Demersurile României pentru aderarea la Spaţiul Schengen

Euroatlantica 1 octombrie, Realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu.

Bun găsit, vă spune Radu Dobriţoiu la o nouă ediţie a emsiunii "Euroatlantica", emisiune dedicată în această seară unui subiect de interes, de actualitate, în care Ministerul Administraţiei şi Internelor are un rol important. Vom discuta despre eforturile şi demersurile făcute pentru aderarea la Spaţiului Schengen. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şedinţă prezidată ieri de preşedintele Traian Băsescu, au ajuns la concluzia că România şi-a respectat toate angajamentele în procesul de aderare la Spaţiul Schengen şi îşi păstrează obiectivul de aderare în martie anul viitor. Pentru această temă, în studiou invitată este doamna Nuşa Coman, director adjunct al Direcţiei Schengen din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Bună seara şi bine aţi revenit la emisiunea "Euroatlantica".

Nuşa Coman: Bună seara!

Realizator: Prin telefon vom intra în legătură cu senatorul PSD Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat şi cu domnul chestor şef d epoliţie, Marian Tutilescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne şi director al Deparatmentului Schengen. Doamnă Nuşa Coman, din punct de vedere tehnic, România se află în ultima etapă, care presupune vizitele de evaluare. Până în prezent, s-au derulat vizite de evaluare în domeniile cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere maritimice, frontiere aeriene şi, ultima dată, vorbeam noi, de frontiere terestre. Ce etape urmează până la sfârşitul acestui an?

Nuşa Coman: Bună seara, încă o dată! Aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, pentru îndeplinirea obiectivului legat de aderarea la Spaţiul Schengen, România trebuie să traverseze un proces de evaluare extrem de complex. Majoritatea etapelor procedurale şi tehnice au fost deja trecute cu bine, în special în ceea ce priveşte misiunile de evaluare. Au fost aprobate deja şase rapoarte de evaluare ale celor şase misiuni de evaluare, organizate până în prezent. Ultima misiune de evaluare va fi cea în domeniul - Sistemul de informaţii Schengen SIRENE şi vizita de reevaluare în domeniul infrastructurii aeroportuare pentru cele două aeroporturi "Henri Coandă" - Otopeni şi "Traian Vuia", din Timişoara. Aş mai dori să adaug că toate cele şase rapoarte de evaluare subliniază faptul că România este în cea mai mare măsură pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi că majoritatea chestiunilor acquis-lui Schengen au fost implementate. De asemenea, sunt rapoarte în care măsurile adoptate de România sunt considerate de către experţii evaluatori bune practici în materie.

Realizator: Colegii din regia de emisie, Adriana Anica şi Loredana Apasi, îmi confirmă că avem legătura cu domnul senator Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat. Bună seara, domnule senator!

Titus Corlăţean: Bună seara!

Realizator: Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia de a participa la emisiunea "Euroatlantica". Domnule senator, ar putea fi probleme, ce ar putea împiedica România să adere la Spaţiul Schengen, la termenul estimat, respectiv martie anul viitor? itus Corlăţean: Înainte de orice, eu ca senator al României simt nevoia, discutând pe această temă şi ştiind că este multă lume, care ascultă această emisiune, să explicăm ce înseamnă, totuşi, intrarea în Spaţiul Schengen pentru România şi cetăţenii români şi foarte pe scurt şi simplificând lucrurile, odată intraţi în Spaţiul Schengen , sperăm în martie 2011, cetăţenii români vor putea să circule liber, fără să mai fie supuşi controlului de la frontiera dintre Romănia şi Ungaria, de exemplu. Trecerea liberă este un lucru important şi ar fi un lucru deosebit pentru cetăţenii români, asta pe scurt. În al doilea rând, la întrebarea dumneavoastră, da, din păcate, da, ar putea fi probleme, pentru că aici sunt două paliere de discuţie. Pe de o parte sunt criteriile obiective, tehnice, reci, pe care trebuie să le îndeplineşti. Le-ai îndeplinit, mergi mai departe; nu le-ai îndeplinit, ai o problemă, nu poţi să aderi la acest obiectiv. Dar, pe de altă parte, şi ăsta e al doilea palier al discuţiei, există o dimensiune politică, pe care nu trebuie să o ignorăm şi nici să nu ne facem iluzii