Ramona Bodescu, avocat de renume în Spania: Mă dedic cu intensitate comunității românești, de care sunt foarte mândră

Ramona Maria Bodescu este avocat și mediator de renume în Spania, la Castellón, regiunea Valencia, și președinta Organizației ACSE RO.

Ea oferă servicii juridice persoanelor fizice, dar și companiilor spaniole, având licențe în drept atât în Spania, cât și în România.

Născută în România, Ramona Maria Bodescu trăiește de 24 de ani în Spania, reușind să se facă remarcată prin seriozitate și profesionalism.

Ramona are o legatură puternică pe care o păstrează cu România și se implică activ în problemele comunității de români, în sprijinul conaționalilor noștri din Spania.

Oferă servicii specializate în rezolvarea litigiilor civile, familiale și comerciale și pentru ea, nimic nu este prea greu.

Fiind reprezentant legal al mai multor firme, Ramona Maria Bodescu s-a aflat recent, la București, la Romexpo, cu clienții pe care îi reprezintă.

Ramona Maria Bodescu a fost invitata emisiunii “Românii de pretutindeni”, într-un interviu în care a vorbit despre cariera ei de avocat de succes în Spania, dar și despre dorul de România.

"Cel mai greu lucru pe care l-am simțit în perioada mea în Spania a fost dorul de casă".

Luminița Voinea: O carieră de succes în drept în afara țării, în Spania. Dețineți licențe în drept atât în România, cât și în Spania, și aveți propria firmă de avocatură în comunitatea valeciană. Ramona Maria Bodescu, bine ați venit în studioul Românilor de pretutindeni!

Ramona Maria Bodescu: Bine v-am găsit, vă mulțumesc pentru invitație.

Luminița Voinea: A fost greu, a fost ușor să vă impuneți ca avocat în Spania?

Ramona Maria Bodescu: Să spunem că greu, da, pentru că am avut nevoie de foarte mult timp pentru a mi se recunoaște studiile acolo, ca și licențiat în drept. Dar pot să spun că mi-a fost și ușor, pentru că comunitatea spaniolă sau Spania mi-a oferit șansa să fiu avocat, să pot să am propria mea firmă sau propriul meu birou de avocatură și să mă dedic cu atâta intensitate comunității românești de care sunt foarte mândră.

Luminița Voinea: Nu v-am pus această întrebare întâmplător. Privind din afară, admirăm foarte mult românii care au plecat în străinătate, și-au făcut o carieră de succes și au câștigat respectul străinătății. Dar nu întotdeauna drumul este presărat numai cu succes, ci sunt și greutăți, sunt și compromisuri pe care trebuie să le faci. Pentru ca ascultătorii noștri să aibă o imagine asupra drumului în Spania, ce a fost cel mai greu în adaptarea la o cultură, la o civilizație nouă?

Ramona Maria Bodescu: Cel mai greu lucru pe care eu l-am simțit în perioada mea în Spania a fost dorul de casă, din cauza căruia mare parte suferim, adică ne tragem către casă și tot timpul vrem să construim acolo ceva ca acasă, să ne simțim acasă.

Luminița Voinea: Sunteți în asentimentul românilor de pretutindeni, pentru că în 99,9% din cazuri aud această idee. Ne întoarcem la specializările în drept și mediere. Ce situații dificile ați avut pe agendă, de care poate vi se leagă numele? Unde ați înregistrat cele mai mari succese și unde simțiți că mai aveți de lucrat, poate de doborât anumite bariere?

Ramona Maria Bodescu: Ca și situații, eu am dreptul internațional privat ca specialitate, în schimb încerc să mă adaptez și să încerc să ajut în orice situație. Dacă îmi intră dreptul familiei în birou pentru un divorț, îl fac. Am foarte multe cursuri făcute pe dreptul de familie și am încercat să-mi îmbunătățesc condiția de avocat. Merg pe dreptul familiei, pe dreptul comunitar foarte mult, dreptul transporturilor este o ramură în care românii au decis să investească foarte mult, au propriile firme și chiar unele de success în Spania. La fel, în domeniul imobiliar, este o aripă nou deschisă în profesia mea, de acum doi ani, și încerc să ajut și dacă eu nu pot pentru că specialitatea mea nu este domeniul respectiv, am colaborări cu foarte mulți colegi și alături de mine le oferim servicii clienților noștri pentru necesitățile respective.

