Afganistan: confirmarea prezenţei coaliţiei multinaţionale

Ediţie Euroatlantica din 22 octombrie 2015. Inivtatul ediţiei col. (r) dr. Ion Petrescu, realizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Radu Dobriţoiu - Bună seara! Vorbim în această ediţie despre Afganistan, unde Statele Unite şi România au anunţat că îşi vor prelungi misiunea de menţinere a păcii şi de instruire a militarilor din noua armată afgană. În acest context, vom discuta şi despre anunţul făcut de preşedintele Vladimir Putin, potrivit căruia Rusia şi statele din CSI vor crea o forţă militară comună pentru protejarea ţărilor situate la frontiera cu Afganistanul de infiltrare a jihadiştilor.
Invitatul ediţiei este colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare. Susţin ediţia cu reportaje de la Moscova, Washington şi de la colegul meu Ilie Pintea, trimis special în Afganistan.

ASCULTA AICI EMISIUNEA

*
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule colonel! Bun venit la Radio România Actualităţi!
Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut şi să vă felicit pentru faptul că realizaţi emisiunea chiar în ziua în care secretarul general al NATO a vorbit la telefon cu preşedintele Afganistanului. Sunteţi din nou pe fază!
Radu Dobriţoiu: Suntem în actualitate, ca de obicei. Noi planificăm anumite teme de ediţii ştiind că se vor întâmpla toate după ce planificăm noi aceste teme.
Ion Petrescu: Dincolo de aceasta, este şi experienţa dvs de corespondent de război în Afganistan, unde v-am întâlnit în ţinuta Armatei române, în Irak, unde aţi fost în mod repetat, şi observ că meseria de jurnalist de război, de campanie, prin dvs, iată că şi la postul public de radio are o menire frumoasă.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumesc pentru aprecieri. Postul public de radio a fost tot timpul la înălţime cu corespondenţii săi, de aceea vom avea în această ediţie şi un reportaj semnat Ilie Pintea, realizat cu declaraţii consemnate de colegul meu chiar în Afganistan.
Afganistanul, o zonă greu de pacificat, aşa cum au constatat şi britanicii, cum au simţit pe propria piele şi trupele sovietice. NATO îşi diminuează treptat forţele, iar SUA au anunţat că îşi vor continua misiunea cel puţin până în anul 2017, an în care nu vor rămâne doar cu aproximativ 1.000-1.500 militari, aşa cum era planificat, şi vor avea un contingent de aproximativ 5.500 de militari.

Ion Petrescu: Este o concluzie a Pentagonului, care a avut ecou la Casa Albă, deoarece este evident pentru toată lumea că evenimentele din Siria, din Irak şi mai ales prezenţa consilierilor militari americani în Irak, confirmată şi de nişte acţiuni de succes în ultimele 48 de ore, acţiuni de succes ale forţelor de securitate irakiene cu sprijin american, a înţeles şi administraţia preşedintelui Barack Obama că ţările unde s-a implicat cu forţa expediţională SUA este necesar să fie sprijinite în continuare, altfel alternativa este ajungerea la conduceri care sunt de o altă orientare, respectiv extremistă, islamistă.
Radu Dobriţoiu: Vă referiţi în Irak probabil la acea acţiune care a dus la eliberarea a 70 de ostatici luaţi de gruparea jihadistă ISIS, operaţiune desfăşurată de forţele speciale americane împreună cu trupele kurde Peshmerga.
Ion Petrescu: Corect. Dar mă refer şi la operaţiunea de preluare sub control a rafinăriei petroliere de la Baiji, unde au acţionat în principal forţele de securitate irakiene, cu sprijin aerian american.

Radu Dobriţoiu: Revenim la Afganistan, pentru că este tema ediţiei de astăzi - o temă fierbinte, se pare, mai fierbinte ca niciodată chiar şi pentru Rusia. Dar până când vom ajunge la acest interes al Moscovei pentru graniţa cu Afganistanul, colegul meu Ilie Pintea a discutat în Afganistan atât cu militarii români, cât şi cu liderii afgani. Revenit din Kandahar, a realizat un reportaj pentru "Euroatlantica" despre misiunea militară românească din cel mai dificil teatru de operaţii pentru trupele noastre. Reamintesc, după Statele Unite, şi România a anunţat că îşi va menţine şi anul viitor forţele din Afganistan.

