Crin Antonescu: "Ce va ieşi la referendum va fi respectat"

Realizator: Aseară aţi participat la consultările cu preşedintele Traian Băsescu, unde v-aţi reafirmat sprijinul pentru Klaus Johannis ca premier al României. Şi celelalte partide - PSD, UDMR şi Minorităţile - şi-au arătat susţinerea pentru aceeaşi propunere. Astăzi au fost din nou consultări la Preşedinţie. Dacă preşedintele nu va ţine cont de această soluţie, ce veţi face în continuare?


Crin Antonescu: Ceea ce ne permite Constituţia şi ceea ce ne obligă condiţia noastră de partid democratic, am găsit o soluţie. N-am lăsat după moţiunea de cenzură România fără posibilitatea unui guvern, o soluţie pentru care am construit o majoritate, o soluţie pentru care majoritatea se menţine fermă. Majoritatea s-a manifestat în toate felurile posibile şi ar rămâne ca şi preşedintele să ţină cont de această majoritate. Atâta vreme cât nu are nici un motiv serios şi nici un motiv, în general, împotriva persoanei lui Klaus Johannis, nu înţeleg decât că preşedintele pune mai presus interesele electorale decât cele ale bunei guvernări a României.


Realizator: Cu toate acestea, cine credeţi că va guverna ţara până la 6 decembrie?


Crin Antonescu: Probabil acest Cabinet Boc, cu 11 miniştri pe 22 de ministere, cu o debandadă generalizată, dacă asta este voinţa preşedintelui Traian Băsescu.


Realizator: Să ne referim la campania prezidenţială, din care, iată, au trecut aproape două săptămâni. La 20 de ani de la revoluţia din decembrie, dvs. propuneţi o altă revoluţie, revoluţia bunului simţ. Este şi unul dintre sloganele campaniei dvs. Alături de cine doriţi să porniţi la revoluţie şi împotriva cui?


Crin Antonescu: Alături de toţi oamenii de bun simţ din România, pe care îi consider majoritari, împotriva metehnelor, relelor apucători şi realităţilor triste din România oficială, din toţi aceşti 20 de ani şi, mai cu seamă, din momentul de faţă. Prin "România bunului simţ" înţeleg, pur şi simplu, o ţară europeană în care instituţiile să funcţioneze în mod european, un preşedinte care să se comporte conform Constituţiei, ca moderator, ca preşedinte care adună valorile din societatea românească, un preşedinte care să dea o direcţie şi, împreună cu toţi oamenii capabili din viaţa politică, din viaţa intelectuală, din domeniile profesionale, din elitele profesionale, să încerce să împingă ţara pe acea direcţie.


Realizator: Ce viziune are un viitor preşedinte al României pentru ieşirea ţării din acest blocaj financiar?


Crin Antonescu: Un guvern hotărât, un guvern cu susţinere, un guvern puternic şi un guvern care să fie preocupat, aşa cum este şi normal, de guvernarea României şi nu de propagandă în favoarea unei persoane sau alta, de propagandă în favoarea unui partid sau altul. Există un program, din punctul meu de vedere, ca preşedinte, cu câteva direcţii mari şi în domeniul economic, şi în domeniul educaţiei, şi în domeniul justiţiei, de bună seamă mai detaliat în domeniul politicii externe, care cred că poate da şansa României să parcurgă această criză şi să o ia într-o direcţie bună. Decisiv, însă, e programul guvernului.


Realizator: Referitor la programul dvs. dle Crin Antonescu, spuneţi că "este în puterea noastră să schimbăm puterea lor" şi că dvs., dacă aţi ajunge preşedintele României, aţi face în aşa fel încât să reduceţi taxele şi impozitele: 10% cota unică 15%, TVA. Cum puteţi realiza acest lucru şi când?


Crin Antonescu: Eu cred că el se poate realiza foarte repede. Există o reţinere faţă de ideea scăderii taxelor şi impozitelor, unii chiar o consideră excentrică, însă eu văd foarte bine - şi din modelul german, şi din ceea ce s-a întâmplat în Polonia, şi în alte ţări, în Bulgaria vecină - faptul că trebuie să găsim politicile guvernamentale, trebuie să găsească nişte stimulente reale şi rapide pentru sectorul dinamic al economiei, pentru mediul de afaceri privat.Or, aceste stimulente nu pot fi decât scăderile unor taxe şi impozite semnificative. Fie că e vorba de cota unică, nu neapărat la 10%, dar până la 10%, depinde de toţi parametrii economici şi de conjunctură, scăderea TVA-ului, de asemenea simplificarea păienjenişului fiscal care stă în faţa oricărui întreprinzător. De asemenea, o reducere considerabilă a CAS-ului, pentru că noi trebuie să stimulăm apariţia locurilor de muncă. E simplu că de undeva aceste locuri de muncă trebuie să se creeze. Fie statul, prin mari investiţii publice, ceea ce ni s-a promis şi am văzut că n-a fost cazul în 2009, fie sectorul acesta dinamic, privat, din economie, care însă trebuie pus în condiţii de competiţie şi de piaţă reală. De asemenea, mai există o sursă, şi anume investiţii, investiţii străine, pe care însă trebuie să le atragi, pentru că e o concurenţă şi între ţările aflate în criză şi între mediile economice. Or, eu nu văd cum se poate face acest lucru fără o scădere a TVA-ului şi a cotei unice de impozitare.