Luminița Voinea: Este cunoscut faptul că avem una dintre cele mai mari comunități românești în Spania. Mai ales în zona unde profesați sunt foarte mulți români, cu ce gamă de probleme vin ei la dvs., cum îi ajutați și ce chestiuni sensibile sunt la momentul actual?

Ramona Maria Bodescu: Cea mai mare problemă în comunitatea românească sunt divorțurile. Românii divorțează în Spania, avem sentințe de judecată date de judecătorii de de acolo și ne izbim de problema că în momentul în care am divorțat în Spania trebuie să comunicăm statului român divorțul și atunci sentința de judecată trebuie să fie definitivă, irevocabilă. Trebuie să solicităm instanței de judecată anexele unu și doi pentru minori, pentru autoritatea părintească și după aceea, trebuie depuse la judecătorie în România. Dacă nu avem minori se poate face partea administrativă, dacă avem minori, trebuie făcută prin instanța de judecată pentru ca părinții să aibă sentința respectivă, să poată să facă documentele de identitate a copiilor, să poată călători. Potrivit noii legi, dacă copiii minorii au rezidență în Spania și pe permisul de rezidență au același domiciliu, nu mai au nevoie, dacă ei călătoresc cu unul dintre părinți nu mai este nevoie de procură. Dacă însă călătoresc cu o altă persoană, cu bunicii de exemplu, au nevoie de procură. Apoi, mai sunt nașterile. Dacă naști în Spania, trebuie să înregistrezi copilul cu certificatul de naștere la ambasadă. Acum, cel mai nou vibe este cetățenia spaniolă, pe care foarte mulți români au solicitat-o și luptăm, așteptăm să se lupte pentru noi, să obținem dubla cetățenie, drept pentru care sunt negocieri acum.

Luminița Voinea: În ceea ce privește piața muncii, sunt cunoscute și, din păcate, destul de multe, problemele legate de condițiile de muncă improprii semnalate de românii de peste granițe. Și aici vorbim și despre Germania, Italia, Spania. Termenul de “sclavie modernă” este destul de des invocat de muncitorii români de peste granițe. Aveți asemenea cazuri în Spania?

Ramona Maria Bodescu: Da, am avut un caz chiar acum doi ani, în Castellón. A fost și mediatizat, cu o familie de români care se ocupau de sclavie. Am fost patru avocați, dintre care si eu, româncă. Dar sclavia în Spania pot să spun, între ghilimele, că este provocată tot de români….

Luminița Voinea: De lipsa de informare, mai precis….

Ramona Maria Bodescu: Sunt foarte puțini impresari sau patroni spanioli care ar folosi asemenea practici, pentru că acolo te duci, te angajezi, dacă corespund actele, mergi, te angajezi, ți se face contractul. Dacă nu ești ok cu contractul, poți să-ți dai demisia liniștit și-ți vezi de viață mai departe. Ce se întâmplă în momentul în care din România suntem abordați: mergi în Spania, îți dau un contract de intermediar. Aici tot timpul sunt români. Nu vreau să dau vina numai pe comunitatea noastră, dar credeți-mă, că din experiență și din dosarul pe care l-am dus, nu era implicat niciun spaniol.

Luminița Voinea: Care ar fi principalele lucruri pe care românii care doresc să muncească în Spania, ar trebui să le cunoască pentru a nu avea probleme din punct de vedere al dreptului muncii?

Ramona Maria Bodescu: Eu mi-aș permite să dau un sfat, în primul rând la referitor la întrebarea de mai devreme, legată de sclavie, dacă cineva se află într-o situație de genul ăsta, primul lucru pe care ar trebui să-l facă este să apeleze la autoritățile spaniole și vă garantez că apelând la autoritățile spaniole tot timpul au soluție, inclusiv protecție. Li se oferă protecție în momentul în care au vulnerabilitate. Deci, în momentul în care au probleme să meargă la autoritățile spaniole, că atunci sunt ajutați fără nicio problemă. Referitor la întrebare, dacă vii în Spania trebuie să ai numărul de înregistrare spaniol. Dacă vrei să achiziționezi o proprietate, se poate lua și de la Ambasada Spaniei în România. Deci, dacă vii în Spania, poți să vii cu actele în regulă, cu pașaportul și cu numărul de înregistrare. Când ai ajuns în Spania și ai o persoană, un angajator, angajatorul respectiv trebuie să-ți ia numărul de securitate socială pentru a lucra și în baza numărului respectiv ți se face contractul de muncă. Deci, când plecăm trebuie să fim foarte atenți unde mergem, cu cine mergem, să avem grijă dacă ni se iau pașapoartele, să comunicăm, să nu dăm pașapoartele, să nu acceptăm să meargă altcineva la bancă, să deschidă contul bancar în numele nostru, pentru că acolo fluturașul se ia prin bancă. De foarte puține ori se dau banii cash, adică sunt lucruri la care trebuie să fim atenți din punctul ăsta de vedere.