Reporter: Ilie Pintea - Amânarea retragerii coaliţiei internaţionale din Afganistan arată că există încă riscuri de securitate care ar putea degenera după plecarea forţelor aliate, dar şi considerente de ordin strategic pentru prelungirea misiunii. Armata Română, care a luptat încă din 2002 alături de partenerii americani, continuă să îşi facă datoria în teatrul de operaţii, unde, pe lângă consilierea structurilor afgane, asigură securitatea celei mai importante baze militare din Afganistan.
Comandantul Batalionului 811 Infanterie Dej, locotenent-colonelul Adrian Nicolae Costaru: Aici, în provincia Kandahar, insurgenţa nu este atât de crescută, dar au devenit mult mai perfecţionaţi. Trebuie să asigurăm securitatea aeroportului din Kandahar, de asemenea, să asigurăm libertatea de mişcare pe principalele comunicaţii, precum şi să punem în evidenţă faptul că forţele ANSF pot gestiona situaţia în zonă, să lucrăm în strâns parteneriat cu ei şi să îi sprijinim din toate punctele de vedere.
Reporter: Atât militarii Batalionului 33 Vânători de Munte "Posada", primii care au făcut parte din Misiunea Resolute Support, cât şi Dragonii Transilvani, de la Batalionul 811 Infanterie Dej, au colaborat foarte bine cu forţele afgane, aşa cum spunea locotenentul Abdul Gran, comandantul unui post de poliţie din Districtul Daman.
Abdul Gran: În ultimele câteva luni am avut alături de noi partenerii români şi le suntem foarte recunoscători că şi-au lăsat familiile departe pentru atâta vreme ca să ne ajute. Am efectuat patrule mixte, ne-au ajutat cu punctele de control de pe autostradă şi ne-au acordat tot sprijinul. Misiunea Resolute Support, care a debutat la începutul acestui an, şi-a propus să accentueze partea de consiliere la nivel instituţional cu partenerii afgani, care au început să preia atribuţiile specifice în zonele de operaţii. România a participat încă de la început la această misiune, cu un batalion de protecţie a forţei, dar şi cu instructori care pregătesc Armata naţională afgană.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Ion Petrescu, trupele româneşti asigură paza aeroportului Kandahar. Acolo este de fapt un adevărat oraş denumit generic Bază Aero Kandahar şi iată că acolo ne-am început misiunea cu Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab", în misiunea la nivel batalion. Se pare că tot la Kandahar ne vom încheia misiunea, o zonă care a fost la un moment dat fieful şi chiar capitala talibanilor. Nu este o zonă uşoară. Ce semnifică această participare până acum pentru turpele româneşti în acest teatru de operaţii extrem de dificil nu numai pentru Armata României, ci şi pentru Alianţa Nord-Atlantică?

Ion Petrescu: În primul rând, dă o testare a profesionalismului militarilor noştri. Şi, dacă-mi aduc bine aminte - şi aşa este - acolo s-a testat şi capacitatea de comandant de batalion al actualului şef al Statului Major General al Armatei României. Acolo s-a testat şi abilitatea dumneavoastră de corespondent de război care transmiteaţi buletinele principale, corespondenţe comparabile cu cea pe care am ascultat-o şi în acelaşi timp nu aş vorbi acum de încheiere. Eu cred că prezenţa în continuare, apropo de ce a spus ofiţerul afgan, prezenţa în continuare al Forţelor Române este utilă pentru moralul militarilor afgani, pentru conştiinţa lor că nu sunt singuri, nu rămân singuri şi că în perioada asta grea de stabilizare a Afganistanului şi de ferire a lui de reîntoarcere la regimul taliban este nevoie ca aliaţii americani, români să rămână acolo. De altfel, situaţia din Afganistan este cea care preocupă şi Moscova şi o preocupă în sensul că Moscova se teme să nu se întâmple evenimente care să genereze o apropiere a mişcărilor teroriste, extremiste, cu etichete islamice de graniţele Federaţiei Ruse.