Reporter: Deşi aţi fost de la început împotriva împrumuturilor de la fondurile financiare internaţionale, iată România a ajuns din nou să se împrumute. Dvs aţi afirmat că, dacă veţi ajunge preşedintele României, este posibil să solicitaţi renegocierea acordului cu FMI. Din ce motive?


Crin Antonescu: Dacă acordul cu FMI are nişte constrângeri care nu permit aceşti paşi de dezvoltare economică, atunci el trebuie renegociat, pentru că FMI-ul este pur şi simplu o bancă, o bancă ce acordă un credit. România a făcut cel mai mare credit din istoria sa, 30 de miliarde. N-am văzut deloc în 2009, sub guvernul PSD-PD, cu ce rost sau cu ce ne-am ales din acest credit...


Reporter: Oare vom afla vreodată cum s-au cheltuit aceşti bani?


Crin Antonescu: Veţi afla cu siguranţă în momentul în care, după 6 decembrie, va exista un alt preşedinte şi un alt guvern, numai că ne încălzeşte mai puţin să aflăm cum s-au risipit nişte bani, deja avem nişte indicii şi le ştim cu toţii. Mai grav este că trebuie să plătim toţi această datorie şi trebuie să ne gândim la soluţiile prin care şi economia românească se dezvoltă, pentru că FMI nu are această responsabilitate. FMI-ul este o bancă, ne-a împrumutat, e un creditor care se preocupă de condiţiile recuperării banilor. Guvernul României trebuie să aibă cu totul alte preocupări, dincolo, sigur, de a se achita de aceste obligaţii, pentru că este responsabil, Guvernul României trebuie să se preocupe şi de dezvoltarea economică a României şi de condiţia românilor, a salariaţilor, a pensionarilor, a tuturor categoriilor socio-profesionale, lucruri care nu privesc FMI-ul, dar trebuie să privească Guvernul României.

Realizator: Mai mult, acum se pare că în această lună va trebui să ne împrumutăm de la bănci şi băncile ştiu deja acest lucru şi cred că vor creşte dobânzile împrumutului de la zi la zi. Din ce cauză credeţi că s-a ajuns la această modalitate?

Crin Antonescu: Din cauza unei guvernări iresponsabile, patronate vreme de nouă luni şi de dl Băsescu şi de dl Geoană, o guvernare care ne-a spus că ia banii de la FMI pentru a stabiliza cursul şi pentru a-i duce doar la BNR, nu pentru a plăti pensii şi salarii şi, iată, ne pomenim la sfârşitul anului că ni se spune că, dacă nu vine tranşa de la FMI, n-avem cu ce plăti pensii şi salarii. În condiţiile în care nici măcar cei care au angajat acordul, adică cele două partide cu larga lor majoritate de 70% nu au reuşit să respecte prevederile acestui acord de au ajuns în situaţia în care, iată, tranşa nu mai vine. Cred că responsabilitatea le aparţine şi sigur că n-au altă soluţie decât să împrumute la bănci cu o dobândăm mai mare sau mai mică, dar de obicei mai mare pentru a putea achita pensii şi salarii. Ceea ce e bine să înţelegem toţi e că toate aceste datorii, cu dobânzi cu tot, sunt făcute pe spinarea contribuabilului român. Nu le achită nici guvernul care a încheiat acest acord, nici guvernul care n-a respectat acest acord, nici preşedintele, nici altcineva, ci toţi contribuabilii români care evident n-au nici o vină.

Realizator: Spuneaţi că şi dvs doriţi un parlament cu un număr mai mic de parlamentari decât cel de până acum. Ma mult, PNL chiar a depus cred că acum o lună un proiect legislativ pe această temă. Cu toate acestea susţineţi în continuare un parlament bicameral. Care sunt motivele?