că, dacă vom fi cu criteriile tehnice sută la sută îndeplinite, chiar lucru ăsta se va şi întămpla automat, pentru că viaţa este complicată, mediul politic european şi ce se întămplă în Europa. Este o perioadă agitată, pe scurt, şi uitaţi, există tot felul de tentaţii de ordin politic în unele ţări, pentru raţiuni de ordin electoral, unii care vor să câştige din prestigiu şi aprecierea populaţiei, vor să câştige nişte alegeri şi atunci folosesc tot felul de pretexte, de subiecte care pot fi populare la nivelul cetăţeanului din ţara respectivă şi aici mă refer în mod clar la Franţa şi la această problem a romilor, pentru a se juca un pic cu situaţia cetăţenilor români, a spune cetăţenilor francezi că rezolvăm noi problemele astea, dacă nu le rezolvăm şi România nu-şi face temele cu integrarea socială a romilor, atunci poate îi blocăm un pic pentru intrarea în Spaţiul Schengen. Pe scurt, astfel de chestiuni se revolvă, evident, depunând eforturile de ordin tehnic pentru a îndeplini criteriile obiective, dar printr-un lobby politic la nivelul cel mai înalt, pentru a fi siguri că nu vom avea obstacole în atingerea acestui obiectiv. ealizator: Domnule senator, noi vom insista, vom reveni pe parcursul emisiunii, la ce înseamnă zona Schengen, conceptele pe care le presupune Spaţiul Schengen. O să avem, de altfel, şi o corespondenţă de la colega noastră de la Bruxelles Claudia Marcu. Voiam să vă mai întreb. Repatrierea romilor şi ultimele evoluţii, aţi adus aminte despre acest subiect, repatrierea romilor şi ultimele evoluţi, inclusiv posibilitatea de penalizare a Franţei de către Uniunea Europeană. Credeţi că pot afecta demersul nostru spre Spaţiul Schengen, pot apărea anumite probleme? itus Corlăţean: Există un risc şi n-ar trebui să-l ascundem nici sub preş şi nici să nu ne imaginăm că chiar şi atunci când vorbim de parteneri strategici, cu o istorie comună, aşa cum este cazul României şi Franţei, nu pot apărea probleme şi atunci trebuie să fim extrem de atenţi, încă o dată, la nivelul reacţiei politice, în primul rând, pentru a preveni astfel de chestiuni. Tema romilor, a infracţionalităţii de vitrină, faptul că există cerşetorie care deranjează cetăţeanul francez, cetăţeanul italian sau din altă ţară, poate fi speculată politic, în plan intern, în Franţa, în Italia, în alte ţări. Trebuie să fim conştienţi de treaba asta. Peste tot sunt alegeri şi unii oameni politici chiar vor să câştige alegeri folosind, din păcate, şi acest gen de teme. Ăsta este motivul pentru care şi noi, la nivelul Parlamentului, am reacţionat atunci când a apărut această poveste venită din Franţa, am adoptat o declaraţie foarte clară, foarte tranşantă pe această temă, pentru că drepturile cetăţenilor români, cetăţeni europeni, trebuie să fie respectate, iar sistemul de valori europene, democratice, este valabil pentru toţi, nu doar pentru România, ci şi pentru Franţa şi alte state importante din Uniunea Europeană. Pe scurt, trebuie să avem o reacţie politică şi să prevenim eventuale obstacole pe ordin politic. ealizator: Domnule senator Titus Corlăţean. Invitată în studio este doamna Nuşa Coman, director adjunct al Direcţiei Schengen din Ministerul de Interne, pe care doresc să o întreb ce avantaje va avea România după ce va face parte din Spaţiul Schengen. uşa Coman: Aderarea la Spaţiul Schengen însemană aderarea la un spaţiu în care controalele la frontierele interne între statele membre au fost eliminate. Concret, pentu cetăţeanul român care doreşte să călătorească cu avionul sau cu maşina într-unul din statele membre Schengen, acest lucru înseamnă că nu va mai fi controlat la frontieră. Alături de acest beneficiu evident pentru cetăţeni, pentru firmele româneşti sau străine care sunt în România, pentru transportatori, pentru firmele de turism, există, de asemenea, avantaje evidente pentru autorităţile de aplicare a legii, pentru ofiţerii români, care vor putea să coopereze mult mai uşor cu omologii străini. Pentru a, şi am să explic acest lucru, pentru a contrabalansa efectele negative ale eliminării controalelor la frontierele interne, statele membre Schengen au impus un set de reguli în diferite domenii, control frontiere, cooperare poliţienească, azil, migraţie, set de reguli care le permite să aibă o acţiune mult mai promptă şi să lucreze mult mai profesionist şi mai rapid