Radu Dobriţoiu: Vom discuta şi acest aspect. Avem, de altfel, planificată o corespondenţă de la Moscova, de la Alexandr Beleavschi. Până atunci, însă, trebuie să spunem că, în cadrul misiunii NATO din Afganistan, mă refer la Resolute Support, contingentul românesc este mai numeros decât cele din Marea Britanie, Turcia, Spania şi foarte aproape, din punctul de vedere al contribuţiei, de Germania şi Italia. Cum putem explica această situaţie într-un teatru de operaţii extrem de dificil?
Ion Petrescu: În primul rând, să nu uităm o realitate pe care o cunoaşteţi foarte bine. Militarii români, de la început şi până în prezent au fost bine primiţi de populaţia locală, soldaţii sunt mai calzi, relaţionează mai rapid cu cei aflaţi la necaz, îşi câştigă simpatia la nivelul copiiilor, tinerilor, deci românii sunt apreciaţi şi de aceea americanii se bazează pe ei, pe capacitatea lor de a crea relaţii cu cei care se află într-o perioadă de trecere, o perioadă de trecere de la faza de război la faza de consilidare a democraţiei. De fapt, astăzi, secretarul general al NATO a spus preşedintelui afgan că se aşteaptă, dincolo de stabilizarea situaţei, să fie continuate reformele democratice, pentru că reformele democratice sunt singurele care pot să fie în viitor o modalitate de a asigura un viitor trainic Afganistanului. Afganistanul este o ţară unde pe masă sunt două alternative: menţinerea actualului regim, sau reîntoarcerea la regimul întunericului, la regimul execuţiilor pe stadionul din capitala afgană, un regim pe care l-a dezavuat atât lumea democratică cât şi Rusia, care a avut acolo trupe şi a plecat de acolo cu trupele înfrânte.

Radu Dobriţoiu: Am fost acolo, domnule colonel. Din păcate, ştiu că s-au întâmplat foarte multe atrocităţi pe acel stadion, au căzut capete acolo… Dumneavoastră aţi vorbit şi aţi amintit despre reforme democratice, se insistă însă din ce în ce mai mult pe faptul că democraţia nu poate fi modelul cel mai bun pentru toate statele, îndeosebi este vorba de statele musulmane, Afganistanul este un stat musulman.
Ion Petrescu: Foarte bună observaţia dumneavoastră şi vă mulţumesc pentru această completare, dar Afganistanul are şansa că are o un preşedinte ales democratic şi viitorul statelor pe care le-aţi menţionat dumneavoastră este să aibă un lider puternic. De fapt Statele Unite doresc acum să consolideze regimul format de actualul preşedinte, de actualul premier şi îşi doresc pentru ţările care sunt răvăşite de războaie, cum este cazul Libiei, o îndreptare spre un regim în care cei care conduc statul, cei care conduc guvernul să fie expresia unei voinţe exprimate prin vot.
Radu Dobriţoiu: Sigur, dar democraţia nu este reprezentată doar de un vot cât se poate de corect, ci şi de un întreg aparat care să consolideze democraţia, care s-ar putea să nu fie la fel de bine înţeles în Afganistan cum este în înţeles în oicumena europeană.

Ion Petrescu: Aveţi dreptate, însă, în acelaşi timp, Uniunea Europeană a redescoperit, cu ocazia ultimelor evenimente în Turcia, aţi observat cum şeful Executivului european a avut un dialog special cu preşedintele turc, acum Turcia este privită din perspectiva unei ţări de care bătrâna Europă, Europa democratică are mare nevoie.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel, ştiu că aţi venit cu acest exemplu, dar acolo este un altfel de democraţie, este vorba de aşa-numita democraţie militară, pe care noi o cunoştem, similar s-a întâmplat şi în Egipt.
Ion Petrescu: Da. Da, parţial, pentru că...
Radu Dobriţoiu: Atatürk este cel care a modernizat şi laicizat acest stat şi i se datorează foarte mult, de aceea turcii îl iubesc.
Ion Petrescu: Corect. Am avut şansa să fiu în biroul preşedintelui Atatürk, care rămâne un simbol pentru preşedintele Erdogan. În acelaşi timp să nu uităm că preşedintele Erdogan este cel care a dorit o schimbare a conducerii armatei turce în aşa fel încât aceasta să se supună regulilor democratice, adică să nu fie mai presus de preşedintele ales, de premierul numit de Parlament şi de Parlamentul ales prin vot popular.

