Comemorarea tragediei "Mogoşoaia"

Pe 10 septembrie se împlinesc 21 de ani de la scufundarea vasului de pasageri Mogoşoaia, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 239 oameni, cea mai mare tragedie civilă după cutremurul din 1977.

Comemorarea a fost organizată, ca în fiecare an, de Maximilian Popescu, vicepreşedintele Ligii Navale Române, alături de care s-a aflat şi Petre Boşneagă, constructorul monumentului închinat acestei mari pierderi de vieţi omeneşti, monument ridicat în zona numită Port Bazinul Nou.

La comemorare au participat câţiva gălăţeni, care au cunoscut personal victimele tragediei de pe Mogoşoaia.

Petre Boşneagă a deplâns faptul că la eveniment nu a participat nicio oficialitate gălăţeană.

Petre Boşneagă spune că a cerut primăriei să preia în grijă monumentul ridicat în memoria victimelor din 1989.

"Eu am construit acest monument, însă primăria ar trebui să îl preia, să aibă grijă de el, căci se deteriorează în timp", a spus Petre Boşneagă.

Amintiri tragice

Preotul Mihai Filip, din parohia Naşterea Domnului din cartierul gălăţean Vadul Ungurului, şi-a amintit de evenimentul de atunci.

"Era o zi ceţoasă, când s-a întâmplat nenorocirea. Am fost convocaţi de arhiepiscopul Antim Nica, cel care ne-a recomandat să fim cu mare luare aminte la familiile victimelor.

"La noi în parohie s-a prăpădit o mamă cu doi copii. Bunica acestora nu se mai oprea din plâns”.

Majoritatea victimelor tragediei erau originare din Grindu.

Prezent la comemorare, Ioan Niţulescu, pe atunci director comercial al societăţii navale Navrom, şi-a amintit de tragedie.

"M-a sunat dispecerul de serviciu şi mi-a spus că s-a scufundat Mogoşoaia cu toţi pasagerii.

"Am venit la gara fluvială şi directorul de atunci, Simionescu, plângea cu capul pe masă.

"Când vaporul a plecat din portul Galaţi, era soare. În dreptul Şantierului Naval a intrat în ceaţă, iar în dreptul Port Bazinul Nou, unde ne aflăm acum, era şi mai ceaţă.

"Eu încă mai cred că, Dumnezeul să-l ierte!, comandantul navei Mogoşoaia a avut şi el o parte de vină; ar fi trebuit să ţină dreapta, să se ducă spre malul drept, chiar dacă punea vaporul pe uscat.

"Dar el a făcut viraj în faţa unui convoi de barje şi nava s-a răsturnat cu oameni cu tot.

"Au scăpat doar câţiva, printre care şi un copil de patru ani, care s-a agăţat de un bidon gol", a mai spus fostul director al Navrom, Ioan Niţulescu.

"Am trăit atunci clipe groaznice. Împreună cu Popescu Maximilian, care era pe atunci instructor naval, am stat în aval şi pescuiam cadavrele pe Dunăre şi le duceam în Port Docuri unde se făcea autopsia şi recunoaşterea.

"Câteva zile şi nopţi am stat împreună în această postură nenorocită de pescuitor de cadavre.

"Este cea mai mare catastrofă întâmplată pe Dunăre, cu cei mai mulţi morţi”, povesteşte Ion Niţulescu.

Maximilian Popescu, vicepreşedinte al Ligii Navale Române, spune că procesul de despăgubire a familiilor victimelor de pe Mogoşoaia "continuă şi astăzi in justitie”.

Printre gălăţenii veniţi la comemorare s-a aflat şi Pachiţa Panaite care spune că nu a avut rude pe vas, dar în schimb a avut pe vas multe cunoştinţe.

"Dumnezeu să-i ierte pe toţi, eu aprind în fiecare an lumânări pentru ei”, a spus doamna Panaite.

O altă gălăţeană prezentă, Anica Prisecaru şi-a amintit că pe vas era o colegă de muncă care abia luase salariul şi a plecat cu soţul şi copilul cel mic, la Grindu, să îşi ia ceilalţi doi copii, că începea şcoala.

"Corpul ei nici măcar nu a mai fost găsit.

"În Galaţi era nenorocire! Pe bulevardul Coşbuc erau numai morţi, îi duceau familiile acasă”, a spus Anica Prisecaru.

Bilanţ tragic

Pe 10 septembrie 1989, la ora 8.00, din portul Galaţi urma să plece nava de călători Mogoşoaia, către comuna tulceană Grindu, aflată la câţiva kilometri aval de Galaţi.

La bordul navei se aflau 255 de persoane, din care 246 pasageri şi nouă membri ai echipajului, un număr superior capacităţii navei, respectiv de 160 de locuri.

După manevrele de ieşire din port, pe timp de ceaţă, nava a fost lovită în bord de o pereche de barje care făceau parte dintr-un convoi bulgăresc format de împingătorul „Peter Karamincev”.

Nava de pasageri s-a scufundat la scurt timp după ce a fost lovită.

Au fost 16 supravieţuitori, printre care şi un băieţel de numai patru ani, Eugen Malihen, care s-a salvat datorită unui bidon de plastic gol, de care s-a agăţat.

Acum, Eugen Malihen are 25 de ani şi este marinar fluvial.

Presa oficială a vremii nu a relatat niciun rând despre tragedia de pe oraşul dunărean.

Dosarul "Mogoşoaia", nefinalizat

La 21 ani de la tragedie, dosarul Mogoşoaia nu s-a finalizat.

Imediat după tragedia din 1989, rudele victimelor şi Navrom au deschis proces împotriva întreprinderii de navigaţie BRP Bulgaria, firmă care deţinea împingătorul care a produs tragedia pe Dunăre.

În 1993, Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză reclamanţilor, fixând despăgubiri pentru părţile vătămate în valoare de până la 80.000 de lei (vechi).

În plus, comandatul bulgar al împingătorului, Gheorghi Petrov Anghelovschi a fost condamnat la 10 ani de închisoare, pentru distrugere.

Comandantul nu a efectuat, însă, decât două luni de detenţie, după care a plecat în Bulgaria.

Reprezentanţii Navrom au continuat procesul solicitând reactualizarea despăgubirilor acordate companiei, iar după mulţi ani de judecată, instanţele au dat câştig de cauză părţii române.

Totuşi, pentru punerea în execuţie a sentinţei (care impune plata de către BRP Bulgaria a sumei de 1,2 milioane dolari) s-a deschis un nou proces la Tribunalul din Sofia.

Juriştii Navrom spun că nici în acest moment nu s-a pus în executare sentinţa.