cu omologii lor. M-aş referi aici doar la sistemul de informaţii Schengen, de exemplu, o bază de date comună care conţine obiecte şi persoane căutate, o bază de date care va fi pusă şi la dispoziţia ofiţerilor noştri şi care le va facilita, în mod evident, munca. ealizator: Domnule senator Titus Corlăţean, după încheierea acestui proces de evaluare până în luna martie, urmează adoptarea unei decizii în cadrul grupului privind implementarea totală a acquis-ului Schengen de către România. Această decizie se va transmite la Bruxelles, la Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi, apoi la Parlamentul Uniunii Europene, în vederea formulării unei opinii. În cazul unei opinii favorabile, decizia va intra în Consiliul JAI, adică pe mâna miniştrilor de Justiţie şi de Interne din statele Uniunii Europene. Aceste ultime două etape au o încărcătură politică evidentă, iar România urmăreşte să se asigure că va fi evaluată doar tehnic. Cum puteţi comenta această evoluţie ce poate fi anticipată din plan politic şi din funcţia dvs. de preşedinte al Comisiei de politică externă din Senatul României? itus Corlăţean: Vedeţi, nu întâmplător am menţionat acea poziţie a Parlamentului României la propunerea Comisiei pentru politică externă, declaraţie în care, între altele, spuneam că este inacceptabilă o conexare artificială între tematica Schengen şi tema cetăţenilor români de etnie romă. A fost o reacţie politică foarte clară, foarte fermă, ea a fost transmisă parlamentelor naţionale din ţările membre al Uniunii Europene, inclusiv prietenilor francezi, şi, de asemenea, ea va fi în atenţia Parlamentului European, dar şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care săptămâna viitoare, trebuie să vă informez acum, va avea o dezbatere de urgenţă pe această temă, la solicitarea, între altele, a senatorilor Georgy Frunda şi a subsemnatului. Lucrurile astea trebuie spune politic şi colegii parlamentari europeni pot să ne ajute şi sunt receptivi, într-o anumită măsură - nu toţi - dar într-o anumită măsură. Altfel spus, dorum ca din partea Parlamentului European să nu avem surprize şi să putem capacita partenerii europeni în ansamblul lor, mă refer şi la Executive. Nu întâmplător, după acest gen de reacţii politice de la Bucureşti - aici aş avea, totuşi, o nuanţă mai critică la nivelul reacţiei politice la nivel înalt, care a lipsit multă vreme - şi mă refer direct la Preşedinţie şi la prim-ministru. Totuşi, după aceea, am avut nişte confirmări că, într-adevăr, şi din partea guvernelor britanic şi german /.../ prim-miniştri care au fost prezenţi ultimele zile la Bucureşti, cu care şi eu, personal, m-am întâlnit, mi-au confirmat că, de asemenea, nu consideră acceptabilă această conexare artificială a problematicii romă de aderarea României la Spaţiul Schengen. Vedeţi, numai prin acţiune politică, susţinută în permanenţă, putem fi siguri că pe acest traseu, care este încă complicat, cum aţi menţionat dvs., sunt proceduri care trebuie finalizate până în martie, să ne asigurăm că nu apar probleme. ealizator: Dle. senator, tot o întrebare cu iz politic, îi putem spune. Numai pe dvs. că pot întreba acest lucru: credeţi că ultimele evoluţii de la conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor vor afecta acest proces de evaluare a României, pentru aderarea la Spaţiul Schengen? Pentru că, pun această întrebare, iată, sunt experţii tehnici, cum este doamna Nuşa Coman, cum este domnul secretar de stat Tutilescu, care au rămas în continuare şi, de fapt, ei au depus, până acum, principala muncă, în acest proces de evaluare. Credeţi că se va întâmpla ceva, pozitiv sau negativ, în ce priveşte acest demers al României? itus Corlăţean: Acum, trebuie s-o spunem foarte clar, că şeful instituţiei contează întotdeauna - ceea ce face, modul în care conduce o instituţie, se implică - contează. Dar, pe de altă parte, ar fi o chestiune gravă şi într-o democraţie lucrurile astea n-ar trebui să funcţioneze aşa. Dacă se produce o schimbare, bună, rea, asta nu înseamnă că instituţia moare, că se predă sau că este blocată. Intituţia trebuie să meargă mai departe şi trebuie să ducă la final proiectele care sunt într-o fază avansată de implementare. Şi ăsta este un lucru bun. Altfel spus, indiferent cine stă în fruntea instituţiei, mai înalt sau mai scund, mai bun sau mai