Radu Dobriţoiu: Urcăm de la Turcia spre Afganistan. Şi cum am menţionat, am anticipat, avem un material despre interesul Rusiei pentru granţia cu Afganistanul. Liderii CSI au stabilit crearea unei forţe militare speciale - declară preşedintele Putin - pentru protejarea ţărilor care au frontiere cu Afganistanul, anuţ urmat astăzi de altă veste: Rusia intenţionează să contruiească baze militare în Insulele Kurile, din Pacific, şi în zona Arctică. Domnule colonel Petrescu, două informaţii ce par fără legătură vizibilă între ele, cum putem însă să le conjugăm?

Ion Petrescu: La cererea sa, am stat de vorbă cu un diplomat răsăritean acreditat în capitala României, care mi-a spus că la Moscova este impresia că Rusia este înconjurată şi am întrebat, dar pe partea voastră estică, care este problema? Şi a spus: Dispozivitul militar din Alaska. Deci ceea ce citeaţi dumneavoastră ar fi o contrapondere la dispozitivul militar, este vorba de bazele aeriene terestre americane, aflate pe sol american, în Alaska, unde, în mod firesc, americanii îşi apară propriul lor teritoriu. Sigur că acolo sunt şi instalaţii specifice sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva unor ipotetice atacuri cu rachete. Moscova este îngrijorată de situaţia din Afganistan, Moscova a reuşit să convingă aliaţii pentru această forţă de reacţie rapidă, care este alta decât cei 12 mii de militari, de care ştiam, de la Shanghai.

