clar că instituţiile au ca prioritate lupta împotriva evaziunii fiscale şi a contrabandei. Va continua. Şi în sfârşit, după ani, am găsit formulele de a face ca toate instituţiile să lucreze pe un obiectiv.

Sigur că au fost făcute şi modificări legislative. S-a extins aria de acoperire tot în vederea acestei creşteri a eficienţei luptei anticorupţie. S-a extins aria de activităţi în care poţi să utilizezi ofiţeri acoperiţi.

La evaziune fiscală nu era, până nu demult, dreptul să utilizezi ofiţeri acoperiţi, nu erau recunoscute probele; la contrabandă - contrabanda nu se mai defineşte numai dacă treci prin zona verde. Dacă treci prin vamă şi nu se facturează, este tot contrabandă, că erau unii care spuneau: stai, că nu a trecut prin zona verde. Citeşte modificările legislative. Pentru că a trebuit pregătit un set legislativ care să ajute această luptă. Doamne fereşte, unele din prevederile care funcţionează acum sunt într-o ordonanţă de urgenţă, Ordonanţa 54.

Realizator: Doamne fereşte, de ce?

Traian Băsescu: Doamne fereşte de o modificare consistentă în Parlament. Pentru că nu putem crede că nu se vor încerca influenţe. Spre exemplu, acum, implicat în contrabandă şi îşi primeşte ori anii de puşcărie, ori efectele confiscării, şi cel care depozitează, şi mijlocul de transport, şi... E foarte lung lanţul căruia se adresează acum legislaţia şi acest sistem de lucru în deplină cooperare între instituţiile statului.

Realizator: Pentru cine or să fie surprize?

Traian Băsescu: Deci, ca să tragem o concluzie: indiferent dacă partidele vor sau nu, instituţiile statului vor lupta împotriva corupţiei. Eu cred că şi partidele vor şi, spre exemplu, PD-L, în ansamblul lui, nu-l suspectez că nu ar vrea să lupte împotriva corupţiei, guvernul. Toate astea sunt instituţii guvernamentale, până la urmă, nu ţin numai de CSAT. Deci, lucruri o să meargă şi eu cred că o meargă mai bine.

Realizator: Pentru cine o să fie surprize celelalte şapte puncte din hotărârea CSAT? Pentru toată lumea...

Traian Băsescu: Vă referiţi la celelalte şapte priorităţi.

Realizator: Da.

Traian Băsescu: Pentru toţi cei care ştiu că fac ilegalităţi vor fi nu surprize, îşi vor primi ce merită de la lege. Sigur, în timp. În timp, pentru că...

Realizator: Cam în cât timp credeţi că se vor putea pune pe picioarele mecanismele care să susţină cele şapte priorităţi?

Traian Băsescu: Pe de o parte mecanismele, pe de altă parte culegerea probelor irefutabile, probe fără drept de apel, pentru că şi asta e o problemă. De ce credeţi că stau ceilalţi vameşi şi încă nu-i condamnă? Nu suspectez că numai din cauza judecătorilor sau a procedurilor. În mod cert, ele sunt pe bază de declaraţie a unui flagrant mai mult sau mai puţin reuşit. Or, ce s-a făcut acum - s-au strâns probe de necontestat.

Realizator: Invitatul "Ediţiei speciale" de astăzi, reamintesc ascultătorilor noştri, este preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Vom avea, la ora 14:00, o scurtă pauză de ştiri, după care revenim cu "Ediţia specială", pentru încă jumătate de oră, şi vă anunţ, deja, că vom atinge câteva puncte: chestiunea relaţiilor cu partidele politice, precum şi chestiunile legate de estimările asupra economiei româneşti, de acordul cu Fondul Monetar Internaţional, acordul care va fi încheiat de la sfârşitul lunii martie...

Traian Băsescu: În martie.