"Cel mai important lucru când venim în Spania pentru o afacere sau pentru o investiție, solicitați de la Ambasada Spaniei în România numărul de registru străin".

Luminița Voinea: Din punct de vedere al investitorilor români în Spania, simțiți un aflux de investiții, o dorință a românilor să vină să investească în Spania?

Ramona Maria Bodescu: Odată cu apariția războiului din Ucraina, din păcate, este o solicitare foarte mare pe piața spaniolă, ca și investiție. Foarte mult se merge în domeniul imobiliar, dar sunt persoane care vin și își fac propriile firme pentru construcții, își fac hoteluri, deci e o gamă destul de amplă, cum v-am spus, în transport, în domeniul imobiliar. Acum, fiecare, ce afacere are în România vrea să și-o aducă și în Spania. Avem și cabinete medicale care au venit din România și s-au deschis în Spania.

Luminița Voinea: Cât de important este, în momentul când ajungi cu o investiție în Spania, ca român, să beneficiezi de asistența juridică a unui cabinet de avocatură?

Ramona Maria Bodescu: Eu cred că este foarte important să apelăm la servicii și chiar dacă nu angajăm un avocat, să avem o primă vizită la el și să vedem actele necesare pe care trebuie să le avem. Cel mai important lucru când venim în Spania pentru o afacere sau pentru o investiție, solicitați de la Ambasada Spaniei în România numărul de registru străin și printr-un email se trimite la ambasadă și vi se dă documentul respectiv și în baza lui sunt pașii mult mai simpli. Dacă venim acolo, apelăm la avocat, trebuie să luăm programare la poliție, întârziem un pic, că de foarte multe ori avem o săptămână la dispoziție, nu avem timpul necesar într-o săptămână să ne mișcăm. Dacă nu suntem contactați dinainte să ni se spună că vreau să vin în Spania, vreau să fac asta, să mi se trimită o procură, să pot să scot numărul de înregistrare. Adică sunt pași pe care îi putem evita. Ori luăm prin ambasadă, ori suntem contactați înainte de firmele respective sau de persoanele respective să facem documentele.

Luminița Voinea: Ați făcut recent o declarație: “Puterea dreptului trebuie să fie însoțită de responsabilitate și compasiune”. Adaptând puțin la vremurile în care trăim această declarație, în ce măsură mai putem vorbi de compasiune și de valori umane precum respectul, empatia, bunul simț și respectarea acestor valori, într-o lume din ce în ce mai agitată, în care pare că suntem în căutarea valorilor pierdute, mai mult ca oricând?

Ramona Maria Bodescu: Pot să răspund la întrebarea dvs. cu o singură mențiune: am foarte mulți ani în care mi-am oferit serviciile autorităților, atât consulatului, cât și primăriei din Valencia, probono, pentru conaționalii mei. Sunt, de foarte multe ori, cazuri în care îmi vin familii care nu au bani și atunci am reușit să-i ajut fără să mi se dea la schimb partea economică. Și pentru situația asta sunt foarte mândră și vă mai spun încă un lucru: am terminat masterul de mediere și în ceea ce privește empatia, am învățat acolo foarte multe lucruri. Este foarte important, când avem o persoană în fața noastră să încercăm să ne punem măcar o dată în situația ei, chiar dacă nu reușim, că de multe ori suntem obișnuiți prima dată să judecăm, și nu cred că este chiar corect și încerc să mă implic în situațiile acestea și să fac ce pot să fac și până unde mi se permite. V-am mai spus, am avut o colaborare frumoasă și cu Consulatul din Castellón, chiar mi-aș dori să-i mulțumesc pe această cale doamnei consul Irina Marin, care a fost la consulat și s-a implicat foarte mult în a rezolva probleme ale românilor acolo și a schimba mersurile prin Consulatul din Castellón.

Luminița Voinea: Pe dvs. ce v-a determinat să faceți acest voluntariat în sprijinul românilor?