Radu Dobriţoiu: Rusia susţine că deteriorarea situaţiei din Afganistan, noile grupări fundamentaliste din această ţară au stat la baza deciziei de formare a unei forţe militare a CSI. Moscova susţine că anunţul făcut de preşedintele Barack Obama privind efectivele din Afganistan reprezintă o dovadă că operaţiunile coaliţiei multinaţionale nu au avut succes.
*
Corespondenţă din Moscova - Reporter: Alexandru Beleavschi - Prevenirea ameninţărilor islamiste interne şi externe a fost tema centrală a summit-ului CSI de săptămâna trecută din Kazahstan. Situaţia a fost analizată din perspectiva îngrijorărilor exprimate de lideri ai CSI în legătură cu expansiunea spre spaţiul comunităţii a Statului Islamic, Jabhat al Nusra şi altor organizaţii teroriste, cât şi a deteriorării situaţiei din Afganistan o dată cu reducerea prezenţei şi a activităţilor militare americane.
Referindu-se la actualul reviriment al forţelor talibane şi la pătrunderea în Afganistan a Statului Islamic, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a caracterizat situaţia din Afganistan ca "aproape critică". În aceeaşi zi, Ministerul de Externe rus a numit decizia preşedintelui Barack Obama de a amâna retragerea din Afganistan drept "încă o dovadă elocventă a eşecului campaniei militare a SUA şi a aliaţilor acestora", care nu au reuşit nici eradicarea terorismului şi a traficului de droguri, nici pregătirea unei armate afgane apte să asigure securitatea şi stabilitatea ţării.
Potrivit informaţiilor Ministerului de Externe rus, prezentate pe larg la briefingul din această după-amiază, în prezent Statul Islamic acţionează în 25 dintre cele 34 de provincii afgane, ca şi în Pakistan, efectivele acestor grupări fiind estimate la 3.000, respectiv 1.500 de persoane. Moscova consideră Asia Centrală postsovietică principala barieră în calea expansiunii islamiste spre Rusia şi este direct interesată în menţinerea caracterului laic şi antiislamist al regimurilor din regiune.
Pe acest fond, ţările CSI au decis în cadrul summit-ului să coopereze mai strâns în cadrul Centrului Antiterorist al Comunităţii, cât şi pe linia serviciilor secrete şi a altor structuri de forţă. În plan militar, s-a decis înfiinţarea unei grupări de reacţie rapidă pentru rezolvarea şi lichidarea situaţiilor de criză de la graniţele externe ale comunităţii. Nu este clar când şi cum vor fi realizate aceste intenţii, ţinând cont de disparităţile militare şi economice şi disensiunile dintre ţările CSI din Asia Centrală. Potrivit Kremlinului, forţa de reacţie rapidă se va înfiinţa în cadrul mecanismelor şi forţelor existente deja.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule colonel, putem anticipa că, după Siria, posibil Irak, Rusia se gândeşte şi la Afganistan?
Ion Petrescu: Aveţi dreptate, Rusia se gândeşte la Afganistan, dar atâta timp cât acolo se află trupele americane, trupele aliate - există inclusiv un contingent militar românesc -, rămâne doar o chestiune luată în discuţie la Ministerul Apărării rus, în eventualitatea că trupele aliate s-ar retrage de acolo. Eventualitate îndepărtată, din câte am înţeles, dacă luăm în calcul declaraţia preşedintelui Barack Obama. Însă, cu permisiunea dvs, aş face o precizare: până la înfiinţarea acestei forţe, indiferent cum se va numi, trebuie să ştiţi - şi această informaţie este confirmată de diplomatul răsăritean cu care am avut un dialog interesant -, în subordinea directă a preşedintelui Vladimir Putin se află 40.000 de paraşutişti militari profesionişti, care pot acţiona în orice parte a interesului Federaţiei Ruse, cu aprobarea Dumei de Stat. Deci, la ora actuală, Federaţia Rusă are o forţă capabilă să acţioneze acolo unde i se cere.
Radu Dobriţoiu: Adică are deja o forţă de reacţie rapidă, pentru că asta înseamnă o forţă de 40.000 de paraşutişti...
Ion Petrescu: Corect.
Radu Dobriţoiu: ...şi cred că mai degrabă este vorba de forţe aeropurtate, nu doar de paraşutişti în sine...
Ion Petrescu: Corect!
Radu Dobriţoiu: Aşa cum Statele Unite au Divizia 101 air assault (de asalt aerian), aceşti 40.000 de paraşutişti sunt incluşi într-un corp special de asalt aerian.
Ion Petrescu: Corect. Şi să reamintim în câteva cuvinte că în aceste zile se desfăşoară faza a doua a exerciţiului NATO la care participă 36.000 de militari aliaţi...
Radu Dobriţoiu: ...inclusiv 75 de militari români, în faza a doua - mai puţini decât în alte dăţi.
Ion Petrescu: Corect. Dar partea interesantă este că unul dintre scenariile luate în calcul pentru a fi testate este intervenţia forţei de reacţie rapidă a NATO - care ştim că în 2016 va fi după gata noua formulă - pentru restabilirea ordinii de drept într-un stat aliat atacat.

Radu Dobriţoiu: Statele Unite vor avea în 2017, cum aminteam, 5.500 de militari în Afganistan. Ajungem, practic, la 15 ani de prezenţă militară americană în această ţară, iar lupta începută în 2001 împotriva talibanilor şi Al Qaida se extinde spre confruntarea cu noi organizaţii jihadiste, care au apărut între timp în Afganistan, inclusiv Statul Islamic.

