Constituţia Republicii Moldova "va fi schimbată"

R: Preşedinţii Rusiei şi Ucrainei, Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, au semnat o declaraţie comună privind reglementarea transnistreană, în care se pronunţă pentru stabilirea statutului Transnistriei, bazat pe respectarea "integrităţii teritoriale" a Moldovei. Cum comentaţi această declaraţie?

Alexandru Tănase: Este o declaraţie care nu vine cu nimic nou din punctul nostru de vedere, se încearcă o constatare a situaţiei existente. Diferendul transnistrean nu poate fi soluţionat în baza unor declaraţii făcute din afara Republicii Moldova. Republica Moldova nu este un obiect al politicii externe, este un subiect care trebuie să ia decizii în privinţa propriilor teritorii.

Cred eu că atât Federaţia Rusă cât şi Ucraina trebuie să accepte, şi cred eu se va ajunge la acest moment, că suveranitatea naţională a statelor vecine trebuie respectată, fără respectarea statelor din imediata vecinătate a Federaţiei Ruse va fi complicat să se stabilească un sistem de încredere şi securitate care ar fi în avantajul tuturor. E important ca Federaţia Rusă să-şi modeleze puţin şi să renunţe la anumite elemente din acea mentalitate pe care o au ei.

R: Înaltul Reprezentat al UE pentru politică externă a declarat că UE susţine soluţionarea problemei transnistrene cu respectarea suveranităţii teritoriale a Republicii Moldova. Iar România a salutat această poziţie.

Alexandru Tănase: Nu ne surprinde poziţia UE. Nu ne surprinde nici cea a României, care a fost constantă de la independenţa Republicii Moldova până acum. Atât că e important ca aceastea să nu rămână doar nişte declaraţii vociferate ci să fie şi auzite de partenerii noştri de la Moscova.

R: E adevărat, însă pare să fi intervenit un fel de oboseală în ce priveşte subiectul Transnistria. Auzim mereu aceleaşi declaraţii dar nimic nu s-a schimbat de atâţia ani.
De ce Rusia şi-ar schimba acum brusc poziţia?

Alexandru Tănase: Autorităţile de la Tiraspol nici nu există din punctul nostru de vedere. Există un grup de persoane care a uzurpat puterea şi execută instrucţiuni din altă parte, nu-s independenţi.

R: Din altă parte adică din Rusia?

Alexandru Tănase: Da, sigur! Cred că această oboseală nu poate să ne determine pe noi să renunţăm la reîntregirea Republicii Moldova. E bine că partenerii noştri europeni au conştientizat că securitatea e de neconceput fără rezolvarea aşa numitelor conflicte îngheţate. Nu cred că cineva admite ca o situaţie similară cu ce s-a întâmplat în Georgia să se întâmple şi în republica Moldova.

R: Un subiect fierbinte pe agenda de la Chişinău – constituţia. Cum vedeţi soluţionată criza constituţională?

Alexandru Tănase: Orice criză constituţională se soluţionează prin modificarea constituţiei. Eu sunt bucuros că aici la Bucureşti sunteţi atenţi în nuanţe deoarece mulţi consideră că la Chişinău avem o criză politică ceea ce nu este adevărat.

Din punct de vedere politic avem un guvern funcţional, un control total asupra proceselor din societate dar problema constituţiei moldoveneşti constă în acel nucleu de contradicţii care e în însăşi textul constituţiei.

Nu e vorba numai despre procedura de alegere a preşedintelui este o situaţie care ne-a făcut să revenim la probleme mult mai adânci. Constituţia moldovenească va fi schimbată, fie că acum, fie după alegeri, fie că va fi o nouă constituţie.

R: Ce principii majore vedeţi în noua constituţie, pentru ca asemenea situaţii să nu se repete?

Alexandru Tănase: Orice model de constituţie trebuie să ţină cont mai întâi de toate de particularităţile psihologice şi mentalitatea celor asupra cărora urmează să fie aplicată. În cazul de faţă avem mai multe opţiuni. Putem să optăm pentru modificarea procedurilor de alegere a preşedintelui în sensul diminuării numărului de voturi necesar pentru alegerea lui, sau putem să revenim la sistemul de alegere directă a şefului statului, aşa cum a fost până în 2001.