puţin bun, intituţia în sine trebuie să-şi facă datoria, compartimentele expertiză şi proiectele angajate inclusiv pe finanţare. Dacă această chestiune a terminalului, atât de discutată în aceste săptămâni şi zile, de la Otopeni, pe /.../ Schengen, se va finaliza înainte de această vizită a misiunii de evaluare, atunci, eu cred că suntem chiar pe calea cea bună, indiferent de evoluţiile politice guvernamentale de la un anumit moment sau altul. ealizator: Din păcate, presa a dat o importanţă foarte mare acestor modificări de la conducerea Ministrului de Interne, fără a aduce aminte, totuşi, şi de oamenii care au depus eforturi directe în acest demers şi iată că demersul continuă cu aceiaşi oameni care au avut reuşite până acum. Şi o întreb pe dna. Nuşa Coman: am vorbit despre etape, aş dori să insistăm pe momentele importante până în luna martie, anul viitor. Dvs., împreună cu dl. secretar de stat Tutilescu, aţi coordonat aceste demersuri şi ştiţi foarte bine ce s-a întâmplat până acum. Ce urmează, care sunt momentele importante? Nuşa Coman: Următoarele două vizite de evaluare vor fi, va fi vizita de reevaluare în domeniul aeroporturilor, în domeniul frontierelor aeriene şi vizita de evaluare în domeniul SIS/SIRENE. Pentru vizita de evaluare în domeniul aeroporturilor experţii se vor axa pe evaluarea infrastructuri aeroportuare pentru "Traian Vuia" din Timişoara şi "Henri Coandă" din Otopeni. Aşa cum am observat, lucrările sunt în derulare, noi monitorizăm în permanenţă situaţia împreună cu colegii de la Ministerul Transporturilor şi sperăm că totul va fi bine. În ceea ce priveşte vizita de evaluare, în domeniul sistemul de informaţii Shengen, de asemena, este un efort imens de modernizare de baze de date de coordonare cu partenerii noştri externi, o mare provocare este pregătirea personalului care va utiliza acest sistem, dar, de asemenea, avem toate premisele să credem că rezultatul va fi unul pozitiv. După adoptarea celor două rapoarte de către grupul de lucru Evaluare Shengen, care este grupul tehnic care anlizează aceste chestiuni, urmează adoptarea deciziei privind eliminarea contractelor la frontierele interne de către miniştrii de interne şi de justiţie ai statelor membre în cadrul Consiliului /.../ În paralel, noi deja am început demersurile pentru discutarea acestui document, acestui proiect de decizie, atât în grupurile tehnice, cât şi în Parlamentul European, pentru că trebuie spus că înainte ca miniştrii de interne să ia o decizie pe marginea acestui document, decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne trebuie să primească avizul pozitiv al Parlamentului European, lucru pe care noi deja l-am început. Practic, adoptarea deciziei de către minştrii de interne va presupune aderarea noastră la Spaţiul Shengen. ealizator: Iată, aşadar, etape importante tehnice despre care s-a vorbit prea puţin, trebuie să insistăm asupra lor, revenim însă şi la aspectele politice. O ultimă întrebare, domnule senator Titus Corlăţean, pentru această emisiune. De la ce ţări aşteptăm sprijin şi care sunt statele care ar putea să ne îngreuneze acest demers, de a face parte din zona Shengen. itus Corlăţean: Acuma daţi-mi voie să merg pe o zonă de inteligenţă politică, dacă îmi este permis această... ealizator: Vă rog. itus Corlăţean: ...formulă mai puţin obişnuită, de a nu menţiona state de la care eventual am avea probleme... ealizator: O eleganţă politică, da. itus Corlăţean: ... ele sunt cunoscute cele care există tentanţii să spunem de a juca politic subiectul pe care l-am menţionat în beneficiul electoral de moment şi în detrimentul unei relaţii bune cu România. Dar, dincolo de asta, avem confirmări solide din partea unor parteneri europeni, ăm menţionat doar Marea Britanie şi Germania pe /.../ oficială venită în ultima perioadă de timp, sunt ele mult mai multe şi asta este deja o bază extrem de solidă, în rest, acolo unde avem sau riscăm să avem probleme, asta este regula în politică şi în politica internaţională, tu, cel direct interesat, trebuie să te mişti, trebuie să te mişti rapid şi în general la nivel politic înalt, nu la nivel tehnic, pentru cănu tehnicenii, pe care trebuie să-i respectăm pentru munca lor, vor rezolva acest gen de probleme. Şi aici este treaba preşedinţiei, este treaba primului-ministru, a ministrului de exterene şi