Corespondenţă din Washington - Reporter: Doina Saiciuc - După ce preşedintele Obama a anunţat că va menţine cei 9.800 de militari americani în Afganistan pe parcursul anului viitor, urmând ca în 2017 numărul lor să fie de cinci ori mai mare decât se prevăzuse iniţial, acela de 1.000 de militari, au început să curgă întrebările: "De ce este nevoie ca SUA să menţină 9.800 de militari, când forţele americane şi ale NATO au încheiat în mod oficial în urmă cu un an lunga lor misiune de luptă, începută la câteva săptămâni după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001?" Motivul principal, după ani în şir de antrenare şi asistenţă americană de miliarde de dolari: forţele afgane încă nu sunt pregătite să facă faţă singure situaţiei vulnerabile de securitate - după cum a recunoscut preşedintele Obama. Un moment revelator a venit luna trecută, când un oraş major afgan a căzut în mâinile talibanilor, pentru prima dată în cei 14 ani de prezenţă militară americană acolo. 2015 a fost primul sezon de luptă în care trupele afgane au avut misiunea de a-şi apăra ţara cu un ajutor american în mod semnificativ redus. Misiunea contrateroristă a prezenţei militare americane în Afganistan a fost, de asemenea, o mare parte a raţiunii pentru care administraţia a luat decizia menţinerii trupelor. Misiunea contrateroristă a fost motivaţia invaziei în 2001 a Afganistanului, iar a vedea acum că Afganistanul redevine un adăpost sigur pentru terorişti ar însemna subminarea a tot ceea ce Statele Unite au dedicat acestei misiuni: mai mult de 2.200 de vieţi de militari ucişi şi miliarde de dolari.
În vreme ce americanii i-au desfiinţat pe principalii lideri Al Qaeda, alte celule teroriste au apărut şi operat în ţară. Militanţi ai Statului Islamic au apărut şi ei în Afganistan. Nu în mod paradoxal, preşedintele Obama crede că decizia sa va pava drumul către sfârşitul conflictului: "Până acum ar trebui să fie clar pentru talibani şi pentru toţi cei care se opun progresului în Afganistan că singura cale reală care ar conduce la retragerea trupelor americane este cea a unei soluţionări politice durabile cu guvernul afgan". Preşedintele Obama speră aşadar ca decizia sa să-i determine pe talibani să vină la masa negocierilor.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule colonel, operaţionalizarea, modernizarea, perfecţionarea şi chiar selectarea celor mai bune cadre militare din Armata României sunt aspecte strâns legate de participarea Armatei României la misiunea din Afganistan, misiune care a costat foarte mult Armata României - şi mă refer aici la zeci de răniţi, dar şi 23 de militari căzuţi la datorie în acest teatru de operaţiuni. Se apropie Ziua Armatei Române şi este normal ca la emisiunea "Euroatlantica" să vorbim despre 25 octombrie, Ziua Armatei, de care această emisiune este foarte apropiată, de Armata României, de instituţiile europene şi euroatlantice. Le transmitem "La mulţi ani!" pe această cale. Dar să vorbim despre ce înseamnă Afganistanul pentru această armată modernă a României.

Ion Petrescu: De Ziua Armatei României, 25 octombrie, trebuie să recunoaştem că Afganistanul este medalia care nu se vede, dar se simte pe epoleţii, pe uniformele militare ale tuturor celor care au executat diferite misiuni, de la comandanţii de batalioane până la soldatul profesionist. Inclusiv se simte pe umerii dumneavoastră, că aţi fost acolo în repetate rânduri şi aţi transmis. Armata Română este un organism militar într-un stat democratic în curs de consolidare - e vorba de România. În Armata Română trebuie să avem încredere şi să avem încredere în actuala conducere militară, pentru că este una experimentată şi una care a văzut pe viu ce înseamnă un război dur, ca în Afganistan, şi ce înseamnă o populaţie chinuită. Armata României este în stare să-şi îndeplinească în România misiunea pentru care este hărăzită: apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre, care se află într-un parteneriat strategic important cu SUA.

Radu Dobriţoiu: Trebuie spus că generalii aflaţi acum în fruntea Armatei României, cei mai mulţi dintre dânşii, au trecut prin acest teatru de operaţii dificil, prin Afganistan. Mă refer la domnul general Dumitru Scarlat, mă refer la domnul general Nicolae Ionel Ciucă. Sunt generali care s-au format acolo, în Afganistan.
"Euroatlantica" la final. Vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de RRA!