Realizator: ... va fi aprobat de către bordul Fondului Monetar Internaţional. Aşadar, revenim după ora 14:00, cu interviul cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Revenim la Radio România Actualităţi cu Ediţia Specială a cărui invitat este preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Domnule preşedinte, aţi declarat după ziua de marţi din parlament când deputaţii au respins cererea ca deputatul Păsat să poată fi arestat preventiv şi după începutul de campanie pe care şi-l fac în interiorul PD-L, nu mai aşteptaţi nimic de la ei. În aceste condiţii, în ce partid mai aveţi încredere?

Traian Băsescu: Înainte să trecem la subiectul ăsta delicat, aş vrea să tragem o concluzie la prima parte a discuţiei. Este o acţiune interinsituţională care are ca obiectiv lupta împotriva corupţiei. Nu-i vorba nici de luptă politică, nici de luptă de orice alt gen. Avem nevoie să devenim o ţară care să prezinte încredere partenerilor ei, dar în primul rând o ţară bine păzită la frontiere pentru cetăţenii ei.

În al doilea rând, aş mai face o remarcă ce a strârnit furtună pe la televiziunile mogulilor, cea legată de implicarea medicilor în actul de justiţie. Şi am văzut mari ziarişti, unii chiar 'comandanţi de crucişătoare de presă', spunând: 'Ce se amestecă preşedintele?' Şi pot să-i răpsund acestui 'căpitan de crucişător' că atâta timp cât stăpânul lui nu poate merge în faţa instanţei pentru că primeşte de la un ginecolog adeverinţă că e bolnav cu inima sau îşi crapă rotula în trei, dar nu vede nimeni nici o radiografie, nu pot să nu spun lucrurile acestea. Oricât s-ar supăra marele jurnalist. Cu asta aş încheia primul subiect... Revenind...

Realizator: Daţi-mi voie, domnule preşedinte...

Traian Băsescu: ... E şi cazul Monica Ridzi...

Realizator: Nu numai, dar nu toate cazurile medicale pot fi tratate la fel. Unele pot fi justificate şi altele nu...

Traian Băsescu: Sunt absolut de acord. De la Omar Haissam până la Vântu, până la toţi, sunt foarte bolnavi. Când pun mâna pe banul public nu-s bolnavi. Altfel dă boala în ei repede şi sar 'tonomatele' să-i apere cât îs de bolnavi sau cum îşi permite preşedintele să pună sub semnul întrebării că ginecologul îi dă certificat medical că-i bolnav de inimă stăpânului postului de televiziune. Deci, nu sunt dispus să le las fără replică slugărnicia asta faţă de unul care-ţi dă un ban din când în când. igur, acţiunea cu vama şi frontiera va continua. Avem nevoie de frontiere păzite corect şi de diminuarea corupţiei la frontiere.

Este o acţiune pentru care eu felicit toate instituţiile statului, dar şi pe acei politicieni care au susţinut această acţiune. Eu singur n-o puteam face. Acţiunea este susţinută de toate ministerele implicate. Că-i Minister de Finanţe, că-i Minister de Interne, că-s Serviciile de Informaţii, că-s Parchetele. Deci, sunt de la instituţii independente până la instituţii subordonate oamenilor politici ai acestui partid de guvernământ, ai PD-L. Or, acţiunea a mers. Cine încearcă s-o politizeze, s-o ducă că-i împotriva cuiva sau altcuiva... Nu! E o acţiune în favoarea ţării.

Realizator: Revenind la întrebarea pe care v-am adresat-o în deschiderea acestei a doua părţi a emisiunii: În ce partid mai aveţi încredere?

Traian Băsescu: În general, ca tot românul şi eu am destul de puţină încredere în partide şi cazul Păsat a fost un exemplu. M-am dus, am rugat partidul principal responsabil de o soluţie corectă; nu s-a întâmplat. Este adevărat, nu aveau numărul de voturi cu care să rezolve singuri. Dar erau într-o alianţă şi aveau nevoie de o prezenţă bună. Cum, la fel, i-am rugat să aibă grijă de CSM. Justiţia nu are un CSM funcţional acum. I-am rugat să fie o prioritate votarea judecătorilor care întrunesc condiţiile legale să fie memberi în CSM.

