Ca să votezi, mai întâi te informezi

Peste 10 zile, românii cu drept de vot sunt chemaţi din nou să aleagă un preşedinte al ţării. De aceea, în această ediţie a rubricii noastre ne-am putea aminti împreună principalele atribuţii conferite şefului statului de Legea Fundamentală, oferindu-vă un ghid care să vă ajute la a vota în cunoştinţă de cauză.

Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale şi al integrităţii teritoriale a ţării.

Acest lucru este afirmat de Legea Fundamentală a României, Constituţia, în articolul 80. Potrivit Constituţiei României, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi totodată unica autoritate cu puterea legislativă. Parlamentul este totodată singura autoritate care îl poate suspenda pe preşedintele României, însă demiterea acestuia are loc doar în urma organizării unui referendum.

De aplicarea legilor adoptate de parlament şi a politicii interne şi externe a României se ocupă guvernul, ca putere executiv. În sfârşit, cea de-a treia putere în stat, îndependentă de primele două, este cea judecătorească.

Statul român este organizat pe principiul separaţiei şi echilibrului puterilor executivă, legislativă şi judecătorească. Între acestea trei se află, potrivit Constituţiei, preşedintele României care exercită funcţia de mediere între puterile statului şi de asemenea între stat şi societate. Preşedintele veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.

Rolul de mediator al preşedintelui apare foarte clar din diferitele prevederi ale Constituţiei. Preşedintele îl desemnează pe primul-minstru care este şeful executivului, însă poate face acest lucru doar în urma consultărilor cu partidul care are majoritatea în parlament sau dacă nu există un astfel de partid cu toate partidele parlamentare. Parlamentul este autoritatea care dă votul de învestitură a guvernului şi singura care îl poate demite.

Pe de altă parte, în cazul în care parlamentul nu reuşeşte să ofere, din două încercări, votul de încredere unui guvern, preşedintele poate debloca situaţia prin dizolvarea legislativului în vederea convocării de alegeri anticipate. În ceea ce priveşte puterea judecătorească, preşedintele este cel care îi numeşte pe judecători, însă o face doar la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, iar odată numiţi, judecătorii sunt inamovibili.

Alte atribuţii importante ale preşedintelui sunt în domeniul politicii externe şi al apărării. În politica externă, preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, însă acestea sunt negociate de guvern şi ratificate de parlament. În domeniul apărării, preşedinte este comandantul forţelor armate şi poate declara mobilizarea totală sau parţială, însă numai cu aprobarea parlamentului.

Acordul acestuia este necesar şi în cazurile excepţionale în care preşedintele instituie starea de asediu sau de urgenţă. Având în vedere atribuţiile sale în politica externă şi apărarea naţională, preşedintele are dreptul de a participa la şedinţele de guvern în care se dezbat probleme pe aceste tematici. Un alt atribut important al preşedintelui este acela că poate convoca referendumul.

Tot şeful statului este acela care poate acorda graţierea individuală. În sfârşit, preşedintele îndeplineşte şi un rol ceremonios, conferă decoraţii şi titluri de onoare şi acordă gradele de mareşal, general şi amiral. Acestea fiind punctate, vă mai amintim că pe 22 noiembrie au loc, în acelaşi timp, alegeri prezidenţiale şi un referendum naţional. La secţiile de votare vă vor fi puse la dispoziţie trei buletine de vot.

Pe buletinul pentru alegerile prezidenţiale se regăsesc, conform ordinii stabilite de Biroul Electoral Central, 12 candidaţi. Pe celelalte două buletine, pentru referendum, se regăsesc următoarele întrebări: "Sunteţi de acord cu trecerea la un parlament unicameral în România?" şi respectiv "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?"

Conform deciziei Biroului Electoral Central, puteţi vota în acelaşi timp pentru preşedintele României şi pentru referendumul naţional sau numai pentru unul din aceste două evenimente. Totodată, dacă aţi optat să votaţi doar pentru unul dinte cele două evenimente, nu vă mai puteti întoarce la o altă oră în secţia de votare pentru a vă exprima şi cealaltă opţiune.

Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot şi mai multe informaţii despre alegeri, pe site-ul nostru, politicaromaneasca.ro .