Dar întâi e necesar să estimăm care model ar fi mai potrivit pentru situaţia de la noi. Aparent, votul direct este unul mai democratic şi mai bun, deşi experienţa din spţiul sovietic demonstrează că un vot direct, într-un fel sau altul, poate favoriza instaurarea, poate nu neapărat a unei dictaturi dar redimensionarea anumitor instituţii democratice în altă zonă care nu ar fi de dorit.

R: În paralel cu această dezbatere, se lucrează şi la proiecte de constituţie?

Alexandru Tănase: Există un proiect de constituţie care a fost elaborat. Eu sunt foarte sceptic şi rezervat faţă de orice document care se elaborează în grupuri mult prea mari şi în perioade prea restrânse.

Constituţia e un document prea important ca să fie elaborat în grabă. Eu cred că vom reveni la această idee după ce se va instaura un guvern pentru o perioadă previzibilă de timp, şi în cam un an, un an şi jumătate o să putem reveni la ideea unei noi constituţii.

R: S-a vehiculat varianta ca în viitoarea constituţie a Republicii Moldva să fie specificată limba română în locul celei moldoveneşti.

Alexandru Tănase: Limba moldovenească, limba română – este o discuţie veche şi care cred eu nu va avea niciodată sfârşit. Eu sunt categoric împotrivă, şi nu vom accepta ca subiectul limbii, fiecare cum doreşte să o numească, să devină subiect de campanie electorală, că astfel nu ajungem nicăieri.

Pentru mine este foarte important ca toţi cei care locuiesc în Republica Moldova să vorbească limba română, dacă o numesc moldovenească îi priveşte pe ei, dar să o vorbească. Să nu avem o situaţie când nu poţi merge la cinematograf, să vizionezi un film, pentru că toate sunt în limba rusă.

Eu am doi copii care când merg la cinematograf, am dificultăţi că trebuie să o fac pe translatorul din rusă. Asta mai mult mă deranjează. Eu cred că este o strategie bine pusă la punct de fostul centru imperial de a devia subiectul discuţiei de la fondul problemei – cum folosim noi limba română, la probleme aparent lipsite de prea mare importanţă.

R: Cum apreciaţi procedurile de redobândire a cetăţeniei române de către moldoveni?

Alexandru Tănase: Cetăţenii Republicii Moldova nu au pierdut niciodată cetăţenia română. Nu se găseşte nici un act din care să se constate că vreunul dintre cei care locuiau în teritoriul Republicii Moldova ar fi pierdut cetăţenia română.

E cazul bunicilor mei. Ei nu ar fi avut de ce să redobândească ceva ce nu au pierdut. Eu cred că procedura legală care a existat până în 2001, era una potrivită. Îmi amintesc că atunci când mi-am obţinut eu cetăţenia română a durat 2 săptămâni fără vreo problemă, vreo obiecţie. Nu înţeleg de ce acum aceeaşi procedură ar trebui să dureze ani de zile.

R: România şi Republica Moldova au semnat relativ recent o serie de acorduri. Ce aşteptaţi în continuare de la Bucureşti?

Alexandru Tănase: Noi am avea multe de recuperat după 8 ani de îngheţare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi România şi e vorba de acorduri, cred eu pe toate dimensiunile. Acum noi vrem să rezolvăm o problemă care există la ora actuală pe componenta stare civilă.

E vorba de acele acte care au fost emise în perioada sovietică care şi-au păstrat valabilitatea dar din păcate nu tot timpul sunt recunoscute de autorităţile de la Bucureşti, nu neapărat pentru obţinerea cetăţeniei române, dar şi pentru alte acţiuni pe care cetăţenii noştri trebuie să le îndeplinească.

Avem şi un proiect interesant de armonizare a legislaţiei. Noi avem multe de armonizat cu legislaţia comunitară, în mod special acele domenii care ţin de comerţ, standardizarea, care sunt extrem de importante pentru dezvoltarea schimburilor comerciale.

R: Domnule ministru, cum se face justiţie în Republica Moldova?

Alexandru Tănase: Acum se face prost, dar dacă vom avea puţin noroc şi timp la dispoziţie, în câţiva ani se va face justiţie bună.