Iată, a trecut săptămâna, nu s-a întâmplat nimic, n-au avut cvorum s-o rezolve şi acum nu se mai pot plânge că-i blochează Geoană pentru că au majoritate în Biroul Permanent la Senat, au majoritate în Senat. Dar, sigur că lucrurile astea, fie că-i Păsat, fie că-i chestiunea cu CSM, îţi reduc nivelul de încredere că ai un partener cu care să mergi înainte, nu pentru mine, că funcţionarea CSM nu-i importantă pentru mine personal, e importantă pentru justiţie, pentru ţară.

Ce să vă spun? Cred că cel mai târziu vineri iese proiectul de raport pe justiţie. Aveam nevoie ca de aer să n-avem incidentul Păsat, aveam nevoie ca de aer să arătăm că suspiciunea că avem un CSM lipsit de credibilitate a fost îndepărtată.

Este scrisoarea secretarului general al Comisiei Europene din decembrie. Acolo era clar marcată suspiciunea că avem un CSM lipsit de credibilitate. Curtea Constituţională a rezolvat problema, dar trebuia materializată printr-un vot în parlament. Acum se va scrie raportul fără ca acest lucru să se întâmple.

Realizator: Se vor regăsi aceste chestiuni în raportul privind Mecanismul...

Traian Băsescu: Cu certitudine se vor regăsi.

Realizator: Şi atunci, cu ce consecinţe?

Traian Băsescu: Doamnă, cu consecinţa de a ni se spune în cazul Păsat exact acea formulare de cel mai dur efect. În vară dacă v-aduceţi aminte, anul trecut, pentru că a căzut Legea ANI. Formularea în raport a fost: "Lipsă de voinţă politică pentru lupta împotriva corupţiei". Nu ştiu cum se va formula la cazul Păsat. Dar este din nou Parlamentul într-o situaţie dificilă. Şi acolo nu se va spune că Ponta a spus să nu voteze, că liberalii au spus să nu voteze, că PD-L nu s-a dus, a avut 12 oameni lipsă. Se va spune: "Parlamentul blochează accesul la justiţie". Deci... Dacă nu cumva va spune: "Votul din Parlament probează lipsa de voinţă politică, în combaterea corupţiei".

Realizator: Şi atunci? În cine mai aveţi încredere? Asta e întrebarea.

Traian Băsescu: Doamnă, în orice caz, am încredere că până la urmă, mişcăm lucrurile înainte.

Realizator: Sau care este soluţia?

Traian Băsescu: Soluţia este să fim toţi responsabili. Până la urmă, politica, mai ales într-o perioadă dificilă, economică, socială, dar şi din punct de vedere al atingerii obiectivelor noastre în interiorul UE, singura soluţie este responsabilitatea fiecăruia.

Realizator: Cum mai poate să recupereze PD-L din pierderea de imagine, totuşi, pe care a suferit-o acum? Pe de altă parte, aş putea spune, PSD a acceptat ca un senator al său să poată fi trimis pentru arestare preventivă...

Traian Băsescu: Aşa este. Aşa este. Bun.

Realizator: Şi e în continuare arestat preventiv.

Traian Băsescu: PSD îşi rezolvă problemele altfel. Când iei corupţii din partid, pe Adrian Năstase, pe Hrebenciuc, pe Vanghelie şi te duci cu avocatul Ponta, să fii împotriva unei hotărâri judecătoreşti, la Piteşti, aia îi rezolvă toate problemele de imagine, indiscutabil. Deci problema nu e o concurenţă cu PSD, problema este o valoare pe care PD-L o pierde, dacă nu a pierdut-o chiar de tot.

Realizator: Credibilitatea?