bineînţeles şi instituţia parlamentului. Noi, din punctul nostru de vedere, deja am reacţionat, ne-am făcut treaba şi vă asigur că o vom face şi în continuare, inclusiv la reuniunea preşedinţilor de comisii de politică externă din statele membre ale Uniunii Europene, programată la Bruxelles, pe 18 octombrie, acolo unde voi merge şi mă voi bate pentru acest obiectiv. ealizator: Domnule senator Titus Corlăţean, vă mulţumim foarte mult că aţi acceptat invitaţia în emisiune "Euroatlantica", pentru a discuta despre acest subiect foarte fierbinte - aderarea la Spaţiul Shengen. Cum a evoluat zona Shengen şi cum se vede aderarea României la Spaţiul Shengen la Bruxelles, vom afla într-o corespondenţă semnată Claudia Marcu. laudia Marcu: În 1985, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Olanda, au semnat un acord care elimina controalele vamale la frontierele comune. La frontierele externe acestea erau armonizate, iar în materie de vize se crea o politică comună. Această zonă fără frontiere interne a primit denumirea de Shengen, după micul orăşel luxemburghez, acolo unde s-a semnat acordul. Zona a devenit atractivă şi tot mai multe ţări au vrut să adere la Shengen. Libertate de mişcare nu trebuie să afecteze însă securitatea, de aceea, orice stat membru care vrea să se alăture, trebuie să îndeplinsească o serie de condiţii, care înseamnă un lung proces de pregătire pentru schimbare. Aderarea la Spaţiul Shengen presupune o cooperare eficientă a forţelor de poliţie. Protecţia datelor personale, eliberarea de vize, securitatea frontierelor maritime, terestre şi aeriene, precum şi un sistem comun de informaţii Shengen, un instrument eficient atunci când este vorba de bunuri furate sau de persoane pe numele cărora s-a emis un mandat de arestare. România a trecut peste şase din cele şapte misiuni de evaluare, rapoartele experţilor arătând faptul că din punct de vedere tehnic România este pregătită pentru aderare. Ultima misiune, din luna decembrie, urmând să evalueze acel sistem comun de informaţii Shengen. Şi dacă din punct de vedere tehnic, experţii spun că suntem gata, din punct de vedere politic, de multe ori aderarea la Zona Schengen este pusă pe masă atunci când se vorbeşte, de exemplu, de Mecanismul de Verificare şi Cooperare în domeniul Justiţiei. Oficialii Comisiei Europene au spus, însă, în repetate rânduri, că nu există o legătură directă între mecanism şi accesul în Zona Schengen. În prezent, Schengen acoperă 25 de ţări, din care 22 din Uniunea Europeană şi trei asociate - Norvegia, Elveţia şi Islanda. Aceasta înseamnă 400 de milioane de cetăţeni. ...) ealizator: Ascultaţi emisiunea "Euroatlantica", ediţie dedicată demersurilor României de aderare la Spaţiul Schengen. Invitat în prima parte a emisiunii a fost senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat; în studio, doamna Nuşa Coman, director adjunct al Direcţiei Schengen şi urmează să intrăm în direct şi cu domnul Marian Tutilescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne şi director al Departamentului Schengen. Doamnă Nuşa Coman, după procesul de aderare, după vizite, după ce vom străbate aceste etape, ce va urma până în martie? uşa Coman: Între momentul terminării vizitelor de evaluare, care va fi practic 10 decembrie, data în care se va finaliza misiunea de evaluare în domeniul SIS/SIRENE şi momentul 27 martie, în care vom adera la Spaţiul Schengen, se vor derula, aşa cum am spus, câteva etape procedurale tehnice, dar foarte importante, pentru că de ele depinde, practic, materializarea obiectivului nostru. Este vorba de adoptarea ultimelor două rapoarte de evaluare de către statele membre, în paralel, consultarea Parlamentului European şi adoptarea deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne de către Consiliul JAI, de către miniştrii de interne ai statelor membre, în care se va vota cu unanimitate cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen. ealizator: Colegele din Regia de emisie îmi confirmă că avem legătura şi cu domnul chestor-şef de poliţie, Marian Tutilescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi director al Departamentului Schengen. Bună seara, domnule secretar de stat, şi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră. arian Tutilescu: Bună seara. ealizator: Domnule secretar de stat, există şi avantaje