Crin Antonescu: Sunt motive de natură istorică, pentru că asta este tradiţia parlamentară românească. Exceptând perioada comunistă cu Marea Adunare Naţională, Parlamentul României a fost totdeauna bicameral, cu Senat şi Camera Deputaţilor sau Adunarea Deputaţilor. Democraţiile cele mai prestigioase din Europa - Anglia, Franţa, Germania, Italia - sunt ţări cu parlament bicameral. În general, mecanismul democratic este mai bine servit de un sistem bicameral în care cele două camere au atribuţii foarte bine precizate. Sunt de acord cu parlament bicameral pentru că, foarte probabil, lucrurile se îndreaptă, în preajma anului 2013, către o aşezare în toate ţările UE a unui tip de parlament bicameral. Reducerea numărului de parlamentari este altă chestiune. Putem să facem, am făcut acest proiect de lege, cu o reducere la 316 parlamentari, am zis noi, dar vreau să facem precizarea că economia care se face cu reducerea numărului de parlamentari şi, eventual chiar cu trecerea de la două Camere la una, este de circa opt milioane de euro anual, ceea ce înseamnă o sumă, dar înseamnă a zecea parte din bugetul pe care Ministerul Turismului cu care dna Udrea în frunte l-a avut în anul 2009.

Realizator: Cu toate acestea, pe 22 noiembrie românii vor vota şi pentru referendum, pentru parlament unicameral. Ce se întâmplă? Dacă trece acest referendum, e posibil ca un nou preşedinte să facă un nou referendum pentru un parlament bicameral, să ne jucăm de-a referendumurile?

Crin Antonescu: Nu, cel puţin în ce mă priveşte n-am de gând să mă joc cu acest lucru. Dacă referendumul se desfăşoară şi se dă un răspuns la acest referendum, în parlament se va acţiona conform indicaţiei date la referendum. Dacă se trece la un parlament unicameral, se vor declanşa comisiile care operează modificarea Constituţiei şi urmează oricum un alt referendum după aceea care votează articolul modificat din Constituţie. S-ar putea sa fim siliţi în 2013 să facem un alt referendum ca să ne întoarcem la parlament bicameral, dacă UE adoptă în general acest sistem. Dar, ceea ce va ieşi la acest referendum, va fi respectat.

Realizator: Spuneaţi tot dvs că vă doriţi o guvernare de tip european. Mă întreb cum se va împăca un astfel de guvern cu mentalitatea dâmboviţeană a multora dintre concetăţenii noştri?

Crin Antonescu: Eu cred că există în România oameni capabili să guverneze şi să acţioneze, să se poarte, să facă politică, aşa cum se face în Europa. Eu n-am propus întâmplător, de pildă, drept prim-ministru pe Klaus Johannis, ci pentru faptul că e un om, nu este singurul, dar este unul dintre oamenii care au arătat că se poate face dintr-un oraş ca Sibiul, care era un oraş, sigur, cu farmecul lui, cu istoria lui, dar un oraş de provincie românesc, se poate un oraş cu adevărat european. Se poate! Există oameni capabili, există oameni care ştiu să lucreze ca în Europa, pentru că au studiat în Europa, pentru că au lucrat în Europa. Există români capabili să facă din România o ţară europeană. Noi ne-am pierdut speranţa pentru că, într-adevăr, foarte multe valuri de speranţă au fost înşelate, pentru că, în ciuda tuturor promisiunilor, modul de a face politică în România a rămas unul periferic şi de la marginea Europei. Există însă oameni cu care să putem face lucrurile aşa cum trebuie, important este ca din vârf să existe voinţă politică şi orientare corectă.

Realizator: Unde se găsesc aceşti oameni, în clasa politică, în toate partidele sau în lumea tehnocraţilor, să zic aşa, a specialiştilor?

Crin Antonescu: Există şi în clasa politică şi nu poţi face politică decât cu partidele şi cu politicienii existenţi. Există însă în clasa politică oameni valori şi în fiecare partid, există, de asemenea, specialişti în societatea civilă, oameni care pot fi cooptaţi la guvernare sau oameni care pot, de asemenea, să joace un rol politic la un moment dat.

Realizator: Mai avem un minut, dle preşedinte. Rezultatul logic al acestei revoluţii al bunului simţ - cum spuneţi dvs. în programul electoral - ar trebui să fie România bunului simţ. Cum va arăta această ţară? Ce fel de oameni vor locui în ea?

Crin Antonescu: Vor locui aceeaşi oameni care locuiesc astăzi, dar cu comportament diferit, cu atitudini diferite, cu modele diferite, o Românie în care preşedintele să se ocupe doar de lucrurile pe care le are de rezvoltat conform Constituţiei, aşa cum spuneam, un factor de echilibru în societate românească şi de adunare, nu de conflict şi de criză continuă, un guvern care să lucreze pentru cetăţeni, o administraţie civilizată, în sensul eficienţei şi în sensul respectului faţă de cetăţean, o ţară în care impozitele şi taxele să fie rezonabile şi să fie plătite în mod corect de către toată lumea, o ţară în care, atunci când intri într-un spital sau într-o şcoală să simţi, într-adevăr, că statul face ceva cu banii tăi.