Traian Băsescu: Da. Credibilitatea cu privire la determinarea de luptă împotriva corupţiei. Asta este esenţial şi a deosebit acest partid de PSD, dacă vreţi. Chiar şi de PNL. Din păcate, trebuie să ia nişte măsuri, să probeze că şi-au revenit. Dacă nu, vor suporta consecinţele electorale.

Realizator: Aveţi idee ce măsuri ar trebui să ia?

Traian Băsescu: Da, am foarte multe idei, dar dacă nu mă întreabă nimeni în public...

Realizator: Vă întreb eu.

Traian Băsescu: Hai să amânăm discuţia, că nu vreau... Pe tema PD-L, măcar, să am ocazia să le spun lor prima dată şi pe urmă să spun public.

Realizator: Atunci să trecem la chestiunea relaţiilor cu Uniunea Social-Liberală. Poate fi Uniunea Social-Liberală un partener, de dialog, măcar, sau...?

Traian Băsescu: Deocamdată, Uniunea Socială, prin tandemul Antonescu-Ponta, nu are decât un singur program: "Jos Băsescu, Jos guvernul!" E foarte greu să îţi dai seama dacă poţi coopera cu o formaţiune, atâta timp cât ea nu arată nişte opţiuni. Spre exemplu, au devenit publice obiectivele noului acord cu Fondul. Sunt foarte interesat să ştiu cum se raportează Uniunea de stânga...

Realizator: De stânga?

Traian Băsescu: Păi, e de stânga.

Realizator: De ce?

Traian Băsescu: Doamnă, orice elementară parcurgere a doctrinelor la nivel european îţi arată că liberalii sunt de centru-stânga, şi ei s-au manifestat aşa şi la guvernare, iar partidul socialist - nu mai avem nici un dubiu că e foarte de stânga. Dar eu nu spun nimic rău, pentru că nu vorbesc nici de partid comunist, nici de partid - ei au format o alianţă de stânga, ale cărei obiective eu încă nu le ştiu.

Am înţeles doar că în numele acestei alianţe, Crin Antonescu sacrifică şi cota unică. Care nu a fost steagul lor, a fost steagul meu de campanie, când am câştigat alegerile, în 2004, l-au pus în aplicare. Ştiu că nu au fost foarte legaţi de acest obiectiv, dar deocamdată atât am auzit de la preşedintele Antonescu.

Deci, eu zic: e o formaţiune de stânga, o alianţă de stânga, foarte bine că s-a făcut, s-a clarificat spectrul politic şi putem analiza posibila participare la guvernare în funcţie de programul pe care îl susţin. Deocamdată, programul fiind "Jos Boc, Jos Băsescu!", nu îmi spune nimic, e doar ca o placă din asta pe care o aud continuu şi le marchează doar neputinţa, pentru că nu pot să îşi atingă aceste obiective. E doar ca o placă pe care o aud continuu şi le marchează doar neputinţa, pentru că nu pot să îşi atingă aceste obiective.

Realizator: Pe de altă parte, este absolut firesc din partea unor partide de opoziţie să spună "Jos guvernul aflat în funcţie".

Traian Băsescu: Aşa este doamnă. Să spună "Jos guvernul aflat în funcţie, pentru că eu vreau să fac pentru români următorul lucru".

Realizator: Au dat motive la moţiunile de cenzură. Deci, existau nişte motive atunci când s-a depus moţiune de cenzură...

Traian Băsescu: Spre exemplu, pentru ce? Pentru educaţie, da?

Realizator: O dată..

Traian Băsescu: Pe educaţie...

Realizator: Legea salarizării unitare.

Traian Băsescu: Păi, puneau o moţiune de cenzură împotriva unei legi care desfiinţează fabricile de diplome, care desfiinţează cumetriile din universităţi, care clasifică universităţile, care introduce sistemul de finanţare al şcolilor după principiul finanţarea urmează elevul, ceea ce creşte performanţa unora şi duce la închiderea şcolilor slabe.