economice, de care a beneficiat deja România pentru a adera la Spaţiul Schengen. Ministerul Administraţiei şi Internelor a primit, prin facilitatea Schengen, 444 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Unde au fost investiţi, unde au fost folosiţi aceşti bani? arian Tutilescu: Este vorba, într-adevăr, de o finanţare importantă pe facilitatea Schengen, dar aş vrea să fac o corecţie a sumei. În total, suma atribuită României în vederea aderării la Spaţiul Schengen a fost de 602 milioane de euro. Conform Regulamentului financiar al UE, 22% din această sumă a intrat pe fluxul de numerar în bugetul României pentru a finanţa o serie de acţiuni de suport, iar aproape 500 de milioane, 486 de milioane au fost folosite pentru contractarea unor proiecte în vederea securizării frontierei. Când spun asta mă refer nu numai la realizarea unor chestiuni care ţin strict de securizarea frontierei, ci şi a unui al doilea obiectiv, respectiv facilitarea cooperării poliţieneşti. Deci, pe de-o parte, s-au achiziţionat echipamente necesare îmbunătăţirii măsurilor de securizare a frontierei gen camere cu termoviziune, binocluri de vedere pe timp de noapte, echipamente speciale pentru supravegherea pe timp de noapte, nave de patrulare la Marea Neagră şi pe fluviul Dunărea şi, nu în ultimul rând, mijloace de mobilitate terestră: autovehicule de patrulare cu dotări speciale, care să asigure, aşa cum spuneam anterior, o mai bună securizare a frontierei terestre. Dar, nu numai Ministerul de Interne a fost beneficiarul acestor fonduri, ci şi alte două structuri, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, care este responsabil cu implementarea programului de vize şi obiectivele acestor proiecte au fost, pe de o parte, implementarea aplicaţiei /W-Visa/, acordarea vizelor la consulatele României din state terţe, pe de altă parte, îmbunătăţirea condiţiilor şi securizarea zonelor de lucru cu publicul de la consulate. Toate aceste măsuri au în vedere restrângerea posibilităţilor de migraţie ilegală şi, în fine, un al treilea domeniu, domeniul cooperării poliţieneşti, aceasta a presupus, pe de o parte, realizarea unei infrastructuri de comunicaţii voce-date, la nivel naţional, pentru că la sistemul informaţii Schengen trebuie să aibă acces toate autorităţile de aplicare a legii. Asta înseamnă practic că orice poliţist operativ trebuie să aibă acces la acest sistem şi asta înseamnă, mai departe, într-o logică simplă, că acest sistem să poată fi acceptat din localul oricărui post de poliţie, pe o infrastructură de comunicaţii care trebuia creeată. Din păcate, noi nu am avut o asemenea structură. Concomitent, s-au, prin urmare, s-au realizat aceste lucrări sau, de fapt, sunt în curs de finalizare aceste lucruri, lucrări de realizare a componentei de infrastructură şi, totodată, realizarea aplicaţiei informatice prin care semnalările naţionale, alertele naţionale, acele persoane şi bunuri care fac obiectul urmăririi în sistemul de informaţii Schengen să poată fi migrate către sistemul central de la Strasbourg şi, în acelaşi timp, să le primim împreună cu cele aparţinând celorlalte state. Cam acestea sunt domeniile către care au fost îndreptate aceste sume de bani. Dar, pe lângă aceasta, trebuie să ştiţi că România a mai folosit şi din bugetul propriu, în cadrul unui program multianual şi e vorba de un program pe cinci ani pentru securizarea frontierei, circa 500 de milioane de euro. Iată, aşadar că sunt eforturi financiare extrem de însemnate, în jurul a un miliard de euro, pentru a realiza un sistem de securizare adecvat la Frontiera Externă a Uniunii Europene şi trebuie să vă spun că frontiera pe care noi o vom asigura de la momentul intrării în Spaţiul Schengen este o frontieră a doua ca mărime în Uniunea Europeană, 2.070 de kilometri, cea mai mare e de 2.200, dar este cea mai complexă din acest punct de vedere. E vorba, înseosebi, de particularităţile frontierei pe zona cu Ucraina, cu păduri, cu terenuri accidentate. De asemeni, fluviu pe frontiera cu Serbia... ealizator: Deltă, Dunăre, munţi, diferite zone. Deci, nu e constantă. arian Tutilescu: Este dificil, pentru că sunt, conform catalogului Schengen, sunt nişte norme privind securizarea frontierei şi a presupus investiţii extrem de importante. Tocmai de aceea valoarea contractelor comerciale pentru securizarea