Ramona Maria Bodescu: Voluntariatul este persoana mea. Deci eu, până să ajung avocat, am trecut prin niște etape, n-am ajuns în Spania direct să-mi depun omologarea, recunoașterea studiilor și să intru în baroul de avocatură. Am avut niște pași și am trecut prin niște experiențe și mi-am dat seama că dacă nu ne ajutăm noi, atunci cine? Am spus și în interviul acordat publicației “Occidentul Românesc”, pentru mine, mama mea este sprijinul meu, este omul căruia îi datorez cine sunt astăzi. Am avut foarte multe momente de abandon în timpul carierei mele și tot timpul a fost acolo stâlpul care mi-a spus: “tu ești acolo, trebuie să faci”, și situația asta m-a învățat de foarte multe ori că trebuie să faci bine.

"Sunt mândră că sunt româncă, chiar dacă situațiile se schimbă pe parcurs".

Luminița Voinea: De unde sunteți din România, unde v-ați născut?

Ramona Maria Bodescu: Eu sunt din Gâdinți, de lângă Roman. M-am născut la Roman, dar am locuit cu părinții mei la Gâdinți, Piatra Neamț, și vin dintr-o familie modestă. Vreau să-mi păstrez cultura mea, vreau să duc tradiția românească mai departe cât putem. Aș avea nevoie și de ajutorul comunității noastre și al statului român, limba noastră să meargă mai departe. Chiar dacă sunt de 24 de ani în Spania, niciodată n-am folosit expresia “cum se spune un anumit cuvânt”. Deci, copiii mei, ambii, citesc în limba română, vorbesc limba română și vreau să fac asta în continuare, până la sfârșitul vieții mele. Sunt mândră că sunt româncă, chiar dacă situațiile se schimbă pe parcurs. (zâmbește, se emoționează).

Luminița Voinea: Simt emoția din vocea dvs, mai mult, v-am smuls și un zâmbet când v-am întrebat despre România. Eu v-am întâlnit în București, veniți destul de des în România, ce vă leagă de România?

Ramona Maria Bodescu: Pe mine, în momentul de față, mă leagă de România, în primul rând, dorul de casă. De câte ori vin acasă mă duc și mănânc ciorba și tot ce este de mâncat de acasă, că nu are același gust acolo, în Spania, chiar dacă încercăm să-l facem la fel, nu are același gust. Pâinea, chiar dacă încercăm să o facem aici, nu iese ca acasă. Dar pe plan profesional, colaborez cu foarte multe firme. Astăzi suntem la Romexpo, la expoziție, cu o firmă care a venit și și-a deschis o linie de fabricație în Spania, sunt reprezentantul legal al firmei respective. Mai am încă o firmă în Alicante în domeniul imobiliar, este un dezvoltator imobiliar care are propria firmă în Alicante și pentru situațiile acestea am revenit pe teritoriul românesc cu drag, am reintrat în sistemul românesc, lucrez și ofer serviciile mele cui are nevoie.

Luminița Voinea: Aveți și o asociație de români în Spania, prin care organizați diferite activități pentru păstrarea identității românești, a limbii române.

Ramona Maria Bodescu: Da, am o asociație care este Asociația Românilor în Benicarló, exact unde locuiesc acum. Am și ACSE RO în Castellón, cu care acum câteva zile, am participat la invitația Asociației Europa Cultural Castellón, la un eveniment foarte frumos, Ofrenda de Flores la Magdalena. Este o sărbătoare foarte importantă în Castellón.

Audio: Interviul in format audio, difuzat în emisiunea Românii de pretutindeni, ediția din 16 martie 2024.

Ramona Maria Bodescu este nominalizată la cea de-a patra ediție a Galei Excelenței Românești, unde vor fi premiați români de elită din toată lumea.

Gala este organizată în perioada 8 -10 noiembrie în Spania, la intiațiva Organizației non profit 'El Occidente Rumano', care editează de 14 ani, publicația independentă de limba română Occidentul Românesc.

Salutăm si noi, de aici, de la București, din studioul Românilor de pretutindeni, redacția Occidentul Românesc, condusă de Kasandra Kalman Năsăudean, la rândul ei o româncă de excelență plecată de mulți ani din România.

Iată ce declară Kasandra la împlinirea a 14 ani de la editatarea primei ediții a Occidentului Românesc: "Visul meu, ca imigrant între două lumi diferite, America si Regatul Spaniei, a fost acela ca, pe lângă munca existențială, să creez printr-o altă muncă neplătită, pro bono, o punte de legătură între românii de pe cele două continente și, împreună, cu cei de acasă. În primele zile ale lunii martie s-au împlinit 14 ani de când visul meu a devenit realitate".