Deci, împotriva acestui lucru au pus ei moţiune de cenzură. Au pus o moţiune de cenzură pentru a menţine nivelul slab şi întâmplările groteşti din sistemul de educaţie românesc, acela cu familiile întregi stăpânind o catedră, acela cu diplomele, fabricile de diplome, de doctorate, de masterate, de tot ce vrei.

Pentru asta au votat deocamdată şi nu cred că pot obţine susţinerea românilor pentru asta. Niciun român nu vrea să ştie că valoarea unui absolvent de universitate din România este apropiată de zero. De fapt, votau şi împotriva trecerii la sistemul de educaţie care să dea tinerilor competenţe. Ăsta a fost votul la moţiune. Împotriva legii salarizării, păi, cu discrepanţele din salarizare trebuia dată o lege care să restabilească un sistem echitabil de salarizare în România. De altfel, echitatea este problema dreptei. O educaţie competitivă e tot problemă a dreptei.

Aşa că, pot înţelege de ce partidele de stânga au fost împotriva acestei măsuri, dar vreau să ştiu ce propun ei românilor, acum când România este ieşită din riscul de a se prăvăli în criză, dar încă trebuie să se consolideze. Ce măsuri propun ei? Dublarea salariilor? Îi întreb cu ce? Dublarea pensiilor? Cu ce? Creşterea ajutoarelor sociale, cu ce? Din ce bani? Că nu îi produce economia românească.

Realizator: Aş putea face observaţia că există sisteme de educaţie competitive în ţări care au fost mult timp guvernate de stânga.

Traian Băsescu: Aşa este.

Realizator: Da, deci echitatea în domeniul ăsta poate fi asigurată prin diverse tipuri de politici.

Traian Băsescu: Sunt de acord, dar aici fac o menţiune. Dacă în înţelesul partidelor de stânga, al Uniunii Socialiste Liberale este că soluţie de stânga este să menţii sistemul de educaţie românesc aşa cum este, /.../ arhicunoscute, eu vă spun că este o soluţie împotriva intereselor tinerei generaţii şi a românilor.

Realizator: Aţi spus că aţi fi interesat să vedeţi poziţia Uniunii Social-Liberale în legătură cu noul acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Traian Băsescu: Da.

Realizator: Adică în legătură cu care parte, cu ce mai ales?

Traian Băsescu: În legătură cu procesele de creştere a importanţelor economice, care înseamnă restructurări de companii, care înseamnă recalificare de forţă de muncă pentru alte domenii, care înseamnă eficientizarea transporturilor, utilizând şi restructurarea nu numai de activitate, dar şi de personal. Aş fi vrut care e poziţia lor, pentru că...

Realizator: Le veţi cere părerea?

Traian Băsescu: Păi cred că şi-o vor exprima fără să le-o cer eu. Oricum, va trebui să şi-o exprime în Parlament când se adoptă acordul cu Fondul. Atunci va fi extrem de concludent, dar eu vreau să vă spun altceva. În primul rând, s-a reuşit crearea imaginii acesteia că preşedintele şî cu guvernul ăsta iau numai măsuri împotriva noastră, a românilor, ceea ce e teribil de eronat. Ce înţeleg eu foarte bine, urmarea crizei este că o Românie fără o economie performantă nu poate să aducă bunăstare românilor.

Realizator: A ieşit economia din zona de risc, dar nu din criză. Care e diferenţa?

Traian Băsescu: Este expresia mea. Numai o clipă. Vă spun imediat. Ca să putem asigura bunăstare, nu mai putem merge pe ce s-a mers 2007 - 2008, adică stimularea masivă a consumului şi sectorul imobiliar, care producea taxe pentru buget foarte mari şi de acolo se dădeau ajutoare sociale şi de toate. Trebuie să mergem pe o dezvoltare durabilă. Asta înseamnă că acel 51% din economia românească ce se află în regii trebuie să devină eficient.

Realizator: Cum?