frontierei este extrem de ridicată. Sistemele tehnice sunt, pe de o parte, destul de scumpe, costisitoare, dar pe de altă parte, au necesitat o sumă mare de bani, pentru că ele au trebuit să facă faţă unei configuraţii extrem de complexe a reliefului în zona de frontieră. ealizator: Domnule secretar de stat Marian Tutilescu, aţi reuşit să conturaţi şi o imagine complexă pentru acest proces tehnic de aderare la Spaţiul Schengen. Va însemna, din ce înţeleg eu şi cred că au înţeles şi ascultătorii, întărirea frontierelor externe ale României ca frontiere Schengen, ca frontiere ale Uniunii Europene, dar există posibilitatea vulnerabilizării, slăbirii controlului la frontierele interne din această zonă Schengen? Marian Tutilescu: Sigur că, odată cu intrarea în Schengen, prin ridicarea controlului la frontierele externe, apar o serie de riscuri, o serie de vulnerabilităţi. Dar ele vor fi compensate prin măsuri de îmbunătăţire a cooperării şi... între instituţiile de aplicare a legii. Deci, asta să nu se înţeleagă faptul că, la frontierele interne ale Spaţiului Schengen, imediat după ridicarea controlului, după ridicarea controlului la punctele de frontieră, nu vom mai avea un control, cel puţin la nivelul unor autorităţi de aplicare a legii. Respectiv Poliţia, anumite structuri ale Poliţiei de Frontieră, Oficiul de Imigrări. Deci, toate aceste instituţii vor coopera, în continuare, pentru a combate criminalitatea care se poate dezvolta în acest sezon. ealizator: Dle. secretar de stat, pentru cetăţeanul român ce înseamnă această aderare a României la Spaţiul Schengen, cum va simţi cetăţeanul această intrare în zona Schengen? arian Tutilescu: În primul rând, ceea ce spunea şi dl. senator Corlăţean, ridicarea controlului la frontiere va permite cetăţenilor români să circule în Spaţiul Schengen fără niciun fel de limitare. Bineînţeles, respectând reguulile de şedere pe teritoriul statelor membre, care înseamnă trei luni de zile fără niciun fel de alte condiţii. Singura condiţie ar putea fi să nu pună în pericol siguranţa acelui stat, dar asta trebuie dovedit. Pe de altă parte, libertatea de mişcare va însemna o mai bună circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor şi, de ce nu, posibilitatea muncitorilor, sau românilor, de a ocupa mai uşor anumite locuri de muncă, de a obţine mai uşor anumite locuri de muncă, în ţările membre ale Spaţiului Schengen. De altfel, pentru că dl. senator discuta, mai devreme, de întâlnirea pe care a avut-o, ieri, cu Înaltul Cancelar, Clarke, ministrul justiţiei din Marea Britanie. Domnia sa a avut o întâlnire şi cu ministrul administraţiei şi internelor, la care am participat şi eu şi am solicitat dlui. ministru ca să reevalueze, din anul viitor, măsurile de restricţie a accesului pe piaţa forţei de muncă, pentru cetăţenii români. Din păcate, această restricţie există, dar, în momentul în care faci parte din Spaţiul Schengen, oferi o serie de garanţii. Aceste garanţii, repet, facilitează obţinerea locurilor de muncă, cu mai multă uşurinţă. ealizator: Iată, aşadar, cetăţenii români vor avea de beneficiat - atât cei care vor dori să muncească în aceste state integrate în zona Schengen, care sunt şi în Uniunea Europeană, cele mai multe dintre ele, mai puţin trei. Dar trebuie să precizăm că imediat ce un cetăţean român iese din Spaţiul Schengen şi din cel al Uniunii Europene - să zicem să intră din Turcia spre Spaţiul Schengen - va trebui să aibă actele asupra lui, dar nu va fi necesar când va trece în interiorul acestei zone, acestei regiuni Schengen, dintr-un stat în altul. arian Tutilescu: Dacă îmi permiteţi, aş vrea să fac o completare... ealizator: Vă rog, vă rog. arian Tutilescu: ... în contextul unei discuţii anterioare privind riscurile de natură politică. Sigur, există nişte riscuri, avem deja nişte elemente de poziţie din partea unor state - nu multe la număr - fără să le nominalizez, aş spune că e vorba de trei, maximum patru state; unul dintre ele nu şi-a oficializat poziţia, nu şi-a precizat poziţia oficială. Celelalte, celelalte 20 şi... hai să zicem 18 ştim sigur că şi-au precizat poziţia - trei sunt în aşteptare - dar există, însă, un avantaj. Avantajul că, de la 1 ianuarie, preşedinţia Uniunii Europene va fi asigurată de către Ungaria, iar Ungaria a declarat, în mod public, că prioritatea preşedinţiei