Traian Băsescu: Prin retehnologizare şi prin încetarea de a mai produce pagube. Retehnologizarea ca să o faci îţi trebuiesc credite. Ca să iei credite, trebuie să fii o societate care probează că poate să-şi plătească înapoi creditul, deci trebuie să se restructureze să devină convingători că prin retehnologizare devin profitabili - şi asta trebuie să se întâmple şi la Termocentrale, şi la Hidrocentrale, şi la Căile Ferate, şi în multe alte domenii, şi la Huilă, unde oricum nu mai putem da subvenţii decât până în 2018, ajutoare de stat pentru închidere de mine, dar nu mai putem subvenţiona producţia, pentru că este regula Uniunii Europene, deci trebuie să ne poziţionăm, să ştim care este poziţia noastră ca partide faţă de viitorul României. Să păcălesc iar că vă dau şi pe urmă după un an să spun vă tai, nu mai merge.

Realizator: Reprezintă aceste companii 50% din economia României?

Traian Băsescu: Economia României, am dat o cifră aproximativă. Cred că nu putem contesta gigantismul Căilor Ferate, a companiilor miniere, a companiilor de electricitate, gaz, Romgaz, multe altele.

Realizator: Ar fi accelerarea privatizării o soluţie?

Traian Băsescu: Numai pe anumite tronsoane. Spre exemplu, eu nu sunt un partizan al privatizării Romgazului, a Companiei de gaze, nici a Romgazului, nici a Transgazului. Sunt de acord că putem discuta despre privatizare la producătorii de energie la termocentrale, pentru că nu depinde ... preţul depinde de un regulator naţional care poate egstiona lucrurile şi nu se pot face exagerări. Sunt de acord să privatizăm acţiuni, să vindem aciuni la Poşta Română, fără să fiu un susţinător al pierderii pachetului majoritar la Poştă, dar Poşta trebuie să-şi facă rost de bani pentru modernizare, cum şi Termocentrale trebuie să dacă la fel, dar m-aş bucura să cumpere cineva o termocentrală, însă exclus Transelectrica.

Realizator: Care sunt criteriile prin acre departajaţi? Cele care sunt excluse de cele care ar ...

Traian Băsescu: Criza ne-a dat următoarea lecţie. Suntem o ţară care produce gaze. 80% din gazele de care avem nevoie le producem, dar jumătate le-am privatizat odată cu Petromul, jumătate le-am ţinut la stat. Cu jumătatea ţinută la stat am putut ajuta oarecum populaţia, într-o perioadă grea. Germanii şi-au putut permite să plătească şi pe perioadă de criză gazul la preţul pieţei, la 400 de dolari 1000 de metri cubi. Românii aveau dificultăţi.

Transelectrica, spre exemplu,e ste o altă companie strategică, extrem de importantă. Criza ne-a arătat că este bine ca în anumite momente statul şă poată interveni, cum ne-a arătat şi la Romgaz, când în anumite momente statul trebuie să aibă pârghii să intervină, deci nu sunt un adept al privatizării segmenetleor vitale, atât căt au mai rămas ele la stat, începând de la Poştă, unde se pot vinde acţiuni, ca şi la Transelectrica, ca şi la Romgaz, dar fără să pierdem pachetul majoritar, fără să pierdem decizia legată de ce este de făcut.

Realizator: Şi când va ieşi România şi din criză, nu numai din zona de risc?

Traian Băsescu: Anul acesta. Vom relua creşterea economică. Eu sper ca trimestrul III să fie primul trimestru de creştere economică de care să luăm notă toţi.

Realizator: Domnule preşedinte, v-aţi întâlnit cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi vă întreb, aţi discutat despre chestiunea accesării fondurilor europene care pare a fi fata morgana, mereu vorbim, părem că vedem obiectivul undeva, niciodată nu-l atingem? Mereu vorbim, părem că vedem obiectivul undeva, niciodată nu-l atingem.