maghiare va fi intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Această oportunitate cred că trebuie avută în vedere şi cred că trebuie să fie valorificată. Pe de altă parte, trebuie să menţionăm şi relaţiile foarte bune, chiar dacă au mai existat unele declaraţii politice ambigue, dar, pe fond, relaţiile dintre România şi Bulgaria, ca partenere în acest demers de aderare la Spaţiul Schengen. Este foarte important acest semnal de colaborare, pentru toate ţările membre al Uniunii Europene. Realizator: Domnule secrertar de stat, Marian Tutilescu, nu pot să-mi iau "la revedere" de la dumneavoastră înainte de a vă pune o întrebare, spun eu, importantă... S-a vorbit prea puţin despre acest lucru şi a început să se vorbească despre Zona Schengen şi despre aceste eforturi doar în ultima perioadă. "Euroatlantica" a mai dedicat încă o emisiune, reamintesc, asupra... pentru acest subiect. Domnule secretart de stat, vă rog să vă referiţi pe scurt şi să aduceţi aminte de eforturile depuse până acum de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerului de Interne, eforturile depuse... Cum puteţi caracteriza munca de până acum? A fost greu? A fost uşor? Şi, cum puteţi anticipa că se vor desfăşura aceste eforturi, în continuare? arian Tutilescu: O să pornesc de la momentul în care s-a elaborat chestionarul pentru perspectiva aderării la Spaiul Schengen şi apoi elaborarea planului indicativ în vederea finanţării pe facilitatea Schengen. Au fost eforturi extrem de importante, pentru că s-a creat un sistem, s-a creat un mecanism intern. Acest mecanism a fost aprobat de Comisia Europeană, apoi s-a trecut la realizarea achiziţiilor. Toate dosarele de achiziţii... şi vreau să vă spun că sunt 21 de proiecte cu peste 94 de contracte... cu exact 94 de contracte, contracte comerciale extrem de complicate. O să... multe dintre ele vizează achiziţia unor echipamente şi a unor sisteme informatice extrem de complicate, şi toate aceste dosare au fost realizate de specialiştii Ministerului de Interne. Pe de altă parte, tot ceea ce a însemnat activităţile de evaluare, exceptând două domenii, respectiv... de fapt, un domeniu al vizelor, pentru că şi domeniul protecţiei datelor personale a vizat tot unităţile Ministerului de Interne, celelalte au vizat strict activitatea Ministerului de Interne, şi mă refer la cooperarea poliţienească şi la cele trei categorii de frontiere maritime, aeriene şi terestre. Deci, a fost... ca să nu mai spun că ultima evaluare pe domeniul SIS/SIRENE presupune o încununare a tuturor eforturilor noastre, iar această evaluare este - dacă vreţi - ultimul pas în îndeplinirea condiţionalităţilor tehnice pentru aderarea la Schengen. Ne pregătim, facem eforturi extrem de însemnate, nu este uşor să pregăteşti... sunt în jor de 60 de mii de utilizatori... Toţi aceşti oameni trebuie să cunoască, pe de o parte, modul cum să acceseze bazele de date, pe de altă parte, procedurile pentru fiecare tip de alertă pe care o pot identifica, în funcţie de categoria de persoane sau de bunuri care sunt date în urmărire. Deci, este un proces extrem de laboris. ealizator: Iată, aşadar, un proces complex. Să aducem aminte SIS/SIRENE înseamnă... se referă la un sistem informatic integrat al frontierelor - dacă nu mă înşel. arian Tutilescu: Este adevărat. Este un sistem de informaţii integrat, pus la dispoziţie de toate statele. De fapt, reprezentănd sau conţinând alerte de la toate statele membre aşă încât o persoană pusă în urmărire să poată fi identificată oriunde pe raza Spaţiului Schengen. Aşa vrea să mai precizez un singur lucru şi cu asta închei. Eu am preluat această funcţie de şef al Departamentului Schengen în urmacu exact un an - chiar astăzi se împlineşte un an de când am preluat - dar trebuie să vă spun că eu am dus mai departe activitatea realizată de un grup de oameni care au lucrat în mod constant şi cu... extrem de dedicaţi pentru a realiza acest obiectiv, şi că aceşti oameni continuă să lucreze şi că, într-adevăr, este o echipă de tehnicieni pe care şi eu şi dumneavoastră vă puteti baza că vor face tot ce depinde de ei pentru îndeplinirea acestor condiţionalităţi tehnice. Restul... decizia politică... vom vedea. ealizator: Vă mulţumim foarte mult. "Euroatalntica",la final. ediţie dedicată demersurilor României nde aderare la Spaţiul Schengen.