Traian Băsescu: Aşa este, eu nu noi trece acum să dau explicaţii legate de vinele trecutului, de nu ştiu ce realitate este că noi am pierdut primii doi ani. Am intrat la 1 ianuarie 2007 şi în 2009, la 1 ianuarie, nicio unitate de management a proiectelor din ministere nu era aprobată de Comisia Europeană. Deci nu s-a dat atenţie în acei doi ani, s-a dedicat anul 2009 pentru punerea în funcţiune a acestor unităţi şi autorizarea lor, 2010 parcă a început să fie o absorbţie mai bună, eu sper ca anul 2011 să aducă o absorbţie de circa 1,6 miliarde de euro pe proiecte mari.

Vă mai pot spune un lucru, care... noi suntem obişnuiţi întotdeauna să spunem că noi suntem ultimii din Uniunea Europeană, sunt multe în care nu suntem ultimii, dar, spre exemplu, avem cel mai mare număr de proiecte aprobate, este evident că s-a creat potenţialul să începem absorbţia fondurilor, depinde în implementare cum se vor mişca, pe de o parte, autorităţile locale, pe de altă parte, autorităţile centrale în funcţie de tipul de proiect.

Cele de mare infrastructură sunt la transportul mediu, depinde de ministere, cele de la Ministerul Dezvoltării depind foarte mult de administraţiile locale, cărora li se aprobă proiectele, li se asigură finanţarea, dar toată procedura - licitaţie, implementare - trebuie s-o facă administraţiile locale.

Realizator: Este de văzut dacă au şi personalul care să asigure lucrurile acestea şi revenim la chestiunea plăţii personalului şi aşa mai departe, care să fie performant.

Traian Băsescu: Doamnă, nu ştiu dacă se mai justifică subiectul, aşa dacă ne luăm după acest criteriu trebuie să recunoaştem că medicii sunt foarte prost plătiţi, că profesorii sunt foarte prost plătiţi, că funcţionarii sunt foarte prost plătiţi, că militarii sunt foarte prost plătiţi, cine vreţi să mai trecem pe listă? Că preşedintele e foarte prost plătit, da? Dacă plecam pe acest criteriu ce salariu avem şi asta ne justifică proasta activitate, vă pot spune că este un criteriu care nu poate fi acceptat.

Noi avem salariile pe cât produce ţara, nu pe cât am avea nevoie. Şi eu aş vrea să am un salariu mai mare de 1100 de euro pe lună, mai ales că n-am voie niciodată să am un costum ros în coate, trebuie să am tot timpul o cămaşă albă, o cravată, nişte pantofi nescâlciaţi şi pentru asta aş vrea să am un salariu mai mare.

Sunt convins că şi medicul ar vrea să aibă un salariu mai mare, şi dumneavoastră aţi vrea să aveţi un salariu mai mare, dar asta produce România. Ca atare, nu-i justificat să spui "Nu lucrez la absorbţie de fonduri europene cu tragere de inimă pentru că am salariu mic" sau "Nu vreau să fiu vameş pentru că am salariu mic". Încă nu spune nimeni "Nu vreau să fiu vameş"!

Realizator: Păi aveau motive să nu spună...

Traian Băsescu:... cei nemulţumiţi din unităţile de proiect pentru fonduri europene, văd că nu vrea niciunul să plece.

Realizator: Unii spun că s-a plecat masiv din aceste domenii din aceste unităţi.

Traian Băsescu: Şi unde s-au dus? La vamă? Hai să fim serioşi! Deocamdată au salariile cu 75% mai mult decât orice alt funcţionar, iar un director la o astfel de direcţie are salariul mai mare decât mine.

Realizator: Domnule preşedinte, vă mulţumim foarte mult pentru prezenţa astăzi la Radio România Actualităţi, îi anunţ pe ascultătorii noştri că interviul integral în format video va fi postat şi pe site-ul nostru, politicaromânească.ro. Punem punct aici ediţiei noastre speciale de astăzi, sunt Alexandra Andon, vă mulţumesc pentru atenţie, o zi bună tuturor în continuare.

Traian Băsescu: La revedere, şi eu vă mulţumesc mult!